|
|
Prezentare Despre medici Ce este homeopatia? Cursuri Contact |
|
1. MIASMA / DIATEZA CANCERINICA Dr. Ileana Rindasu 2. CARCINOSINUM Dr. Adrian Dumitrescu 3. GRUPUL FERRUM Dr. Silvia Nedelcu
1. MIASMA/ DIATEZA CANCERINICA Dr. Ileana Rindasu
Conceptia homeopatica asupra bolilor cronice este capitolul cel mai greu de explicat medicilor de formatie oficiala, mai ales ca si nomenclatura originala este desueta(termenul de miasme).
Dar, pe masura ce este aprofundata, ea trezeste convingerea ca autorul ei a avut o intuitie geniala, ce depasea cu mult atat cunostintele din vremea sa, cat si pe cele din timpurile noastre.
Aceasta teorie poate fi sintetizata prin raspunsul la intrebarea: ce provoaca aparitia bolilor cronice? Raspunsul lui Hahnemann este : miasma( diateza-in exprimare moderna) este cea care determina starea de boala cronica, prin influentarea modului reactional global al individului, posibil prin fragilizarea anumitor organe sau functiuni ce imping individul spre anumite tendinte patologice.
Miasma, in conceptia diferitilor autori: Hahnemann: slabiciune fundamentala aflata la baza bolilor cronice Ranjit Roy: predispozitie genetica a unui organism de a face anumite boli cronice Gh-D. Bungetzianu: este atat trecutul propriu patologic al individului, imprimat in memoria sa imunologica sau care a dereglat mecanismele metabolice si/sau reactionale, cat si modificarile imprimate in codul genetic pe care individul le-a mostenit de la genitorii sai si pe care le poate transmite la randul lui altor generatii. Se stie ca s-au descris trei miasme/diateze ca factori cauzali fundamentali ai bolilor cronice: psora, sicoza si lueza. Dintre acestea, psora( “hidra cu o suta de capete” ) este considerata de Hahnemann cea mai veche, universala si distructiva miasma. Ea se asociaza cu boli cronice foarte severe, printre care si boala neoplazica. Netratate, bolile cronice evolueaza, se agraveaza si dispar numai odata cu disparitia indivizilor respectivi. Cancerul, ca boala cronica, prezinta si el un fond miasmatic. Hahnemann considera ca fondul psoric este responsabil de aparitia dezvoltarilor maligne. Altii considera cancerul o urmare a manifestarii miasmei sicotice, fiind caracterizat de formarea tumorilor, ca expresie a multiplicarii celulare exagerate. Dr. Grimmer( 1995 ) a remarcat ca aparitia bolii neoplazice are o legatura clara cu pseudopsora( tuberculinismul). Este interesanta si observatia unor medici alopati indieni ( dr. Kelkar si dr. Kulkarni) care au studiat in anul 1995- 15 cazuri de tbc pulmonar asociat cu cancere concomitente localizate in alte organe( 10 cancere orofaringiene, 3 cancere esofagiene, un cancer de cervix, un cancer pulmonar). J. H. Allen a sugerat ca doua miasme cronice latente devin rareori active simultan in acelasi organism, dar daca acest fenomen se produce, apare o mare probabilitate de aparitie a bolii neoplazice! Astfel, apare ipoteza ca in cursul evolutiei bolii canceroase, se vor manifesta 2/ mai multe predispozitii miasmatice. Stadiul pretumoral poate fi controlat de miasma tuberculinica, stadiul de crestere tumorala de miasma sicotica, iar cel de distrugere celulara de miasma sifilitica. Miasma tuberculinica este cea care slabeste mecanismul de aparare, cu aparitia unor stari precanceroase cum ar fi inflamatia cronica, ulceratiile, displazia, etc ce pot fi urmate in timp de aparitia cancerului. Stadiul de cancer metastatic se considera a fi determinat de miasma sifilitica. In concluzie, se poate considera ca boala neoplazica este multimiasmatica, fiecare din cele 4 miasme amintite aici avandu-si rolul sau bine determinat. Profesorul Bungetzianu citeaza autori care pun problema diatezei cancerinice ca atare ( Martigny, Nebel), ca rezultat al combinarii psorei cu sifilisul si sicoza, aceasta miasma fiind deci o tridiateza. Nebel considera diateza cancerinica drept epilogul psorei, dar nu exclude nici interventia tuberculinismului. Dupa Bungetzianu, elementele clinice care caracterizeaza cancerinismul:
1. Modificarile tegumentelor, fanerelor si mucoaselor: ele exprima imbatranirea tesuturilor, cu cheratoza senila, excrescente, fisuri, ragade; tulburari ale secretiei sebacee,cu chisturi sebacee, comedoane; unghii canelate, dure, ingrosate, care se cliveaza la taiat; mucoasele pot prezenta leucoplazie; limba poate fi fisurata. 2. Tulburari ale circulatiei venoase si capilare: circulatie colaterala foarte vizibila; hemoroizi. 3. Oboseala generala si slabiciune: uneori tendinta la hipotermie. 4. Tristete si hipersensibilitate: multe socuri emotionale in antecedente( ex: decesul unor persoane apropiate) ; uneori, frica de cancer care diminua in mod curios cand cancerul este constituit. 5. Aspecte morfologice particulare: precancerosii apartin adesea megalosplahnicilor(tipul rond, digestiv). Sunt prezente modificari ale tonusului si transpiratiei mainilor, rezultand fie o mana impastata, umeda si rece, fie o mana uscata, descarnata, cu degete subtiri si lungi.
