1.
DUREREA (COLICA) ABDOMINALA (INTESTINALA)
Dr. Silvia Nedelcu
2. CONCEPTIA LUI
RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA, MIASME, REGNURI SI IMPORTANTA
SENZATIEI IN HOMEOPATIE Dr. Doina
Pavlovschi
3.
COLOCYNTHIS
Dr. Adrian Dumitrescu
1.
DUREREA (COLICA) ABDOMINALA (INTESTINALA)
Dr. Silvia Nedelcu
Aconitum
napellus
-
debut brusc – după expunere la frig ( sau după băuturi
reci);
-
are febră sau doar abdomenul este foarte fierbinte şi
sensibil la atingere, destins;
-
diaree cu scaun verde (~spanac tocat) ; cu mucozităţi şi/sau
sânge; precedată sau urmată de greaţă şi transpiraţii.
-
(agitaţie, anxietate, frică de moarte, sete intensă etc.)
Arsenicum album
-
dureri violente, lancinante, arzătoare – amel. de căldură;
-
vărsături, diaree şi dureri intestinale după băuturi reci,
îngheţată
-
(anxietate, agitaţie, disperare, frică de moarte etc)
Belladonna
-
debut brusc – dureri violente care apar brusc şi dispar
brusc;
-
agravare la cea mai mică atingere (dar amel. de presiune
puternică), mişcare, zdruncinături;
-
greţuri, vărsături; diaree; frison în timpul defecaţiei;
-
(febră, faţa roşie, midriază, fără sete amel. de lămâi
etc.)
-
Bryonia alba
-
dureri inţepătoare sau explozive; după expunere la frig
sau după băuturi reci (Acon., Ars.);
-
agravat la cea mai mică mişcare (inclusiv în timpul
respiraţiei);
-
amel. de presiune ( stând culcat pe partea dureroasă)
-
amel. după defecaţie
-
(iritabilitate, aversiune pentru companie, sete etc)
Calcarea carbonica
-
dureri amel. de apă rece;
-
colici intestinale cu distensie abdominală la copii , în
timpul erupţiei dentare, diaree iritantă etc.
China officinalis
-
dureri cu distensie abdominală;
-
amel. de presiune puternică, aplecat în faţă;
-
ag. de fructe, peşte, lapte.
Lycopodium clavatum
-
distensie abdominală, flatulenţă, dureri amel. de
evacuarea gazelor;
-
dureri în partea dreaptă sau de la stg. la dreapta etc.
Nux vomica
-
dureri după mânie sau abuzuri alimentare;
-
greaţă, vărsături, constipaţie, tenesme rectale;
-
iritabilitate;
-
colici la sugari foarte iritabili ( în timpul crizei se
arcuiesc spre spate)
-
Pulsatilla
-
colici după expunere la rece, baie rece, fructe,
îngheţată;
-
agravat în repaus, amel. mergând.
Staphysagria
dureri colicative
-
după mânie sau
-
după intervenţii chirurgicale.
Colocynthis
-
dureri colicative violente
care pot apărea după o
criză de mânie, indignare;
-
amel. de
presiune puternică, aplecat în faţă, culcat pe abdomen
-
amel. de cafea ( Phos.)
-
colici la sugari foarte iritabili (alimentaţi natural de
o mamă foarte nervoasă, sau ori de câte ori unul dintre părinţi
este supărat).
Chamomilla
-
colici intestinale violente, insuportabile – agrav. de
atingere, de cafea; sunt extrem de iritabili din cauza durerii;
-
copiii sunt foarte greu de liniştit, capricioşi, trebuie
purtaţi în braţe tot timpul; tulburări în timpul erupţiei
dentare;
-
(faţa roşie sau un obraz roşu, unul palid ).
Aethusa cynapium
-
dureri colicative intense, urmate de vărsături violente,
vertij şi slăbiciune-până la stare de prostraţie extremă;
abdomen destins şi sensibil în special în hipoc. dr.; senzaţie
de rece în etajul abdominal superior şi extremităţi reci;
senzaţie de apă care bolboroseşte în regiunea ombilicală;
-
agravare vara, ag. de lapte;
-
colici la copii cu intoleranţă la lapte, în timpul
erupţiei dentare; copilul varsă imediat după ce mănâncă
fragmente mari de lapte închegat, apoi adoarme sau i se face
foame şi vrea să mănânce din nou; diaree cu scaune mucoase
verzui.
