Prezentare   Despre medici   Ce este homeopatia?   Cursuri   Contact

 

               1. DUREREA (COLICA) ABDOMINALA (INTESTINALA)     Dr. Silvia Nedelcu

            2. CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA, MIASME, REGNURI SI IMPORTANTA

                                                               SENZATIEI IN HOMEOPATIE     Dr. Doina Pavlovschi

            3. COLOCYNTHIS              Dr. Adrian Dumitrescu

 

1. DUREREA (COLICA) ABDOMINALA (INTESTINALA)

Dr. Silvia Nedelcu

 Aconitum napellus

-         debut brusc – după expunere la frig ( sau după băuturi reci);

-         are febră sau doar abdomenul este foarte fierbinte şi sensibil la atingere, destins;

-         diaree cu scaun verde (~spanac tocat) ; cu mucozităţi şi/sau sânge; precedată sau urmată de greaţă şi transpiraţii.

-         (agitaţie, anxietate, frică de moarte, sete intensă etc.)

 

Arsenicum album

-         dureri violente, lancinante, arzătoare – amel. de căldură;

-         vărsături, diaree şi dureri intestinale după băuturi reci, îngheţată

-         (anxietate, agitaţie, disperare, frică de moarte etc)

 

Belladonna

-         debut brusc – dureri violente care apar brusc şi dispar brusc;

-         agravare la cea mai mică atingere (dar amel. de presiune puternică), mişcare, zdruncinături;

-         greţuri, vărsături; diaree; frison în timpul defecaţiei;

-         (febră, faţa roşie, midriază, fără sete amel. de lămâi etc.)

-

Bryonia alba

-         dureri inţepătoare sau explozive; după expunere la frig sau după băuturi reci (Acon., Ars.);

-         agravat la cea mai mică mişcare (inclusiv în timpul respiraţiei);

-         amel. de presiune ( stând culcat pe partea dureroasă)

-         amel. după defecaţie

-         (iritabilitate, aversiune pentru companie, sete etc)

 

Calcarea carbonica

-         dureri  amel. de apă rece;

-         colici intestinale cu distensie abdominală la copii , în timpul erupţiei dentare, diaree iritantă etc.

 

China officinalis

-         dureri cu distensie abdominală;

-         amel. de presiune puternică, aplecat în faţă;

-         ag. de fructe, peşte, lapte.

 

Lycopodium clavatum

-         distensie abdominală, flatulenţă, dureri amel. de evacuarea gazelor;

-         dureri în partea dreaptă sau de la stg. la dreapta etc.

Nux vomica

-         dureri după mânie sau abuzuri alimentare;

-         greaţă, vărsături, constipaţie, tenesme rectale;

-         iritabilitate;

-         colici la sugari foarte iritabili ( în timpul crizei se arcuiesc spre spate)

-

Pulsatilla

-         colici după expunere la rece, baie rece, fructe, îngheţată;

-         agravat în repaus, amel. mergând.

 

Staphysagria

dureri colicative

-         după mânie sau

-         după intervenţii chirurgicale.

 

Colocynthis

-         dureri colicative violente care pot apărea după o criză de mânie, indignare;

-         amel. de presiune puternică, aplecat în faţă, culcat pe abdomen

-         amel. de cafea ( Phos.)

-         colici la sugari foarte iritabili (alimentaţi natural de o mamă foarte nervoasă, sau ori de câte ori unul dintre părinţi este supărat).

 

Chamomilla

-         colici intestinale violente, insuportabile – agrav. de atingere, de cafea; sunt extrem de iritabili din cauza durerii;

-         copiii sunt foarte greu de liniştit, capricioşi, trebuie purtaţi în braţe tot timpul; tulburări în timpul erupţiei dentare;

-         (faţa roşie sau un obraz roşu, unul palid ).

 

Aethusa cynapium

-         dureri colicative intense, urmate de vărsături violente, vertij şi slăbiciune-până la stare de prostraţie extremă; abdomen destins şi sensibil în special în hipoc. dr.; senzaţie de rece în etajul abdominal superior şi extremităţi reci; senzaţie de apă care bolboroseşte în regiunea ombilicală;

-         agravare vara, ag. de lapte;

-         colici la copii cu intoleranţă la lapte, în timpul erupţiei dentare; copilul varsă imediat după ce mănâncă fragmente mari de lapte închegat, apoi adoarme sau i se face foame şi vrea să mănânce din nou; diaree cu scaune mucoase verzui.