In tratamentul cancerinicilor, se va proceda conform regulilor generale, adica se va incepe cu remediul ales in functie de similitudinea cu totalitatea simptomelor. In plus , si in cazul acestei miasme au fost preparate nosode( remedii preparate din formatiuni tumorale sau din culturi de celule.)
Nosodul Carcinosinum s-a obtinut initial din cancer de mamela de catre dr. Foubuster, ulterior gama preparatelor a crescut, aparand si Carcinosinum gastric, intestinal,etc. Scyrrhinum s-a recoltat din cancerul schiros de mamela. Multi autori recomanda si asocierea altor nosode, in functie de miasma care se considera ca are o contributie esentiala. Nosodul se indica pentru a indeparta barajul pe care diateza il opune remediului bine ales pe baza similitudinii. 2. CARCINOSINUM: Dr. Adrian Dumitrescu Istoric :
Este nosodul miasmei cancerinice (prin care se înţelege predispoziţia moştenită a unui organism de a dezvolta afecţiuni maligne). Poate fi deja considerat un remediu universal deoarece din ce în ce mai multe generaţii de cazuri cu cancer îşi lasă amprenta asupra copiilor, aşa cum în trecut o făceau tuberculoza şi gonoreea. Primul care a menţionat şi a folosit Carcinosinum a fost James Tyler Kent. El l-a denumit “Carcinom” şi l-a obţinut astfel: “ Prepararea remediului pe care l-am folsit ani de zile s-a făcut plecând de la un cancer mamar. Pacienta avea o eliminare de secreţie clară, apoasă dintr-un cancer de sân. O cantitate mică din acest fluid a fost prelevată, potenţată şi folosită cu rezultate satisfăcătoare în multe cazuri de carcinom aflat în stadii avansate.” L-a folosit ca paliativ în cazuri de cancer: “Carcinosinum ameliorează durerile chinuitoare ascuţite, cu caracter de arsură. Cu acest remediu pacienţii au trăit confortabil, mai mulţi ani. Procesul malign a fost întârziat şi suferinţa care însoţeşte de obicei această boală a fost evitată.” Ulterior alţi mari homeopaţi precum James Compton Burnett, J.H. Clarke, Donald Foubister au folosit şi descoperit Materia Medica a acestui nosod. S-au obţinut noi remedii precum: Carcinosinum Adeno-Stom. (din cancer al epiteliului glandular gastric), Carcinosinum Squam. Pulm (epiteliom plămân), Carcinosinum Intest co (epiteliom intestinal şi vezică urinară), Carcinosinum Uterus, Carcinosinum Adeno-Vesica (din papilom malign al vezicii urinare).
Cauzalitate: Grosolănia; dominarea îndelungată de către alte persoane; control parental excesiv; aşteptări prea mari ale părinţilor faţă de persoana sa; responsabilităţi mari de la o vârstă fragedă; absenţa tatălui; lipsă de încurajări sau dimpotrivă: a fost dezaprobat în mod constant cu subminarea încrederii în sine; obligaţia de a face lucruri împotriva voinţei sale; nefericire, necazuri sau stare de frică cu durată prelungită; supresii la nivel mental-emoţional şi fizic; vaccinări.
Aspect: Triada: - piele cu pete cafe-au-lait (cafea cu lapte). - sclere albastre. - numeroase aluniţe de culoare neagră. La care se adaugă negi pe degete şi palme sau la nivelul tălpilor. Pot exista şi variaţii: piele palidă şi transparentă care dă un aspect delicat (ce trebuie să corespundă cu comportamentul).
Esenţa remediului:
1. Lipsa de încredere în sine cu frică de eşecuri şi frică de a face greşeli, frică de examinări. MIND – ANXIETY – mistakes; making (r.u. carc 1). R.u.= remediu unic. Au nevoie de apreciere, aprobare. Vrea să-i mulţumească pe toţi (inclusiv pe părinţi) şi se simte vinovat pentru lucruri pe care nu le-a făcut. Se simte vinovat dacă refuză ceva.
2. Vulnerabilitate pe plan mental – emoţional – fizic. Sunt foarte vulnerabili d.p.d.v. emoţional dar încearcă să o ascundă. Nu reuşesc să se apere. E ca şi cum nu ar avea bariere de protecţie. Se încarcă cu problemele celorlalţi şi e incapabil să şi le conştientizeze pe ale sale. Le permite celorlalţi să-i invadeze universul. (cancerul). Există o tendinţă de a scăpa de lumea exterioară pe care o percep ca neprietenoasă. Ei încearcă să intre într-o lume de fantezie, visare şi armonie: - citind ore întregi, - stând în natură, sau la mare - ascultănd muzică, dansând, - călătorind, - iubind animalele Sunt persoane cu simţ artistic;
Pe plan fizic fac infecţii cronice şi nu au mai avut febră de mult timp. Manifestă astfel o lipsă de reactivitate caracteristică.