Magnesium phosphoricum
-
dureri agravate de expunere la rece, atingere; amel. de
presiune puternică, stând aplecat în faţă, căldură, aplicaţii
fierbinţi, masaj.
-
Berberis vulgaris
-
dureri acute, violente, care iradiază în toate
direcţiile sau îşi schimbă rapid caracterul/localizarea (prezintă
şi alte modificări rapide: sete- fără sete; foame intensă- fără
apetit)
-
Dioscorea villosa
-
dureri violente, crampe paroxistice care iradiază la
distanţă sau care îşi schimbă brusc localizarea ( ex.: dureri
abdominale care iradiază în degetele de la picioare sau care
alternează cu dureri în degete; colică renală şi dureri în
extremităţi);
-
amel. de
extensia coloanei vertebrale, dacă se lasă spre spate
sau dacă stă drept.
-
colici la sugari ( care in criză se arcuiesc spre spate).
-
-
Plumbum metallicum
-
dureri extrem de violente
periombilicale, care
iradiază în celelalte regiuni abdominale; peretele abdominal
retractat, senzaţie de tracţiune la nivel ombilical; greaţă,
vărsături, constipaţie;
-
amel. de presiune puternică şi stând în extensie spre
spate.
Bibliografie:
-
Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia
Medica;
-
Dewey W. A., Practical homeopathic Therapeutics;
-
Lilienthal, Homoeopathic Therapeutics;
-
Tyler M.L., Pointers to the Common Remedies (Medicine
acute intest. conditions, colic);
-
RADAR 8
top
2. CONCEPTIA LUI
RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA, MIASME, REGNURI SI IMPORTANTA
SENZATIEI IN HOMEOPATIE
Dr DOINA PAVLOVSCHI
Rajan Sankaran a
promovat Bombay Homoeopathic College in 1981. A fost asistent
profesor la Homoeopathic Medical College in 1986, Medic de
onoare al Spitalului Homeopatic din Mumbai din 1986. Autor de
carti : “The spirit of Homoeopathy” 1991, “The substance of
Homoeopathy” 1994, “The Elements of Homoeopathy” 1996, “The soul
of remedies” 1997, “Provings” 1998, “The system of Homoeopathy”
2000, “An insight into Plants” vol. I si II 2002, “Sankaran’s
schema” 2003 si “ The Sensation in Homoeopathy” 2004. A fost
elevul tatalui sau, medic homeopat elev al lui Phatak si a altor
mari homeopati. Sustine Seminarii in lumea intreaga, programate
cu mult inainte.
In homeopatie, ca si multi
dintre noi, a dat si el peste multa confuzie si nesiguranta, s-a
lovit si el de dilemele de care ne-am lovit si noi : un remediu
sau mai multe remedii, potenta si ritmul de administrare,
simptome mentale sau somatice, miasme sau nu.
S-a adancit in studiu si
experimente si a elaborat, in cel mai interesant mod de la
Hahnemann incoace, conceptia sa despre boala, miasme, regnuri si
importanta senzatiei in homeopatie. A fondat o noua metoda de
preluarea cazului pentru identificarea mai rapida si mai exacta
a remediului homeopatic similimum.
BOALA
In stress realitatea nu
coincide cu perceptia ei interioara, este o falsa perceptie
care, odata fixata, va face ca orice situatie noua sa fie
perceputa la fel. Perceptia alterata = iluzia, nu apare din
ratiune, nici din emotie, ci dintr-un plan profund, expresia
unei experiente comune cu altceva neuman din natura, mineral,
planta sau animal.
Boala vine din aceasta
dereglare profunda, este o stare similara cu ceva din natura
exprimat in fiinta umana, este tulburarea fortei vitale, a
energiei, exprimata in senzatia vitala.
Tulburarea centrala determina tulburari mintale si generale care
duc la simptome patologice locale.
CELE 7 NIVELURI ALE TRAIRII
-
Nume – specific unei persoane –
diagnosticul.