 

Magnesium phosphoricum

-         dureri agravate de expunere la rece, atingere; amel. de presiune puternică, stând aplecat în faţă, căldură, aplicaţii fierbinţi, masaj.

-

 

 

Berberis vulgaris

-         dureri acute, violente, care iradiază  în toate direcţiile  sau îşi schimbă rapid caracterul/localizarea (prezintă şi alte modificări rapide: sete- fără sete; foame intensă- fără apetit)

-  

Dioscorea villosa

-         dureri violente, crampe paroxistice care iradiază la distanţă sau care îşi schimbă brusc localizarea ( ex.: dureri abdominale care iradiază în degetele de la picioare sau care alternează cu dureri în degete; colică renală şi dureri în extremităţi);

-         amel. de extensia coloanei vertebrale, dacă se lasă spre spate sau dacă stă drept.

-         colici la sugari ( care in criză se arcuiesc spre spate).

-  

- Plumbum metallicum

-         dureri extrem de violente periombilicale, care iradiază în celelalte regiuni abdominale; peretele abdominal retractat, senzaţie de tracţiune la nivel ombilical; greaţă, vărsături, constipaţie;

-         amel. de presiune puternică şi stând în extensie spre spate.

 

 

 Bibliografie:

-          Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;

-          Dewey W. A., Practical homeopathic Therapeutics;

-          Lilienthal, Homoeopathic Therapeutics;

-          Tyler M.L., Pointers to the Common Remedies (Medicine acute intest. conditions, colic);

-          RADAR 8                                                                     top

 

        2. CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA, MIASME, REGNURI SI IMPORTANTA

                                                               SENZATIEI IN HOMEOPATIE

                 Dr DOINA PAVLOVSCHI                                                                           

 

Rajan Sankaran a promovat Bombay Homoeopathic College in 1981. A fost asistent profesor la Homoeopathic Medical College in 1986, Medic de onoare al Spitalului Homeopatic din Mumbai din 1986. Autor de carti : “The spirit of Homoeopathy” 1991, “The substance of Homoeopathy” 1994, “The Elements of Homoeopathy” 1996, “The soul of remedies” 1997, “Provings” 1998, “The system of Homoeopathy” 2000, “An insight into Plants” vol. I si II 2002, “Sankaran’s schema” 2003 si “ The Sensation in Homoeopathy” 2004. A fost elevul tatalui sau, medic homeopat elev al lui Phatak si a altor mari homeopati. Sustine Seminarii in lumea intreaga, programate cu mult inainte.

In homeopatie, ca si multi dintre noi, a dat si el peste multa confuzie si nesiguranta, s-a lovit si el de dilemele de care ne-am lovit si noi : un remediu sau mai multe remedii, potenta si ritmul de administrare, simptome mentale sau somatice, miasme sau nu.

S-a adancit in studiu si experimente si a elaborat, in cel mai interesant mod de la Hahnemann incoace, conceptia sa despre boala, miasme, regnuri si importanta senzatiei in homeopatie. A fondat o noua metoda de preluarea  cazului pentru identificarea mai rapida si mai exacta a remediului homeopatic similimum.

 

BOALA

In stress realitatea nu coincide cu perceptia ei interioara, este o falsa perceptie care, odata fixata, va face ca orice situatie noua sa fie perceputa la fel. Perceptia alterata = iluzia, nu apare din ratiune, nici din emotie, ci dintr-un plan profund, expresia unei experiente comune cu altceva neuman din natura, mineral, planta sau animal.

Boala vine din aceasta dereglare profunda, este o stare similara cu ceva din natura exprimat in fiinta umana, este tulburarea fortei vitale, a energiei, exprimata in senzatia vitala. Tulburarea centrala determina tulburari mintale si generale care duc la simptome patologice locale.