3. Nu suportă reproşurile – se “ofensează uşor: Vine ca o consecinţă firească a primelor 2 puncte enunţate mai sus. Sensibilitatea la cenzură este atât de puternică încât percep orice critică ca pe un şoc. (Pot avea manifestări isterice, plâns cu sughiţuri). MIND – OFFENDED – Easily (CARC 4; TUB 4). Există o puternică teamă de a fi umilit. MIND – Fear – humiliated, of being (Carc 2, Sep 2, nat-m 1, nux-v 1, puls 1).
4. Ordonat – Meticulos - Perfecţionist în ceea ce priveşte munca pe care o face – dezordonat, neglijent în rest. Unul din modurile de supravieţuire este adaptarea şi evitarea criticilor cât mai mult posibil. Astfel, munceşte din greu şi devine meticulos, ajunge la timp la întâlniri şi face tot ceea ce se aşteaptă de la el. Este foarte conştiincios. Se simte responsabil pentru orice ( are sentimente de vinovăţie dacă se odihneşte înainte de a termina treburile).
5. Anxietate de anticipaţie: MIND – ANTICIPATION (CARC, ARG-N, GELS, SIL, CALC, PULS). - înaintea examenelor; Mind – anticipation – examination before - de la un angajament pe care şi l-a asumat; Mind – anxiety – anticipation,from – engagement,an - anxietate pentru ceilalţi; MIND – ANXIETY for others (carc 1; PHOS 3) - anxietate când ceilalţi întârzie sau dacă are fixată o întâlnire Mind – anxiety- time is set ,if a
6. Simpatetic. Sunt compasivi. Nu pot să ceară nimic pentru ei şi simt resimt durerea şi suferinţa intens. Ca atare se preocupă mult de problemele altora, ceea ce îi poate conduce la sentimente de vinovăţie, anxietate sau chiar depresie. Simt durerea celorlalţi în propriul lor corp. Işi sacrifică propriul comfort pentru alţii. Simt că le datorează mult celorlalţi şi că ceilalţi nu le datorează nimic. Sunt persoane care le găsesc scuze celor din jur şi nu reacţionează când aceştia sunt nedrepţi.
7. Intelectual: foarte inteligenţi şi capabili sau încetineală mentală cu memorie slabă. Pot avea capacităţi intelectuale deosebite, sunt oameni de ştiintă sau elevi cărora le place să înveţe, să citească şi să-şi stimuleze creierul. La cealaltă extremă se află tulburări ale facultăţilor intelectuale, în special o memorie slabă (adesea după ce se stresează cu multe responsabilităţi - ceea ce duce la epuizare mentală). Memoria slabă se poate asocia cu o dificultate de a gândi şi de a se concentra, inerţie mentală, senzaţie de slăbiciune la nivel mental şi fizic. Persoana pare că nu se mai interesează de nimic, devine distrată şi incapabilă să mai reţină ceva. Intr-o conversaţie aude că se vorbeşte dar cuvintele trec pe lângă el; dacă citeşte ceva, ajunge la sfârşitul paginii şi nu ştie ce a citit. Aversiunea pentru conversaţie apare proeminent în prooving. Sentimentul de slăbiciune şi oboseală trece după un somn scurt sau după exerciţiu mental sau fizic.
8. Insomnie – adoarme greu (mai ales la copii). Este obosit dar are mintea prea plină de gânduri ca să poată adormi. Stă treaz mult timp (mare parte din noapte). Somn neliniştit şi perturbat. Doarme superficial şi se trezeşte des. Se trezeşte la 4 dimineaţa şi nu mai poate adormi. Poziţia în timpul somnului este adesea pe burtă sau pe “coate-genunchi” ca la Medorrhinum.
9. Alte caracteristici: Sexualitatea lui Carcinosinum are o natură puternic pasională. Femeile în special sunt ataşate într-un mod pasional de partener. Au o nevoie mare de iubire şi afecţiune şi cum sunt prea timide şi nu pot cere această iubire pe plan emoţional o manifestă în sfera sexuală. Faptul că se simt slabi şi fără apărare îi face să fie şi mai dependenţi de partener. Nu trăiesc în promiscuitate; sunt doar uşor excitabili.
Copilul Carcinosinum :
1. Precocitate: Cu o dezvoltare rapidă atât la nivel fizic cât şi mental (incluzând simţul de responsabilitate crescut de care am vorbit). Ei învaţă să vorbească, să meargă şi să facă la oliţă devreme. Ai senzaţia că vorbeşti cu un adult. Din punct de vedere sexual pot deveni foarte excitabili la o vârstă fragedă, ceea ce duce la masturbare timpurie şi frecventă. Ulterior pot folosi acest obicei când se simt depăşiţi de greutăţi sau când sunt stresaţi. La extrema cealaltă se poate afla o dezvoltare lentă (mai ales mentală). Chiar şi la copiii cu sindrom Down, Carcinosinum poate fi considerat un remediu constituţional (alături de Medorrhinum) pentru că apar ameliorări importante. Este folosit şi în autism alături de Cuprum Metallicum. 2. Tendinţa de a fi un copil model. Timiditate. 3. Tap ispăşitor la şcoală (ceilalţi copii îl tachinează pentru că îi simt slăbiciunile). 4. Tendinţă la boli inflamatorii severe, pneumonie sau tuse convulsivă, bronşită astmatiformă, astm. (acestea din urmă pot avea ca şi cauzalitate deprivarea afectivă). Coriză cronică, mononucleoză. 5. Işi roade unghiile. 6. Greaţă când merge cu maşina.
