Prezentare   Despre medici   Ce este homeopatia?   Cursuri   Contact

 

                                 1. CAZURI pentru cursanti                                   dr. Doina Pavlovschi

                                 2. PSIHIATRIE HOMEOPATICA           dr. Doina Pavlovschi

                                 3. P S I H I CUL                                         dr. Doina Pavlovschi

                                 4.Homeopatia în patologia pediatrică        dr. Adrian Dumitrescu

                                 5. ELEVUL CU PROBLEME ŞI HOMEOPATIA   de Dr. Robert BOURGARIT

                                                                                                                                 Traducere facuta de dr. Ioan Teleianu

                                 6.PATOLOGIA ADOLESCENTULUI                    dr. Ioana Ionescu

                                 7. LILIUM TIGRINUM   si  ANACARDIUM      dr. Secil Omer

 

1.CAZURI   pentru cursanti

Doina Pavlovschi

 

1. R.R.,sex masculin, nascut in 1990.11.23 este adus la cabinet pentru “stare de nervi”.      In familie exista neintelegeri intre parinti, tatal fiind dependent de alcool.                  Baiatul este agitat, in miscare continua, repezita si dezordonata, galagios cu locvacitate mare. Mama spune despre el ca ii este frica de a fi singur noaptea, ii este frica de intuneric si doarme numai cu lumina aprinsa si cu ea langa el, un somn agitat intrerupt de crize de teroare uneori. In timpul zilei , mai ales la contradictie , are crize de furie in care loveste si bate. Pare turbat de furie, congestionat la fata si cu pupilele dilatate. Alteori furia alterneaza cu veselia. Este rautacios si razbunator. Mai prezinta grimase, ticuri ale fetei. Mama mai spune ca este atat de “rau” ca niciodata nu s-a plans de durere, chiar daca s-a lovit sau ranit.

 

2. A.G., sex masculin, nascut in 1985, se prezinta la cabinet pentru o eruptie pe pielea paroasa a capului, cu scuame uscate, fine, galbene, predominant in regiunea occipitala.

Dupa excitatii emotionale are cefalee. Mai acuza adesea prurit cutanat ca o furnicare, ameliorat de grataj, dar mobil, se muta in alta parte. Face orgelete pe pleoape in repetate randuri si dintii sunt cariati urat. Este un tip mai interiorizat, anamneza decurge cu incetinitorul, cu toata amabilitatea lui. Este obtuz, greoi, incet la minte cu concentrare dificila, pentru care are dealtfel aversiune. Este sentimental, foarte susceptibil, sensibil la badaranii,  se ofenseaza cu usurinta, fara sa se manifeste in afara. Are o dorinta sexuala crescuta si dispozitie la masturbare, dupa care se simte oboist, trist si vinovat. La furie este iritabil, arunca obiectele ce-i sunt aproape, se indigneaza, dar isi macina furia si necazul in tacere. Uneori are dureri abdominale la furie. Alteori are dureri arzatoare pe uretra cand nu urineaza.

                                                                               top

                             

  2. PSIHIATRIE HOMEOPATICA

Dr Doina Pavlovschi

A N X I E T A T E A

                                                                                                                       

Anxietatea este un fenomen fiziologic caracterizat printr-un sentiment de nesiguranta nedefinita,   o emotie, o „ tulburare traita in asteptarea unui pericol iminent” - Henri Ey.                        La exacerbare tulburarea devine patologica, subiectul nu o mai poate stapani, lumea lui interioara si exterioara ii apare periculoasa.

Psihic anxietatea se manifesta prin :

-         sentiment de nesiguranta in prezent si viitor, asupra sanatatii sale, a eventualei morti

-         sentiment de nesiguranta si indoiala asupra tratamentului propus si a ce i se intampla

-         nehotarare anxioasa, explorare hipervigilenta a mediului inconjurator.

Aceasta stare poate fi cronica sau se poate manifesta acut in crize de panica.

Fizic anxietatea se poate infatisa sub forma de simptome somatice (angoasa) sistematizate de    Kieholz ca echivalente ale anxietatii : cardiace – palpitatii, tahicardie paroxistica, aritmii, tendinta la sincopa, pseudoangina pectorala ; gastro-intestinale – spasme faringiene, gastrice sau intestinale, bara epigastrica, uscaciunea gurii, colon iritabil, crize de sughit, diaree, foame sau sete paroxistice ; respiratorii – dispnee astmatiforma, hiperpnee, tuse in accese ; genito-urinare – disurie, polakiurie, crize poliurice, tulburari de dinamica sexuala ; neurologice senzoriale sau motorii – cefalee, lombalgii, algii posturale, prurit, tremuraturi, zgomote auriculare, crize vertiginoase cu instabilitate la mers, tulburari ale ritmului somn-veghe, insomnii de adormire, hipersomnie, senzatie de epuizare, dispozitie labila.

Anxietatea poate fi gasita in toata patologia psihiatrica ca anxietate pura sau sub forma de fobii sau obsesii, mascata in hipocondrie, evidenta in toate psihozele acute sau cronice.