 

CELE 7 NIVELURI ALE TRAIRII

  1. Nume – specific unei persoane – diagnosticul.

  2. Fapte – specific unui grup de persoane – simptomele.

  3. Emotii – specifice omenirii

  4. Iluzii (Fantasme)– specifice regnului animal.

  5. Senzatii – fenomen terestru comun regnurilor animal, mineral, vegetal.

  6. Energia – este in tot universul.

  7. Nivelul 7

Persoana este fixata predominant la un nivel in trairea sa, nu numai in boala, ci in toate si se exprima ca atare. Ex .: cutremur – 2 = de 8 grade la ora3, 3 = am fost teribil de  speriat, 4 = m-am simtit ca si cand lumea intreaga s-ar fi distrus, 5 = am fost zguduit cu totul,      6 = miscare, viteza, directie, culori, sunete, pattern energetic.

 

Nivelul 7 este un “spatiu gol”, limitat in timp, inchide cercul celor 7 niveluri.        Contine potentialul intregului univers, il experimentam cand suntem conceputi si la moarte. Din el se formeaza modelul energetic.

 

Energia este imateriala. Somatizarea ei este Senzatia. Energia e universala. Un model energetic poate fi acelasi pentru un om, un animal, o planta sau un mineral.

Modelul energetic tulburat este caracteristic a “ceva” din univers neuman = boala.

Daca cele doua modele, uman si neuman, se armonizeaza intre ele, cat de cat, modelul neuman apare in hobiuri, interese si mai ales in vise.

 

Senzatia vitala este expresia modelului energetic imprumutat din natura si se manifesta in tot : acuza principala, simptome caracteristice, hobiuri, interese, vise, gesturi ale mainilor, cuvinte, metafore, imagini, senzatii. In sanatate nu este sau poate fi temporara si adecvata intr-o actiune, nu este fixa.Patologic, in boala, este fixa, manifesta in tot.

 

Iluzia este imaginea falsa prin care senzatia vitala este perceputa de minte in orice situatie, adevarata pentru ceva din alt regn.

 

Emotiile decurg din iluzie. Sunt 3 de baza : furie, frica, suparare si opusele lor : calm, bucurie, siguranta. Emotia variaza dela om la om, e individualizata.

 

Fapte – emotiile sunt baza faptelor, implica intelectul si gandirea.

 

Nume acumularea de fapte duce la identificarea, numirea obiectului.

 

Energia vitala se reduce dela nivelul 6 la 1. Tulburarea energetica duce la tulburarea senzatiei vitale, care duce la iluzii, care duc la emotii, care duc la simptome patologice, care formeaza boala. O substanta din natura cu acelasi model energetic poate restaura sanatatea. In cursul consultatiei trebuie recunoscute toate nivelurile. Tinta este Senzatia vitala, nivel la care se poate identifica miasma strans legata de senzatie si de aici remediul similimum.

 

MIASME

Miasma este felul in care se percepe Senzatia vitala, se exprima in atitudine si grad de disperare, este perspectiva umana a acestei senzatii anormale. Senzatia vitala si miasma sunt 2 aspecte ale aceluiasi fenomen = boala.                                                   Senzatia e “CE” al cazului, miasma e “CUM” si “CAT” al cazului.

 

Miasma acuta – Senzatia vitala e perceputa ca ceva brusc, temporar periculos si amenintator pentru viata.                                                                                        Atitudinea e de panica, reflex instinctiv de lupta sau fuga, exista speranta, totusi.                                                                            Cuvinte cheie : brusc, violent, panica, pericol, scapare, fara ajutor, teroare, frica, alarma.

 

Psora Senzatia vitala e permanenta, nesiguranta de a depasi, exista speranta.

Atitudinea : efort, o lupta permanenta cu speranta succesului.                                               Cuvinte cheie : lupta, efort, incredere, dificultate, speranta, anxietate.

 

Sicoza Senzatia e permanenta si fixa, dar nu distructiva, iremediabila, benigna.

Atitudinea e de acceptare si evitare, mascare, acoperire.

Cuvinte cheie : fix, acoperit, vinovat, ascuns, secret, evitat, acceptat.