APP SI AHC care pot indica remediul:
Istoric familial de cancer (cu debut la vârste neobişnuite – sub 45-50 ani). Diabet, tuberculoză, probleme pulmonare (inclusiv astm). Tuse convulsivă sau pneumonie în copilărie; Bolile copilăriei făcute la o vârstă înaintată. Leucemie, anemie pernicioasă. Toate aceste boli iau parte la dezvoltarea miasmei cancerinice.
Principalele simptome fizice: Rinită alergică; coriză cronică; amigdalite şi sinuzite cronice; MONONUCLEOZA (Phytolacca – mercurul vegetal), constipaţie importantă cu balonare, indigestii, migrene oftalmice şi vărsături, acnee severă, fibroame, chisturi ovariene; sterilitate; negi pe tălpi şi palme; acnee, pustule pe spate; molluscum contagiosum (Sil 2).
Frici: frică de eşec şi de eşec la examene, frică de furtuna cu trăznete sau îi place furtuna cu trăznete, de cancer, în mulţime, în spaţii strâmte, de înălţime.
Mental: - Emotiv, PASIONAL, individ cu dorinţe puternice, muncesc mult (Mind Industrious), trag de ei, dorinţă sexuală puternică, izbucniri emotive, trăiesc viaţa intens. - METICULOSI (Ars – alb), au nevoie de control asupra vieţii. Nu se pot odihni dacă lucrurile nu sunt la locul lor. Neliniştit, nemulţumit, dorinţă de călătorie (Mind – travelling – desire for CALC-P, TUB, Carc, Ign, Merc). - Conştiincios, mare simţ al datoriei, responsabil (Aur, Kal-c, Nat-s, Nat-c, Mag-m). - Anticipaţie. Lipsă de încredere în sine. - PRECOCITATE. - SYMPATETIC. SENSIBIL la suferinţele oamenilor, animalelor şi plantelor. - Anxietate pentru ceilalţi. Lucrurile oribile îi afectează profund (CALC). - Afectuos. Vrea să-I mulţumească pe ceilalţi. Cu frică de a nu fi acceptat sau iubit. - SENSIBIL LA MUSTRARI, mai ales la copii. - Probleme apărute în urma grosolăniei, reproşurilor, supresiilor, controlului parental excesiv, educaţiei severe, responsabilizării mari în copilărie. - Isi reprimă emoţiile, durerea. Blânzi. Suportă suferinţa fără proteste. - SE OFENSEAZA USOR, nu tolerează contrazicerea, aversiune la consolare. - Anxietate în privinţa sănătăţii (cancer), pentru alţii. - Sensibil la artă, natură, senzualitate. - Ii plac furtunile cu trăznete (Sep). - Sensibil la muzică, ritm. Ii place să danseze (Sep). Muzica poate să-l facă să plângă. - Retard mental sau dezvoltare mentală lentă: concentrare dificilă.
Generalităţi:
In general călduros dar poate fi şi friguros (agg. de extremele de temperatură). - amel. la mare. (sau agg., sau alternant). - amel. somn scurt. - amel. seara. (Obosit dimineaţa şi se simte bine seara). - agg. Vacinări. - Periodicitate: agg. 1-6 pm, în special 5-6 pm. Săptămânal. Anual. - STARI CONTRADICTORII SI ALTERNANTE. - Mononucleoză, neurodermită. - Boli inflamatorii severe (tuse convulsivă, pneumonie) în copilărie. - ISTORIC PERSONAL SAU FAMILIAL DE : CANCER, DIABET, TUBERCULOZA, BOLI INFECTIOASE, ANEMIE PERNICIOASA. - Bolile copilăriei făcute foarte devreme sau după pubertate. Foarte sever e sau absente.
Preferinţe – aversiuni alimentare: - Aceeaşi mâncare poate să-I placă sau să-I displacă alternant. - Dorinţă de: CIOCOLATA, zahăr, condimente. - Dorintă sau aversiune pentru: fructe, grăsime şi carne. - Dorinţă de apă rece (Phos). - agg.: ouă, lapte, ceapă, grăsimi.
Vertij : La înălţime, cu frică de înălţime.
Cap: Migrenă, alternând cu astm. Durere frontală, deasupra ochilor, amel. în aer proaspăt. Durere în tâmpla dreaptă ca o presiune; Durere de cap înaintea furtunii. Durere surdă ca de lovitură în partea dreaptă a capului. Senzaţie de constricţie. Durere pulsatilă profundă. Toate aceste simptome fac remediul eficient în migrene; migrenele pot fi însoţite de vomitat şi de tulburări vizuale (steluţe, luminiţe care clipesc cu incapacitatea de a-si concentra privirea pe scris).