-
Fapte – specific unui grup de
persoane – simptomele.
-
Emotii – specifice omenirii
-
Iluzii (Fantasme)–
specifice regnului animal.
-
Senzatii – fenomen terestru comun
regnurilor animal, mineral, vegetal.
-
Energia – este in tot universul.
-
Nivelul 7
Persoana este fixata
predominant la un nivel in trairea sa, nu numai in boala, ci in
toate si se exprima ca atare. Ex .: cutremur – 2 = de 8
grade la ora3, 3 = am fost teribil de speriat, 4
= m-am simtit ca si cand lumea intreaga s-ar fi distrus, 5
= am fost zguduit cu totul, 6 = miscare, viteza,
directie, culori, sunete, pattern energetic.
Nivelul 7
este un “spatiu gol”, limitat in timp, inchide cercul celor 7
niveluri. Contine potentialul intregului univers, il
experimentam cand suntem conceputi si la moarte. Din el
se formeaza modelul energetic.
Energia este
imateriala. Somatizarea ei este Senzatia. Energia e
universala. Un model energetic poate fi acelasi pentru un om, un
animal, o planta sau un mineral.
Modelul energetic tulburat
este caracteristic a “ceva” din univers neuman = boala.
Daca cele doua modele, uman si
neuman, se armonizeaza intre ele, cat de cat, modelul neuman
apare in hobiuri, interese si mai ales in vise.
Senzatia
vitala este expresia modelului energetic imprumutat
din natura si se manifesta in tot : acuza principala, simptome
caracteristice, hobiuri, interese, vise, gesturi ale mainilor,
cuvinte, metafore, imagini, senzatii. In sanatate nu este
sau poate fi temporara si adecvata intr-o actiune, nu este
fixa.Patologic, in boala, este fixa, manifesta in
tot.
Iluzia
este imaginea falsa prin care senzatia vitala este perceputa
de minte in orice situatie, adevarata pentru ceva din alt regn.
Emotiile
decurg din iluzie. Sunt 3 de baza : furie, frica, suparare
si opusele lor : calm, bucurie, siguranta. Emotia variaza dela
om la om, e individualizata.
Fapte
– emotiile sunt baza faptelor, implica intelectul si
gandirea.
Nume –
acumularea de fapte duce la identificarea, numirea obiectului.
Energia
vitala se reduce dela nivelul 6 la 1. Tulburarea
energetica duce la tulburarea senzatiei vitale, care duce la
iluzii, care duc la emotii, care duc la simptome patologice,
care formeaza boala. O substanta din natura cu acelasi model
energetic poate restaura sanatatea. In cursul consultatiei
trebuie recunoscute toate nivelurile. Tinta este Senzatia vitala,
nivel la care se poate identifica miasma strans legata de
senzatie si de aici remediul similimum.
MIASME
Miasma
este felul in care se percepe Senzatia vitala, se exprima in
atitudine si grad de disperare, este perspectiva umana a acestei
senzatii anormale. Senzatia vitala si miasma sunt 2 aspecte ale
aceluiasi fenomen = boala.
Senzatia e
“CE” al cazului, miasma e “CUM” si “CAT” al cazului.
Miasma acuta
– Senzatia vitala e perceputa ca ceva brusc,
temporar periculos si amenintator pentru viata.
Atitudinea
e de panica, reflex instinctiv de lupta sau fuga, exista
speranta, totusi.
Cuvinte
cheie : brusc, violent, panica, pericol, scapare, fara ajutor,
teroare, frica, alarma.
Psora –
Senzatia vitala e permanenta, nesiguranta de a depasi, exista
speranta.
Atitudinea : efort, o lupta
permanenta cu speranta succesului.
Cuvinte cheie : lupta, efort, incredere, dificultate, speranta,
anxietate.
Sicoza –
Senzatia e permanenta si fixa, dar nu distructiva, iremediabila,
benigna.
Atitudinea e de acceptare si
evitare, mascare, acoperire.
Cuvinte cheie : fix, acoperit,
vinovat, ascuns, secret, evitat, acceptat.