 

LuetismSenzatia e perceputa profund, permanenta, distructiva si fatala, fara speranta si disperata, senzatia de izolare, ca nimeni nu-l poate ajuta, singur pe lume, iremediabil.

Atitudinea e disperata

Cuvinte cheie : distrus, devastate, fara speranta, imposibil, suicid, homicid, sfarsit.

 

Miasma tifoidaintre miasma acuta si psora. Ceva subit, temporar si amenintator pentru viata, care cere mai mult de un raspuns instinctiv si care cere efort.

Atitudinea : efort concentrat pe o scurta durata.Daca efortul dureaza apare colaps.

Cuvant cheie : criza.

 

Miasma malaricaintre miasma acuta si sicoza. Senzatia e de situatie fixa, permanenta, benigna cu atacuri intermitente, cu sentimentul de persecutat si impiedecat.

Atitudinea : acceptare cu sentimentul ca e nenorocos, plangaret, nu e multa speranta, nefericit, teoretizeaza, fantazeaza. In acut poate fi un raspuns instinctiv.

Cuvinte cheje : atacat, hartuit, torturat, persecutat, impiedecat, nenoroc.

 

Miasma fungica ( Ringworm ) intre psora si sicoza. Senzatia e permanenta si fixa, dar nu atat de iremediabila ca in sicoza.

Atitudinea e de speranta si lupta, alternata cu acceptare, nesiguranta, slabiciune interna.

Cuvinte cheie : incercare, efort, lupta, predare, acceptare.

 

Cancerinismintre fixitatea sicozei si distructia luetismului. Senzatia e profunda, haos scapat de sub control, dar nu e distrugere totala, mai e ceva speranta.

Atitudinea : sfortare dincolo de puteri.

Cuvinte cheie : control, perfect, asteptari, ordine, haos, efort, supraomenesc.

 

Tuberculinismintre sicoza si luetism. Senzatia e mai profunda si cu mai mare disperare decat in cancerinism – de opresiune, sufocare, capcana.

Atitudinea : activitate febrila si nevoia de schimbare totala, foarte mica speranta, distrugerea pare iminenta, izolare asemanatoare cu cea din luetism.

Cuvinte cheie : activitate, febril, schimbare, intens, libertate, opresiune, sufocare, capcana

 

Miasma leprei intre tuberculinism si luetism. Senzatia e de distrugere, disperare, lipsa sperantei, opresiune.

Atitudinea e disperata, violenta ( sfasie, musca), fara speranta si cu sentiment de insingurare, izolare, a fost uitat de toti, mai ales de cei dragi, dezgust de sine, e murdar si blestemat.

Cuvinte cheie : opresiune, fara speranta, sufocare, izolare, declasat, nenoroc, blestemat, repulsie, murdar, dezgust, mutilate, muscat, sfasiat, disperat, nesuferit, sadism.

 

 

REGNURI

REGNUL MINERAL – structura – senzatia de lipsa, pierdere in structura sau functie.

Sunt punctuali, sistematizati, haine corecte cu modele simetrice, in dungi, culori potrivite. Scrisul e net, literele la rand. Vorbesc organizat, précis, sistematici in prezentare. Cronologici, minutiosi si precisi in descriere. Rol in mentinerea ordinei si structurii. Afectati de ruperea relatiilor, slujbei, pierderi financiare, esecuri. Fricile lor sunt axate pe relatii. Puternici, calculati, sistematici, conservatori. Au relatii cu persoane care le completeaza ce la lipseste lor sau la care ei completeaza. Vise axate pe structura si functie

 

REGNUL VEGETAL – senzitivitate si reactivitate. Persoane emotive, imbraca modele florale, neregulate, scris neregulat, descriu starea lor dezorganizat, la intamplare, divagheaza, sensibili la socuri emotionale sau fizice. Vise variate. Interese : arta, muzica, natura, flori, verdeata. Fiecare familie de plante isi are specificitatea ei.

 

REGNUL ANIMAL supravietuire, competitie, victima-agresor.

Personifica acuza : “ei ma enerveaza”, “ei mi-au facut”, “ei ma persecuta”, “ei ma lovesc”, “lovesc si eu inapoi”. Au nevoie sa atraga atentia. Imbraca haine in culori luminoase, desene rare. Vioi, expresivi, comunicativi, contacte umane.