Ochi: Sclere albastre. - Clipeşte des. Are ticuri. Orjelete care produc secreţii. Durere în spatele ochiului drept.
Ureche: Senzaţie de ureche înfundată. Conduct auditiv extern inflamat. Nas: - Coriză cronică. Sinuzită. Răceli frecvente din copilărie. - Rinită alergică. - Nas înfundat cu secreţii groase. - Senzaţie de dop în laringe.
Faţă: Ticuri. Tot felul de grimase. Fasciculaţii musculare în special pleoapele. Numeroase erupţii: acnee, acnee veziculară, eczemă cu mâncărime; se scarpină până dă sângele.
Gură: - Afte. - Ulceraţii cu gust neplăcut. - Carii dentare precoce. - Maxilar inferior înţepenit.
Gat: Durere în gât la înghiţit. Amigdalită recurentă. Agg. de haine. Hipotiroidie, guşă. Induraţie ganglioni. Tiroidă mărită.
Stomac: Eructaţii cu gust de vomă. Anxietate sau emoţii de anticipaţie resimţite în stomac sau epigastru. Greaţă când merge cu maşina. Ulcer gastric sau duodenal la el sau în familie.
Abdomen: Indigestie cu acumulare de gaz în stomac şi intestin. Balonare şi colică abdominală la sugari. Dermatită. Durere cu caracter de constricţie amel. de presiune, aplecare înainte şi băuturi calde. Durere la nivelul hipogastrului, cu flatulenţă.
Rect: Constipaţie severă, adesea fără senzaţie dar cu multe gaze (flatulenţă). Hemoroizi. Scaun uscat, dur ca piatra, dificil de evacuat, rămâne mult timp în rect. Prolaps; Fistulă anală; fisuri dureroase în zona ano-rectală.
Vezică urinară, rinichi : Infecţii recurente sau cronice: cistită, nefrită, pielonefrită. Urinare involuntară. Se scurg mici cantităţi de urină (involuntar). Enurezis nocturn până la vârsta de 12-14 ani.
Genital masculin: Dorinţă sexuală crescută. Masturbare precoce.
Genital feminin: Dorinţă sexuală crescută. Masturbare precoce. Dismenoree : primele zile ale menstruaţiei foarte dureroase. Dureri cu caracter de crampe, cu senzaţie de tragere în jos şi iradiere în coapse. Sindrom premenstrual. Greată cu vomă la începutul menstruaţiei. Herpes genital. Mastită cronică. Chisturi ovariene, agg. pe drepta. Uter fibromatos. Endometrioză.
Respiraţie: Astm bronşic la copii de la o frică intensă; amel. sau agg. la mare. - Tuse, cu senzaţie de gâdilătură în gât; tuse iritativă noaptea; - Tuse agg. dimineaţa când se îmbracă (dezbracă), când se spală sau se bărbiereşte, când îsi întinde gâtul sau cască. - Tuse convulsivă cu durată lungă; pneumonie cronică. - gâtul se umple de secreţii pe care trebuie să le expectoreze (îşi tot drege glasul).
Piept: Umflarea sânilor înainte de menstruaţie. Mastită cronică.
Spate şi ceafă: Sciatică. Durere în partea dreaptă a cefei şi când întoarce capul spre dreapta.
Extremităţi: Spasme musculare la nivelul coapselor şi braţelor. Extremităţi reci (picioare şi mâini), agg. curent de aer. - Dureri reumatice amel. De căldură şi mişcare lentă. - Senzaţie de slăbiciune, oboseală la nivelul membrelor inferioare, amel. de mişcare.
Somn: INSOMNIE, mai ales la copil; copilul trebuie legănat. Se trezeşte brusc ca dintr-un coşmar. Adoarme greu din cauza gândurilor, se trezeşte frecvent mai ales la 4 a.m şi nu mai poate adormi. Poziţie genu – pectorală sau pe abdomen.
Piele: MULTI NEVI PIGMENTARI , ALUNITE (negri, maro, circulari), B. Recklinghausen. Piele de culoare închisă. Pete cafea-cu lapte. Acnee la nivelul spatelui, feţei, sternului. Eczemă cu prurit. Se scarpină până dă sângele. Eczemă agg. după lapte. Neurodermatită cu piele aspră şi uscată. Rănile şi ulceraţiile se vindecă greu. Tendinţă la furunculoză. Vindecă cheloidul apărut după operaţii chirurgicale. Prurit la dezbrăcare. Negi : buze, abdomen, palme, degete, în jurul unghiilor, plantari.
Remedii similare: Ars., Aur., Cocc., Nat-m., Med., Phos., Puls., Sep., Staph., Tub. Comparaţii: Cu Natrium Muriaticum (silent grief). Cu Staphysagria; (emoţiile reprimate). Cu Arsenicum Album şi Nux-V (meticulos). Cu Sepia; (depresie; furtuna; dansul; amel prin ex. fizic). Cu Phos; ( simpatetic; amel de un somn scurt, dorinţă de apă rece). Cu Arg-n; Gels: (Anxietatea anticipatorie). Cu Med: (se ofensează la reproşuri; agg-amel la mare). Cu Thuj. ( aluniţe, pistrui, semne din naştere, negi, probleme post vaccinare).