Luetism
– Senzatia e perceputa profund, permanenta, distructiva si
fatala, fara speranta si disperata, senzatia de izolare, ca
nimeni nu-l poate ajuta, singur pe lume, iremediabil.
Atitudinea e disperata
Cuvinte cheie : distrus,
devastate, fara speranta, imposibil, suicid, homicid, sfarsit.
Miasma
tifoida – intre miasma acuta si psora. Ceva subit,
temporar si amenintator pentru viata, care cere mai mult de un
raspuns instinctiv si care cere efort.
Atitudinea : efort concentrat
pe o scurta durata.Daca efortul dureaza apare colaps.
Cuvant cheie : criza.
Miasma
malarica – intre miasma acuta si sicoza. Senzatia e
de situatie fixa, permanenta, benigna cu atacuri intermitente,
cu sentimentul de persecutat si impiedecat.
Atitudinea : acceptare cu
sentimentul ca e nenorocos, plangaret, nu e multa speranta,
nefericit, teoretizeaza, fantazeaza. In acut poate fi un raspuns
instinctiv.
Cuvinte cheje : atacat,
hartuit, torturat, persecutat, impiedecat, nenoroc.
Miasma fungica ( Ringworm ) –
intre psora si sicoza. Senzatia e
permanenta si fixa, dar nu atat de iremediabila ca in sicoza.
Atitudinea
e de speranta si lupta, alternata cu acceptare, nesiguranta,
slabiciune interna.
Cuvinte cheie : incercare,
efort, lupta, predare, acceptare.
Cancerinism
– intre fixitatea sicozei si distructia luetismului.
Senzatia e profunda, haos scapat de sub control, dar nu e
distrugere totala, mai e ceva speranta.
Atitudinea : sfortare dincolo
de puteri.
Cuvinte cheie : control,
perfect, asteptari, ordine, haos, efort, supraomenesc.
Tuberculinism – intre sicoza si luetism. Senzatia e
mai profunda si cu mai mare disperare decat in cancerinism – de
opresiune, sufocare, capcana.
Atitudinea : activitate
febrila si nevoia de schimbare totala, foarte mica speranta,
distrugerea pare iminenta, izolare asemanatoare cu cea din
luetism.
Cuvinte cheie : activitate,
febril, schimbare, intens, libertate, opresiune, sufocare,
capcana
Miasma leprei –
intre tuberculinism si luetism.
Senzatia e de distrugere, disperare, lipsa sperantei, opresiune.
Atitudinea e disperata,
violenta ( sfasie, musca), fara speranta si cu sentiment de
insingurare, izolare, a fost uitat de toti, mai ales de cei
dragi, dezgust de sine, e murdar si blestemat.
Cuvinte cheie : opresiune,
fara speranta, sufocare, izolare, declasat, nenoroc, blestemat,
repulsie, murdar, dezgust, mutilate, muscat, sfasiat, disperat,
nesuferit, sadism.
REGNURI
REGNUL
MINERAL – structura – senzatia de lipsa, pierdere
in structura sau functie.
Sunt punctuali, sistematizati,
haine corecte cu modele simetrice, in dungi, culori potrivite.
Scrisul e net, literele la rand. Vorbesc organizat, précis,
sistematici in prezentare. Cronologici, minutiosi si precisi in
descriere. Rol in mentinerea ordinei si structurii. Afectati de
ruperea relatiilor, slujbei, pierderi financiare, esecuri.
Fricile lor sunt axate pe relatii. Puternici, calculati,
sistematici, conservatori. Au relatii cu persoane care le
completeaza ce la lipseste lor sau la care ei completeaza. Vise
axate pe structura si functie
REGNUL
VEGETAL – senzitivitate si reactivitate. Persoane
emotive, imbraca modele florale, neregulate, scris neregulat,
descriu starea lor dezorganizat, la intamplare, divagheaza,
sensibili la socuri emotionale sau fizice. Vise variate.
Interese : arta, muzica, natura, flori, verdeata. Fiecare
familie de plante isi are specificitatea ei.
REGNUL
ANIMAL – supravietuire, competitie,
victima-agresor.