Fiecare regn are senzatia sa vitala, specifica pentru o substanta din natura.

Mineral : “ce-mi lipseste”, Vegetal : “ce ma afecteaza”, Animal : “cine ma afecteaza”?

 

CAZUL – metoda de preluare in 4 pasi :

1. Acuza principala este amanuntita la toate nivelurile de perceptie pana cand senzatia vitala si miasma sunt clare. Acuza principala e o condensare a senzatiei vitale, este reprezentarea locala a tulburarii vitale care e recognoscibila in toata viata omului

2. Se cerceteaza aria celor mai mici compensari : vise, hobi, copilaria, vocatia, interesele, pentru confirmarea senzatiei vitale si a miasmei. Senzatia vitala e pura aici.

3. Alte arii importante in viata pacientului pentru confirmare.

4. Se urmareste senzatia vitala in profunzime in descrierea pacientului pana la sursa remediului similimum. Gestica, daca exista, e intrebat CE arata cu ea, NU ce simte.

Pacientul spune “cand” si “dece”, trebuie intrebat “CE se intampla exact ?” si “CE simte relativ la simptom ?” = Senzatia si “CUM simte?”= Miasma

 

POSOLOGIE

Nivelul 1 – diagnostic patologic – potente joase : 6 CH,  12 CH, LM 1 si 2

Nivelul 2 – simptome locale, modalitati : 30 CH, LM 3 si 4

Nivelul 3 – concomitente, efecte generale : 200 CH, LM 5 si 6

Nivelul 4 – simptome neuro-endocrino-imune, dorinte, somn, modalitati generale : M, LM 7 si 8

Nivelul 5 – senzatii generale : 10 M, LM 9 si 10

Nivelul 6 – miscari generale, paternuri energetice – 50 M, LM 11 si 12

Nivelul 7 – coma : CM, LM 13 si 14

 

 

 

 

REGULI DE URMAT

  1. Nu se folosesc cuvinte nefolosite de pacient. Se repeta acelasi cuvant si se cere sa-l descrie mai departe sau sa spuna mai mult despre el sau ce simte si ce senzatie are. Focus pe Senzatia vitala, NU pe emotii.

  2. Se pune aceeasi intrebare in mai multe variante.

  3. Se incurajeaza pacientul

  4. Nu se pun intrebari directe, nu se intrerupe decat daca divagheaza. Nu se interpreteaza spusele pacientului. Nu se recurge la Repertoriu prea devreme. Senzatia vitala trebuie confirmata la toate nivelurile de perceptie

  5. Se mentine legatura cu acuza principala

  6. Nivelul 2 – Fapte – e foarte important – nivelul adevarului.

  7. Gestica e foarte importanta mai ales la Nivelul 2 Fapte si 5 Senzatia.

Senzatia si actiunea sunt egale si opuse.

La orice e spus de pacient opusul e tot atat de adevarat.

Nu e nimeni si nimic in exterior decat el.

Functionam in acord cu ce percepem, fiecare percepe doar la ce e senzitiv.

Iti faci tie insuti ceeace vezi ca altii iti fac tie si faci altora sau lucrurilor ceeace ai dori sa-ti faci tie.

Victima si agresor sunt doua fete ale aceleasi stari.

Senzatia arata regnul, cum ii face fata pacientul arata miasma.

 

Bibliografie : Sankaran R.  The sensation in homoeopathy  Homoeopathic Medical Publishers Mumbai 2004

                                                                                        top

    

3. COLOCYNTHIS                              Dr. Adrian Dumitrescu

 Familia Cucurbitacee

 

Alte nume: Dovleacul (Citrullus Colocynthis); Mărul amar

 

Istoric :

In practica alopată a fost folosit ca un foarte puternic purgativ.

Cel mai apropiat analog al remediului în acţiunea pe întregul corp este Bryonia (tot din familia Cucurbitacee) cu care trebuie comparat.

 

Esenţa remediului:

 

Mental:

Iritabiliate mare, devine furios când i se pun întrebări.

Nu-i place să vorbească sau să-si vadă prietenii.