CAZURI:
1. Pacient R.L. în vârstă de 32 ani, sex masculin se prezintă la consultaţie (a venit cu 15 min mai devreme) în septembrie 2005 pentru o “PROBLEMA EMOTIONALA – FRICA DE A BATE LA USA” cum spune soţia lui care îl însoţeşte peste tot. Are o lipsă de încredere în sine importantă. Este un timid. Blând. Evită conflictele, se eschivează şi nu se simte bine când trebuie să întâlnească persoane necunoscute. Din acest motiv o pune pe soţie să răspundă sau să dea telefon cănd trebuie rezolvată o problemă. E morocănos, preocupat şi iritabil dacă trebuie să-şi onoreze un angajament; în aceste cazuri are aversiune pentru conversaţie. Cand este criticat se înroşeşte tot. Işi face treaba foarte bine şi nu poate refuza dacă i se cere ceva. Cu toate acestea are o mare frică de a greşi. Trăieşte mult în imaginaţie unde se refugiază des. Nu şi-a cunoscut niciodată tatăl. Mama l-a crescut fără să-l încurajeze în ceea ce făcea. L-a devalorizat constant. Din APP reţinem 2 operaţii în copilărie: adenoidectomie şi amigdalectomie pentru frecvente probleme O.R.L. Nu a făcut niciodată bolile copilăriei. Ii place mult la mare unde se simte cel mai bine. Daca nu poate să ajungă într-un an e o mare problemă pentru el. Ii place muzica (se închide în cameră şi o ascultă la volum mare). Ii plac foarte mult călătoriile. Cand tună şi fulgeră iese pe balcon şi deschide larg geamul ca să vadă tot (spre disperarea sotiei)
Preferinţe alimentare: e un gurmand, îi plac mult dulciurile şi are aversiune la grăsimi. Doarme bine. In ultimul an a luat de la un alt medic homeopat: Arg-N, Gels, Lyc şi Nat-mur fără nici o ameliorare. In urma consultaţiei primeşte Carc ch 200 3 zile şi Carc M peste o lună. Devine în câteva luni “alt om” după cum spune soţia lui: încrezător, face faţă tuturor problemelor şi nu mai e nevoie să fie însoţit. A dobândit un calm şi o stăpânire de sine de invidiat. I-au trecut şi migrenele de care a uitat să vorbească la consultaţie, nefiind considerate importante faţă de restul simptomelor mentale.
2. Comentarii:
Este un bun remediu pentru copii, atunci când există mai multe miasme în cazul respectiv. Multe cazuri de astm la copil, agg. de vaccinări răspund bine la Carc. Cazuri în care nici un remediu nu actionează şi în care există AHC de cancer răspund la Carc. Foubister a studiat 200 de de femei cu cancer şi după aceea a studiat copiii acestor femei. Toţi aveau o tendinţă la “semne din naştere”. Acţionează pe angioame. Este folosit pentru prevenţia leziunilor cheloide. Cei care au trăit cu o frică intensă perioade mari de timp au nevoie de acest remediu (remarcă Foubister). Carcinosinum este indicat şi la persoane abuzate sexual sau care au avut parte de relaţii abuzive. Acestea duc întotdeauna la supresia emoţiilor. Este un remediu major pentru febra glandulară, mononucleoză şi oboseală cronică. Este foarte bun pentru probleme apărute după vaccinare.
Bibliografie: - George Vithoulkas (Materia Medica Viva). - Tinus Smits (Inspiring Homeopathy) - Radar Key Notes
Dr. Silvia Nedelcu
Fierul este larg
răspândit în natură – în plante şi animale, este al 4-lea
element ca importanţă în scoarţa terestră. Ca medicament, este
folosit încă din antichitate – în medicina ayurvedică dar şi de
către medicii greci- pentru tratarea stărilor de slăbiciune. Remediul homeopatic FERRUM METALLICUM acţionează în principal la nivel CIRCULATOR; afectează sângele, splina, digestia, mucoasele, deltoidul stâng, nervii.
· Agravat: noaptea – miezul nopţii; emoţii; efort fizic intens ; repaus prelungit; postprandial sau dacă nu mănâncă; după ce bea; pierdere de fluide vitale – hemoragii, transpiraţie; căldură sau frig; ridicând braţele; în timpul menstruaţiei. · Ameliorat: mişcare uşoară, plimbare; sângerare minimă; stând aplecat, sprijinit; presiune; după defecaţie. · Periodicitate: la 2 zile ; 2 sau 3 săpt. · Valuri de căldură : la eforturi minime ; premenstrual; la menopauză. · Obezitate- inclusiv la copii. · Slăbiciune (care frecvent contrastează cu aspectul său – robust, roşu în obraji etc.)