Personifica acuza : “ei ma
enerveaza”, “ei mi-au facut”, “ei ma persecuta”, “ei ma lovesc”,
“lovesc si eu inapoi”. Au nevoie sa atraga atentia. Imbraca
haine in culori luminoase, desene rare. Vioi, expresivi,
comunicativi, contacte umane.
Fiecare regn are senzatia sa
vitala, specifica pentru o substanta din natura.
Mineral : “ce-mi lipseste”,
Vegetal : “ce ma afecteaza”, Animal : “cine ma afecteaza”?
CAZUL – metoda de preluare in 4 pasi :
1. Acuza principala este
amanuntita la toate nivelurile de perceptie pana cand senzatia
vitala si miasma sunt clare. Acuza principala e o condensare
a senzatiei vitale, este reprezentarea locala a tulburarii
vitale care e recognoscibila in toata viata omului
2. Se cerceteaza aria celor
mai mici compensari : vise, hobi, copilaria, vocatia, interesele,
pentru confirmarea senzatiei vitale si a miasmei. Senzatia
vitala e pura aici.
3. Alte arii importante in
viata pacientului pentru confirmare.
4. Se urmareste senzatia
vitala in profunzime in descrierea pacientului pana la sursa
remediului similimum. Gestica, daca exista, e intrebat CE arata
cu ea, NU ce simte.
Pacientul spune “cand” si “dece”,
trebuie intrebat “CE se intampla exact ?” si “CE simte
relativ la simptom ?” = Senzatia
si “CUM simte?”= Miasma
POSOLOGIE
Nivelul
1 – diagnostic patologic – potente joase : 6 CH, 12 CH, LM 1 si
2
Nivelul
2 – simptome locale, modalitati : 30 CH, LM 3 si 4
Nivelul 3 – concomitente,
efecte generale : 200 CH, LM 5 si 6
Nivelul 4 – simptome
neuro-endocrino-imune, dorinte, somn, modalitati generale : M,
LM 7 si 8
Nivelul 5 – senzatii
generale : 10 M, LM 9 si 10
Nivelul 6 – miscari
generale, paternuri energetice – 50 M, LM 11 si 12
Nivelul 7 – coma : CM, LM
13 si 14
REGULI DE
URMAT
-
Nu se folosesc cuvinte nefolosite de
pacient. Se repeta acelasi cuvant si se cere sa-l descrie
mai departe sau sa spuna mai mult despre el sau ce simte si
ce senzatie are. Focus pe Senzatia vitala, NU pe emotii.
-
Se pune aceeasi intrebare in mai multe
variante.
-
Se incurajeaza pacientul
-
Nu se pun intrebari directe, nu se
intrerupe decat daca divagheaza. Nu se interpreteaza spusele
pacientului. Nu se recurge la Repertoriu
prea devreme. Senzatia vitala trebuie confirmata la toate
nivelurile de perceptie
-
Se mentine legatura cu acuza principala
-
Nivelul 2 – Fapte – e foarte important –
nivelul adevarului.
-
Gestica e foarte importanta mai ales la
Nivelul 2 Fapte si 5 Senzatia.
Senzatia si actiunea sunt
egale si opuse.
La orice
e spus de pacient opusul e tot atat de adevarat.
Nu e nimeni si nimic in
exterior decat el.
Functionam in acord cu ce
percepem, fiecare percepe doar la ce e senzitiv.
Iti faci tie insuti ceeace
vezi ca altii iti fac tie si faci altora sau lucrurilor ceeace
ai dori sa-ti faci tie.
Victima si agresor sunt
doua fete ale aceleasi stari.
Senzatia arata regnul, cum
ii face fata pacientul arata miasma.
Bibliografie : Sankaran R.
The sensation in homoeopathy Homoeopathic Medical Publishers
Mumbai 2004
top
3. COLOCYNTHIS
Dr. Adrian Dumitrescu
Familia Cucurbitacee
Alte nume: Dovleacul (Citrullus Colocynthis); Mărul amar
Istoric :
In practica
alopată a fost folosit ca un foarte puternic purgativ.
Cel mai apropiat analog al remediului în acţiunea pe întregul
corp este Bryonia (tot din familia Cucurbitacee) cu care trebuie
comparat.