 

Este foarte util în cazuri acute de tulburări digestive sau nevralgii.

 

Nevralgii, colici, ameliorare la presiune puternică, chircit (dublă flexie), căldură.

Dureri paroxistice, spasmodice – crampoide la nivelul:

                    - aparatului digestiv

                    - aparatului uro-genital

(Dureri sfâşietoare, crampe violente cu debut brusc).

Nevralgii paroxistice ale marilor nervi:

                    - nerv trigemen

                    - nerv sciatic

 

 Cauzalitate:

IN URMA SUPARARILOR, DE LA INDIGNARI, FRUSTRARE.

                                                                             

Modalităţi :

 Ameliorare :

- Căldura ameliorează marea majoritate a durerilor.

- Aplecat în faţă, cu genunchii flectaţi (chircit).

- Presiune puternică, mişcări blânde.

- Culcat pe abdomen.

 

Agravare :

- De la emoţii, supărare, furie şi indignare.

- De la culcat pe partea nedureroasă.

- Seara şi noaptea în pat.

- Curent de aer, frig.

- La ora 16.00 (Lyc., Hell., Caust).

 

 

Constituţii :

Persoane care se supără uşor, iritabile şi corpolente.

Femei sedentare cu menstruaţie abundentă.

 

       Mental

 

       Furie cu indignare (Staph, Cham, Bry, Nux-v).

       Foarte iritabil. Se ofensează uşor.

       Se agravează de la umilire, indignare.

       Se agravează la contrazicere.

       Nerăbdător.

Ordonat, cu opinii puternice.

Rezervat, încearcă să-şi ascundă problemele.

       Nelinişte şi iritabilitate însoţite de durere. 

 

Generalităţi :

 

DURERI : VIOLENTE, NEVRALGICE, CU CARACTER DE CRAMPA SI CONSTRICTIE AMEL. DE PRESIUNE

DE LA FURIE, INDIGNARE SI VEXATIE

Insoţite de nelinişte şi senzaţie de slăbiciune.

 

Preferinţe şi aversiuni alimentare :

- agg. de făinoase, cartofi.

 - amel. de cafea.

 

Vertij :

Ameţeală când întoarce capul spre stânga.

 Cap:

 Dureri ascuţite, ca de tăietură, unilaterale, cu greaţă şi vărsături.

Rădăcina părului dureroasă. 

amel. de presiune, căldură, cafea.

 Ochi:

Dureri ascuţite amel la presiune.

Probleme de gută.

Glaucom, globi oculari întăriţi, ca de piatră.

 

Faţă:

 Nevralgie, în special de partea stângă, agg. de atingere, amel. de presiune.

Insoţită de frisoane.

Faţă schimonosită.

 Ureche:

Aude sunetel ca un ecou în ureche. Mâncărime şi furnicături

amel. când ţine degetul în ureche.

Dinţi :

Durere nevralgică, unilaterală, zilnică, cu extindere la faţă, urechi, cap.

 Stomac:

     Sete crescută.

     Greaţă şi vărsături când durerile devin intense.

     DURERI VIOLENTE IN SPECIAL LA NIVELUL STOMACULUI SI EPIGASTRULUI,  amel. de PRESIUNE, DUBLA FLEXIUNE (aplecat în faţă cu genunchii îndoiţi)., de la indignare, supărare.

Colică amel. de cafea.

 

 

Abdomen:

DURERI AGONIZANTE amel. de PRESIUNE, DUBLA FLEXIUNE, cu picioarele ridicate, cafea, tutun ; AGG de ingestia unei cantităţi cât de mici de mâncare sau lichide.

Simte ca şi cum intestinele îi sunt strivite între pietre.

 

Rect:

Diaree agg. de ingestia unei cantităţi mici de mâncare sau lichid. ; de la furie, indignare, supărare.

Tenesme.

 

Vezică urinară :

Arsuri la nivelul uretrei în timpul sacunului.

       Spasme ale vezicii urinare, după operaţii la nivelul orificiilor.

Catar al vezicii urinare cu eliminări ca de albuş de ou (Nat-m).

Colică renală.

Senzaţie de urinare imperioasă, tenesme.