·
Alimentar
-
ag. de: - amel. de:
dorinţă pentru :
MENTAL – EMOTIONAL Sunt persoane rezervate şi evită compania celorlalţi; sunt muncitori, preocupaţi de probleme materiale, de afaceri. Au o sensibilitate excesivă la zgomote, în special la foşnetul hârtiei. Nu suportă să fie contrazişi; acest lucru sau zgomotele pot declanşa accese de mânie. Pot fi dominatori, dictatoriali. Trec uşor de la o stare de spirit la alta, râd sau plâng exagerat (weeping immoderately – rem. unic); depresie în timpul menstrei; anxietate şi sentimente de vinovăţie (as if guilty of a crime). Frici: agorafobie, claustrofobie, să traverseze un pod (9 rem.), de zgomote, să meargă cu trenul (3 rem.), să nu i se întâmple ceva neplăcut – de ghinion – seara ( 2 rem.). CAP- Vertij: ag. când se ridică; după bere; când traversează un pod îngust sau dacă priveşte o apă curgătoare. - Cefalee continuă, supărătoare; pulsatilă; periodică (la 14 zile); debutează temporal şi se extinde occipital; durere deasupra ochiului stg. - Exoftalmie în Graves-Basedow după supresia menstruaţiei (2 rem.: FERR., ferr-i.) - Epistaxis: la copii sau la pubertate; alternează cu hemoptizie; în timpul cefaleei; după un bufeu; în timpul, în locul sau după supresia menstruaţiei. - Faţa cu obrajii roşii şi mucoase palide. - Dureri de dinţi amel. de apă rece ca gheaţa. - Senzaţie de gust de sânge sau de ouă stricate.
GAT - Senzaţie de corp străin, de nod -ag. când înghite în sec. - Guşă exoftalmică după supresia menstruaţiei.
GASTROINTESTINAL - Apetit excesiv, inapetenţă sau ambele, alternând. - Greaţă, vărsături sau regurgitaţii în timp ce mănâncă sau imediat postprandial; ag. după 12 p.m.; în timpul sarcinii. - Dureri abdominale ag. de mişcare. - Diaree fără dureri, în timp ce mănâncă sau imediat după; noaptea. - Scaun tare, dificil de evacuat, cu tenesme, urmat de dureri de spate; prolaps rectal. - Prurit anal in ascaridioză.
UROGENITAL - Incontinenţă urinară exclusiv în timpul zilei, după ortostatism prelungit sau în timpul mersului; enurezis nocturn. - Metroragie şi valuri de căldură- în special la faţă. - Prolaps vaginal.
RESPIRATOR - Disfonie sau voce schimbătoare. - Tuse uscată, ag. de mişcare, amel. în decubit sau mergând lent. - Dispnee amel. când se plimbă încet. - Hemoptizie; în timpul lactaţiei (2 rem.: chin., Ferr.), sau după masturbare (r. unic)
CARDIOVASCULAR - Palpitaţii ag. de mişcare, după pierdere de fluide; masturbare; în timpul defecaţiei ; la menopauză; noaptea în pat; amel. când se plimbă încet.
SPATE, EXTREMITATI - Adenopatie occipitală - Dureri cervicale sau lombare amel. când se plimbă încet. - Dureri articulare şi periarticulare in special la nivelul membrelor superioare – umăr stg. - Talalgii ag. în decubit dorsal. - Dilataţii varicoase la nivelul membrelor inferioare ag. în timpul sarcinii.
SOMN - Poziţie – numai pe spate (4 rem.) sau imposibil pe spate (14 rem.) - Vise: bătălii, războaie; rude sau prieteni decedaţi sau că se întâlneşte cu prieteni de demult; de cădere.
FEBRA, FRISON - Frison violent cu faţa roşie şi sete (FERR., Ign) - Capul şi faţa fierbinţi şi extremităţi reci. - transpiraţie rece, debilitantă; pătează galben sau roşu. COMPLEMENTAR: China Comparaţii: (vezi note la sfârşitul doc.)) - obezitate, se înroşeşte uşor, amel. de plimbare în ritm lent, ag. de căldură, plânge uşor, ag. la traversarea unui pod îngust, ag. de ouă, îi place pâine cu unt: [i] - dominator, nu suportă să fie contrazişi, iritabilitate din cauza zgomotelor (chiar foşnetul hârtiei -4 rem.),tulburări digestive, flatulenţă, dureri în umărul dr.,dorinţă pentru alimente fierbinţi etc.:[ii] - manifestări de tip isteric, dispoziţie schimbătoare, râde sau plânge exagerat, senzaţie de nod în gât, frison cu faţa roşie şi sete, îi plac roşiile crude etc: [iii] - rezervat, aversiune pentru companie şi ag. de consolare, cefalee, ag. de grăsimi, piele lucioasă (waxy), copilul învaţă să meargă târziu (Calc) etc:[iv]
NUCLEUL: - intoleranţă, iritabilitate din cauza zgomotelor, a contrazicerii; - discordanţă între aspectul fizic şi starea de slăbiciune; - valuri de căldură şi/sau roşeaţă la o persoană în general friguroasă; - mişcarea lentă amel.; - alimente: roşii, grăsimi, ouă, acide.