Esenţa remediului:
Mental:
Iritabiliate mare, devine furios când i se pun întrebări.
Nu-i place să vorbească sau să-si vadă prietenii.
Este foarte util în cazuri acute de tulburări digestive sau
nevralgii.
Nevralgii, colici, ameliorare la presiune puternică, chircit
(dublă flexie), căldură.
Dureri paroxistice, spasmodice – crampoide la nivelul:
- aparatului digestiv
- aparatului uro-genital
(Dureri sfâşietoare, crampe violente cu debut brusc).
Nevralgii paroxistice ale marilor nervi:
- nerv trigemen
- nerv sciatic
Cauzalitate:
IN
URMA SUPARARILOR, DE LA INDIGNARI, FRUSTRARE.
Modalităţi :
Ameliorare :
-
Căldura
ameliorează marea majoritate a durerilor.
-
Aplecat în faţă,
cu genunchii flectaţi (chircit).
-
Presiune puternică,
mişcări blânde.
-
Culcat pe abdomen.
Agravare :
-
De
la emoţii, supărare, furie şi indignare.
-
De
la culcat pe partea nedureroasă.
-
Seara şi noaptea în pat.
-
Curent de aer, frig.
-
La ora 16.00 (Lyc., Hell., Caust).
Constituţii :
Persoane care se supără uşor, iritabile şi corpolente.
Femei sedentare cu menstruaţie abundentă.
Mental
Furie cu indignare (Staph, Cham, Bry, Nux-v).
Foarte iritabil.
Se
ofensează uşor.
Se agravează de la umilire, indignare.
Se agravează la contrazicere.
Nerăbdător.
Ordonat, cu opinii puternice.
Rezervat, încearcă să-şi ascundă problemele.
Nelinişte şi iritabilitate însoţite de durere.
Generalităţi :
DURERI : VIOLENTE, NEVRALGICE, CU CARACTER DE CRAMPA SI
CONSTRICTIE AMEL. DE PRESIUNE
DE
LA FURIE, INDIGNARE SI VEXATIE
Insoţite de nelinişte şi senzaţie de slăbiciune.
Preferinţe şi aversiuni alimentare :
-
agg. de făinoase, cartofi.
-
amel. de cafea.
Vertij :
Ameţeală când întoarce capul spre stânga.
Cap:
Dureri ascuţite, ca de tăietură, unilaterale, cu greaţă şi
vărsături.
Rădăcina părului dureroasă.
amel. de presiune, căldură, cafea.
Ochi:
Dureri ascuţite amel la presiune.
Probleme de gută.
Glaucom, globi oculari întăriţi, ca de piatră.
Faţă:
Nevralgie, în special de partea stângă, agg. de atingere,
amel. de presiune.
Insoţită de frisoane.
Faţă schimonosită.
Ureche:
Aude sunetel ca un ecou în ureche. Mâncărime şi furnicături
amel. când ţine degetul în ureche.
Dinţi :
Durere nevralgică, unilaterală, zilnică, cu extindere la faţă,
urechi, cap.
Stomac:
Sete crescută.
Greaţă şi vărsături când durerile devin intense.
DURERI VIOLENTE IN SPECIAL LA NIVELUL STOMACULUI SI EPIGASTRULUI,
amel. de PRESIUNE, DUBLA FLEXIUNE (aplecat în faţă cu genunchii
îndoiţi)., de la indignare, supărare.
Colică amel. de cafea.
Abdomen:
DURERI AGONIZANTE amel. de PRESIUNE, DUBLA FLEXIUNE, cu
picioarele ridicate, cafea, tutun ; AGG de ingestia unei
cantităţi cât de mici de mâncare sau lichide.
Simte ca şi cum intestinele îi sunt strivite între pietre.
Rect:
Diaree agg. de ingestia unei cantităţi mici de mâncare sau
lichid. ; de la furie, indignare, supărare.
Tenesme.
Vezică urinară :
Arsuri la nivelul uretrei în timpul sacunului.
Spasme ale vezicii urinare, după operaţii la nivelul orificiilor.
Catar al vezicii urinare cu eliminări ca de albuş de ou (Nat-m).
Colică renală.
Senzaţie de urinare imperioasă, tenesme.