 

 Genital masculin:

       Senzaţie ca şi cum totul se scurge către organele genitale din

       ambele părţi ale abdomenului, cauzând emisii de lichid seminal.

 

Genital feminin:

Dismenoree agg. de măncat şi băut. Dureri ovariene.

Menstruaţie suprimată datorită furiei, indignării.

Menstruaţie abundentă la femei sedentare.

 

       Spate:

Sciatică, amel. de presiune puternică, stând pe partea dureroasă; cu amorţeală.

 

       Piept:

Dureri intercostale. Lactaţie suprimată de la indignare.

 

        Extremităţi:

Contracturi musculare, crampe.

Dureri de tip sciatic cu lateralitate stângă. (Vezi EH).

 

       Somn:

Insomnie şi agitaţie cu dureri, după supărare.

 

 Remedii complementare:

         Caust., Kali-c., Merc., Staph.

Remedii similare:

 Bry., Caust., Cham., Coff., Dios., Ign., Mag-p., Nux-v., Staph.

 

 Comparaţii:

        Bryonia:

Amândouă remediile au aceleaşi caracteristici generale, dureri la nivelul muschilor, nervilor şi articulaţiilor, tulburări gastro-enterice şi aceiaşi agravare la mişcare în ceea ce priveşte problemele reumatice articulare.

Amândouă au mare iritabilitate şi suferinţă în urma unor probleme emoţionale (mai accentuat la Colocynthis).

 

 Mag-p (lateralitate dreaptă) este cel mai apropiat remediu în ceea ce priveşte durerile colicative abdominale.

Este ameliorată mai degrabă de masaj-frecare decăt de presiunea puternică şi este mult mai sensibilă la frig. In plus în timpul durerii lipseşte iritabilitatea crescută pe care o are pacientul Coloc.

Cham. este şi el foarte apropiat, amândouă remediile având dureri colicative de la emoţiile negative, diferenţa fiind că la Cham. nu există amel. de la dubla flectare, există doar agitaţie.

La pacientul Staphysagria există tendinţa cronică la colici abdominale şi un istoric de furie suprimată.

Veratrum are dureri colicative amel. prin dubla flectare dar are şi transpiraţii reci.

Dios. are dureri colicative însoţite de flatulenţă dar se ameliorează la extensie.

Copilul Stann. vrea să fie purtat cu abdomenul pe umărul mamei.

 

        CAZURI:

 CAZ 1

O femeie cu amenoree şi vărsături cronice după ce a stat mult în frig a prezentat brusc dureri chinuitoare cu caracter de arsură în partea stângă a feţei cu iradiere la ureche, tâmplă şi jumătatea stângă a capului.

Tipă de durere şi nu-şi găseşte liniştea, fiecare atingere a zonei agravând durerea.

Cu 4 săptămâni în urmă luase Pulsatilla,

Colocynthis a vindecat rapid cazul.

 

CAZ 2

Un bărbat de 60 de ani suferea de 3 săptămâni de nevralgie facială stângă. Dureri tăietoare violente la nivelul obrazului stâng cu iradiere la pleoape şi ochi, maxilarul superior, nara stângă şi ureche.

Senzaţie de tensiune la nivelul feţei cu căldură şi înroşire a părţii stângi. Faţa pare usor umflată şi există pulsaţii la nivelul dinţilor de partea afectată. Nu poate să doarmă şi este agravat de mişcare şi atingere.  Colocynthis a rezolvat cazul în 2 ore.

 

 

CAZ 3

O doamnă de 50 de ani suferă de migrene cu lateralitate stăngă de mulţi ani, durerile revenind în fiecare zi la ora 17.00.

Tratamentul alopat a fost ineficient până în prezent.

Asarum a ameliorat parţial. Colocynthis a vindecat permanent în câteva zile.