FERRUM PHOSPHORICUM
Este un remediu excelent pentru inflamaţii acute- în special ale aparatului respirator , la debut. Simptomele nu sunt însă foarte clare – pacientul poate avea febră înaltă fără alte manifestări şi remediul este dificil de recunoscut. GENERALITATI: · febră înaltă; · lateralitate dr (pneumonie, umăr) (mai accentuată decât la Ferr); · ag. : la 4-6 a.m; de efort; · amel: mişcare lentă, aplicaţii reci; · hemoragii cu sânge roşu aprins (Ferr., Ip., Mill., Phos); · slăbiciune, anemie; · constituţional, ca aspect este mai degrabă zvelt, subţire; · dorinţe alimentare: băuturi reci, bere, alimente acre.
CAP - cefalee amel. de aplicaţii reci; după micţiune (Gels.); ag. în timpul febrei; - dureri oculare amel. după micţiune (Gels.); fotofobie în timpul febrei; - otită medie, hipoacuzie după răceală; - epistaxis, în special la copii (Ferr.); - faţa roşie sau paloare cu pete roşii, bine delimitate; - nevralgie facială amel. de aplicaţii reci sau după micţiune; ag. de mişcări ale capului; - dureri dentare amel. de apă rece.
GAT - faringită, amigdalită cu amigdale tumefiate şi roşii; - postoperator, după intervenţii ORL, pentru controlul hemoragiei şi al durerii;
GASTROINTESTINAL - vărsături imediat după ce mănâncă; - hematemeză cu sânge roşu aprins.
RESPIRATOR- tuse uscată, supărătoare, ag. de cea mai mică atingere a gâtului (LACH); - expectoraţie cu striuri sangvinolente sau hemoptizie cu sânge roşu aprins; - pneumonie – în special pe partea dreaptă ( BRY, Lyc), la copii.
EXTREMITATI - dureri în umărul drept, amel de mişcări lente
Comparaţii: Acon., Bell., Gels., Ferr., Lyc., Phos. In bolile acute, debutul este mai lent la Ferr-p decât la Acon. şi Bell. ( care au şi simptome foarte clare şi intense); la Gels. starea de moleşeală, de slăbiciune este mult mai pronunţată.
Alte remedii din grupul FERRUM
· FERRUM ACETICUM- util după creştere rapidă în înălţime la copii, urmată de slăbiciune; - în cazuri de TBC pulmonar, hemoptizie, expectoraţie abundentă, purulentă verzuie; astm bronşic; - epistaxis; - dureri în umărul drept; - vărsături postprandial.
· FERRUM ARSENICOSUM – preia câteva din simptomele lui Arsenicum şi Ferrum: - tipicar, anxios, neliniştit, ag. noaptea, sensibil la zgomote; - friguros şi ag. de frig; - amel. de mişcare lentă; - sete intensă; fără sete în timpul febrei; - transpiraţii care pătează galben; ag.; - leucoree excoriantă; - cefalee pulsatilă înaintea şi în timpul menstruaţiei; - diaree ag. după miezul nopţii şi după băuturi reci; - hepatosplenomegalie şi febră.
· FERRUM BROMATUM s-a dovedit eficient în cazuri de spermatoree cu anemie şi depresie.In urma unui proving (! Dr. Sarah N. Smith) s-au obţinut următoarele simptome: senzaţia de moarte iminentă, senzaţie foarte intensă de amorţeală la nivelul scalpului, leucoree excoriantă şi senzaţie de greutate intrauterină.
- iritabilitate, hipersensibilitate; - slăbiciune; - epilepsie; - dureri epigastrice cu greaţă şi flatulenţă; - constipaţie alternând cu diaree
generalităţi :
gât: guşă exoftalmică după supresia menstruaţiei ( Ferr); gastrointestinal : distensie abdominală, eructaţii, flatulenţă, diaree. extremitati : picioare fierbinţi, şi le dezveleşte. Comparaţii: Ferr., Puls., Sulph.
· FERRUM MURIATICUM generalităţi : lateralitate dreaptă, ag. de ouă. mental-emotional : optimism; locvacitate; depresie; anxietate. cap: nevralgie facială dr.; faţa roşie sau palidă, cu pete roşii. gastrointestinal: eructaţii ag. după grăsimi; vărsături după ouă. genitourinar: spermatoree; dispareunie, vaginism. respirator: tuse amel. după ce mănâncă ( Spong.) extremitati: dureri în umărul drept ag de mişcare, noaptea; probleme care apar după traumatisme ale umărului.
- cefalee în vertex ag. de efort mental, zgomote; - surditate după extragerea molarilor de minte; hipoacuzie şi gută; - afonie după efort vocal; - hipertrofie de prostată la vârstnici.
· FERRUM SULPHURICUM (~ Ferr. + Suplh.) - călduros, ag. de căldură, amel. de rece; - dureri dentare amel. de apă rece; concomitent cu menoragie; - greaţă, eructaţii, regurgitaţii, vărsături, diaree; - parazitoze intestinale (grd. 2 / 65 rem.)
Bibliografie: - Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; - Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; - Phatak S.R., Materia Medica of Homeopathic Medicines; - Shah Rajesh, My Experiences with Ferrum Metallicum - Vermeulen F.R, Concordant Materia Medica; - Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; - RADAR 8
[i] Pulsatilla- dar Ferr. friguros, voinţă puternică, avers. pentru companie şi ag. de consolare etc [ii]Lycopodium [iii]Ignatia [iv] Natrum muriaticum
|
|