Genital
masculin:
Senzaţie ca şi cum totul se scurge către organele
genitale din
ambele părţi ale abdomenului, cauzând emisii de lichid
seminal.
Genital feminin:
Dismenoree agg. de măncat şi băut. Dureri ovariene.
Menstruaţie suprimată datorită furiei, indignării.
Menstruaţie abundentă la femei sedentare.
Spate:
Sciatică, amel. de presiune puternică, stând pe partea
dureroasă; cu amorţeală.
Piept:
Dureri intercostale. Lactaţie suprimată de la indignare.
Extremităţi:
Contracturi
musculare, crampe.
Dureri de tip
sciatic cu lateralitate stângă. (Vezi EH).
Somn:
Insomnie şi agitaţie cu dureri, după supărare.
Remedii
complementare:
Caust.,
Kali-c., Merc., Staph.
Remedii
similare:
Bry., Caust., Cham., Coff., Dios., Ign., Mag-p., Nux-v.,
Staph.
Comparaţii:
Bryonia:
Amândouă remediile au aceleaşi caracteristici generale, dureri
la nivelul muschilor, nervilor şi articulaţiilor, tulburări
gastro-enterice şi aceiaşi agravare la mişcare în ceea ce
priveşte problemele reumatice articulare.
Amândouă au mare iritabilitate şi suferinţă în urma unor
probleme emoţionale (mai accentuat la Colocynthis).
Mag-p (lateralitate dreaptă) este cel mai apropiat
remediu în ceea ce priveşte durerile colicative abdominale.
Este ameliorată mai degrabă de masaj-frecare decăt de presiunea
puternică şi este mult mai sensibilă la frig. In plus în timpul
durerii lipseşte iritabilitatea crescută pe care o are pacientul
Coloc.
Cham.
este şi el foarte apropiat, amândouă remediile având dureri
colicative de la emoţiile negative, diferenţa fiind că la Cham.
nu există amel. de la dubla flectare, există doar agitaţie.
La pacientul Staphysagria există tendinţa cronică la
colici abdominale şi un istoric de furie suprimată.
Veratrum
are dureri colicative amel. prin dubla flectare dar are şi
transpiraţii reci.
Dios.
are dureri colicative însoţite de flatulenţă dar se ameliorează
la extensie.
Copilul Stann. vrea să fie purtat cu abdomenul pe umărul
mamei.
CAZURI:
CAZ 1
O femeie cu amenoree şi vărsături cronice după ce a stat mult
în frig a prezentat brusc dureri chinuitoare cu caracter de
arsură în partea stângă a feţei cu iradiere la ureche, tâmplă şi
jumătatea stângă a capului.
Tipă de durere şi nu-şi găseşte liniştea, fiecare atingere a
zonei agravând durerea.
Cu 4 săptămâni în urmă luase Pulsatilla,
Colocynthis a vindecat rapid cazul.
CAZ 2
Un bărbat de 60 de ani suferea de 3 săptămâni de nevralgie
facială stângă. Dureri tăietoare violente la nivelul obrazului
stâng cu iradiere la pleoape şi ochi, maxilarul superior, nara
stângă şi ureche.
Senzaţie de tensiune la nivelul feţei cu căldură şi înroşire
a părţii stângi.
Faţa pare usor umflată şi există pulsaţii la nivelul dinţilor de
partea afectată. Nu poate să doarmă şi este agravat de mişcare
şi atingere. Colocynthis a rezolvat cazul în 2 ore.
CAZ 3
O doamnă de 50 de ani suferă de migrene cu lateralitate stăngă
de mulţi ani, durerile revenind în fiecare zi la ora 17.00.
Tratamentul alopat a fost ineficient până în prezent.
Asarum a ameliorat parţial. Colocynthis a vindecat permanent
în câteva zile.
CAZ 4
Un agent de vânzări de 25 de ani, bine făcut, cu temperament
coleric-flegmatic se plânge de migrene oftalmice periodice,
zilnice, care apar la jumătate de oră după ce se trezeşte
dimineaţa. Le descrie ca fiind chinuitoare, ca nişte cuţite, la
nivelul tâmplei drepte cu iradiere în partea dreaptă a frunţii.