 

CAZ 4

Un agent de vânzări de 25 de ani, bine făcut, cu temperament coleric-flegmatic se plânge de migrene oftalmice periodice, zilnice, care apar la jumătate de oră după ce se trezeşte dimineaţa. Le descrie ca fiind chinuitoare, ca nişte cuţite, la nivelul tâmplei drepte cu iradiere în partea dreaptă a frunţii. Incetineală mentală. Ochiul drept este deformat, roşu şi lăcrimează. Mărimea este pe jumătate din cea normală. Durerea se extinde chiar şi la dinţi. Si-a pierdut mirosul; are coriză apoasă; tuse cu expectoraţie verzuie care îi agravează durerea de cap. Limba cu strat alb şi contracţii ale stomacului ce dau senzaţie de greaţă. Greutate a membrelor, frilozitate, sete.

Atacul ţine de la 6 a.m. la 5 p.m. cu mare nelinişte şi anxietate, pacientul neputând sta locului.

Nux vom., Belladonna, Bryonia, China, Chamomilla şi Sulphur au ameliorat prea puţin. Până când o criză de indignare a declanşat migrena şi a indicat remediul Colocynthis.

Următoarea criză a fost mult mai blăndă şi după încă 7 doze s-a vindecat complet.

Remediul este util în nevralgiile frontale violente care produc stare de leşin, paloare, raceala extremităţilor şi vomitat; durerea se extinde la tâmple, ureche, dinţii maxilarului superior şi nara de partea afectată. Atingerea uşoară agravează. Durerea poate avea drept cauză emoţii negative sau curentul de aer.

Poate exista o hiperemie importantă a feţei şi o afectare importantă a ochiului de partea dureroasă.

 

COMENTARII:

Iata ce spune Borland despre sciatica:

In cazurile de sciatică în care nu găsesc nici un simptom mai deosebit (în afara celor clasice: durere acută pe traiectul nervului, agravată de orice mişcare, sensibilă la rece, ameliorată la cald) ne orientăm în funcţie de lateralitate:

Dacă este pe partea dreaptă se prescrie Mag. Phos.

Dacă este pe partea stângă se prescrie Colocynthis.

Veţi rămâne uimiţi cât de rapid cedează.

 

In cazul sciatalgiilor care se agravează la repaus:

Dacă pacientul este călduros şi durerea se agg. la cald: Kali-Iod rezolvă în majoritatea cazurilor.

Dacă pacientul este friguros şi sensibil la umezeală şi frig: Rhus-tox.

     

Dacă este însoţită de amorţeală:

-Gnaphalium sau Plumbum (acesta din urmă trebuie să aibă o constipaţie importantă pe lângă durere şi amorţeală).

                                                                                               

Si despre colici acute:

 

Dacă se află la prima criză de colică fie renală fie hepatică pacientul este în general foarte speriat şi anxios. Dacă în plus are senzaţie de leşin de câte ori se ridică în picioare şi nu suportă căldura Aconitum rezolvă în câteva minute. (Rareori mai este indicat în crizele repetitive în care nu mai există anxietatea caracteristică).

Un alt caz în care există atacuri repetitive, scurte ca durată, cu debut brusc şi care se termină brusc, cu senzatie de plenitudine epigastică şi agravare la băut, însoţite de hiperemia feţei, pupile dilatate şi puls puternic: Bell.

La un pacient cu simptome hepatice, cu greutate în hpc. drept, flatulenţă, intoleranţă la grăsimi şi care are o colică biliară cu dureri în săgeată iradiate spre posterior (către unghiul scapular drept), dureri care sunt amel. de aplicaţi f. calde sau băut de lichide fierbinţi: Chelidonium.

 

- Dureri care pleacă dintr-un centru şi iradiază în toate direcţiile (făcând ca aria sensibilă să fie foarte extinsă), fie că sunt biliare (intensitatea cea mai mare la nivelul V.B. şi iradiere către spate, piept şi abdomen, agravare de la orice mişcare) sau renale (predominant cu lateralitate stângă, paliditate sau culoare pământie a feţei): Berberis.

 

Senzaţie intensa de greaţă care însoţeşte fiecare spasm de durere, limbă curată în ciuda senzaţiei de boală gravă.

Dismenoree cu dureri spasmodice în hipogastru, agg. de ridicat în picioare şi orice mişcare: Ipeca.

 

 Bibliografie:

 - Radar Key Notes.

- Murphy Materia Medica

- Douglas M. Borland.

                                                             top