Incetineală mentală. Ochiul drept este deformat, roşu şi
lăcrimează. Mărimea este pe jumătate din cea normală.
Durerea se extinde chiar şi la dinţi. Si-a pierdut mirosul; are
coriză apoasă; tuse cu expectoraţie verzuie care îi agravează
durerea de cap. Limba cu strat alb şi contracţii ale stomacului
ce dau senzaţie de greaţă. Greutate a membrelor, frilozitate,
sete.
Atacul ţine de la 6 a.m. la 5 p.m. cu mare nelinişte şi
anxietate, pacientul neputând sta locului.
Nux vom., Belladonna, Bryonia, China, Chamomilla şi Sulphur au
ameliorat prea puţin. Până când o criză de indignare a declanşat
migrena şi a indicat remediul Colocynthis.
Următoarea criză a fost mult mai blăndă şi după încă 7 doze
s-a vindecat complet.
Remediul este util în nevralgiile frontale violente care produc
stare de leşin, paloare, raceala extremităţilor şi vomitat;
durerea se extinde la tâmple, ureche, dinţii maxilarului
superior şi nara de partea afectată. Atingerea uşoară agravează.
Durerea poate avea drept cauză emoţii negative sau curentul de
aer.
Poate exista o hiperemie importantă a feţei şi o afectare
importantă a ochiului de partea dureroasă.
COMENTARII:
Iata ce spune Borland despre sciatica:
In cazurile de sciatică în care nu găsesc nici un simptom mai
deosebit (în afara celor clasice: durere acută pe traiectul
nervului, agravată de orice mişcare, sensibilă la rece,
ameliorată la cald) ne orientăm în funcţie de lateralitate:
Dacă este pe partea dreaptă se prescrie Mag.
Phos.
Dacă este pe partea stângă se prescrie Colocynthis.
Veţi rămâne uimiţi cât de rapid cedează.
In cazul sciatalgiilor care se agravează la repaus:
Dacă pacientul este călduros şi durerea se agg. la cald:
Kali-Iod rezolvă în majoritatea cazurilor.
Dacă pacientul este friguros şi sensibil la umezeală şi frig:
Rhus-tox.
Dacă este însoţită de amorţeală:
-Gnaphalium sau Plumbum (acesta din urmă trebuie să aibă o
constipaţie importantă pe lângă durere şi amorţeală).
Si despre
colici acute:
Dacă se află la prima criză de colică fie renală fie hepatică
pacientul este în general foarte speriat şi anxios. Dacă în plus
are senzaţie de leşin de câte ori se ridică în picioare şi nu
suportă căldura Aconitum rezolvă în câteva minute.
(Rareori mai este indicat în crizele repetitive în care nu mai
există anxietatea caracteristică).
Un alt caz în care există atacuri repetitive, scurte ca durată,
cu debut brusc şi care se termină brusc, cu senzatie de
plenitudine epigastică şi agravare la băut, însoţite de
hiperemia feţei, pupile dilatate şi puls puternic: Bell.
La un pacient cu simptome hepatice, cu greutate în hpc. drept,
flatulenţă, intoleranţă la grăsimi şi care are o colică biliară
cu dureri în săgeată iradiate spre posterior (către unghiul
scapular drept), dureri care sunt amel. de aplicaţi f. calde sau
băut de lichide fierbinţi: Chelidonium.
- Dureri care pleacă dintr-un centru şi iradiază în toate
direcţiile (făcând ca aria sensibilă să fie foarte extinsă), fie
că sunt biliare (intensitatea cea mai mare la nivelul V.B. şi
iradiere către spate, piept şi abdomen, agravare de la orice
mişcare) sau renale (predominant cu lateralitate stângă,
paliditate sau culoare pământie a feţei): Berberis.
Senzaţie intensa de greaţă care însoţeşte fiecare spasm de
durere, limbă curată în ciuda senzaţiei de boală gravă.
Dismenoree cu dureri spasmodice în hipogastru, agg. de ridicat
în picioare şi orice mişcare: Ipeca.
Bibliografie:
-
Radar Key Notes.
-
Murphy Materia Medica
-
Douglas M. Borland.
top
|