Homeopatic sunt foarte multe remediile cu anxietate, in repertoriul Kent sunt 37 remedii cu gradul 3 si 89 remedii cu gradul 2. Sa le urmarim pe cele mai importante :

ACONITUM NAPELUS : anxios acut, frica de moarte, de intuneric, de multime, de a fi inchis.  Asteapta o nenorocire nedefinita.Bolnav e sigur ca va muri si prezice ora, totusi cere ajutor si in fond stie ca va fi salvat.(Arsenicum album e un disperat pierdut).Tip : tanar congestiv, agravat in camera calda, ameliorat la racoare si la transpiratie.

ARSENICUM ALBUM : anxios agitat, schimba locul.Agravat orele 1-3 noaptea, de obscuritate si singuratate, de consolare, frica de moarte, se crede incurabil. Remediu pentru terori nocturne.

ARGENTUM NITRICUM : la o emotie, la un examen se agita, este grabit, are impresia ca nu va avea niciodata timp.Teama de singuratate sau din contra de lume, de a fi inchis, de locuri inguste.

La inaltime are impulsul de a sari in gol.Tip slab, obosit, cu gastralgii, diaree agravate de dulciuri,  raguseala matinala si tremuraturi. Anxietate de anticipatie, trac, fuge.

GELSEMIUM : anxios imobil, paralizat de trac, i se taie picioarele si tremura. Afonie, diaree,   disparitia memoriei ce revine imediat dupa momentul necesar(examen,etc)

LILIUM TIGRINUM : agitat tremurator in activitate dezordonata continua, agitatie care ascunde o excitatie sexuala intretinuta de idei obsedante obscene. Este sigura ca este pierduta (spiritual), cu toata fervoarea religioasa pe care o practica.Hipertiroidiana trista si lacrimogena, agr.la cald.

Prolaps uterin, dureri ovariene stangi iradiate in sanul stang.

SEPIA : depresiva anxioasa, mai ales seara. Refuza consolarea. Insomniaca si iritabila. Se imbraca in culori inchise, maro sau negru, are tenul inchis, mat, greutate pelvina, ”totul cade” Este bine de inceput tratamentul cu dilutii joase pentru a evita o agravare a anxietatii ce poate duce la suicid.

Este bine sa nu fie prelungit tratamentul pentru ca este un remediu care face repede patogenezie.

CYCLAMEN : tristete anxioasa scrupuloasa, care rumineaza obsedant, abatuta care cauta singuratatea. Femeie dismenoreica, ameliorata in miscare, activitate. Keynote : vede stelute, cercuri luminoase.

IGNATIA : anxietate somatizata, echivalentele descrise mai sus.

PSORINUM : anxios abatut, zdrobit, ”stie” ca este pierdut, blestemat, incurabil. Keynote :         in ajunul unei agravari se simte mai bine ca totdeauna. Foame noaptea. Friguros incotosmanat. Miroase urat, nu-i place sa se spele, transpiratie fetida, eruptii trenante.

PHOSPHORUS : anxios agravat in crepuscul (Causticum), arde in interior asa cum Sulphur arde in exterior. Se teme de furtuna, fantome, de un atac cerebral sau are o anxietate flotanta.

CALCAREA CARBONICA : frica de tot si de toate, de viitor, de a pierde mintea, asteapta o catastrofa, se teme ca nu are de mancare, face cumparaturi, depozite. Farrington : „Mai mult de trei frici = Calcarea carbonica”.

SULPHUR : regele psorei, este mai mult un ciclotim extravertit.

THUYA : regele sicozei, introvertit cu idei obsedante, anxietate agravata de vant, plange la muzica.Hidrogenoid agravat de vreme umeda si rece, facies uleios, varicozitati pe nas,     multiple tumori cutanate, genitale, eliminari rinofaringee, intestinale, genitale.

MERCURIUS : regele luetismului, mai mult instabil decat anxios, agravat noaptea.

CARCINOSINUM : anxietate de anticipare, frica panicoasa ca va esua, frica terorizanta pentru familia sa, frica de neprevazut, nu poate fi convins de contrariul, frici multiple – de a adormi, de intuneric, de lume, dar si de singuratate, de animale (caini, paianjeni), claustrofob, susceptibil, hipersensibil, hiperminutios, maniac de ordine, meticulos, incapatanat, dornic de calatorii.

 

COPII ANXIOSI

BORAX : teama de ascensor care coboara, de furtuna.

BROMIUM : agravat de intuneric, ameliorat la mare.

STRAMONIUM : anxios in singuratate, intuneric, terorizat de animale oribile pe care le-a visat, doarme cu lumina, in prezenta mamei. Remediu de delir, de acces maniacal agravat de vederea apei sau a unui obiect stralucitor. Keynote : nu are durere.

HYOSCIAMUS : anxios iritabil, gelos, exhibitionist.

SILICEA : anxios agravat de luna noua, friguros, senzatie de par pe limba.

CAUSTICUM : anxios seara in crepuscul, constipat.

KALI BROMAT : anxios agitat, nelinistea mainilor, terori nocturne.

 

F O B I A

 

Fobia este o fixare a anxietatii pe persoane, lucruri, situatii sau acte care devin obiectul unei terori paralizante – Henri Ey.

In fobie este un obiect exterior care declanseaza reactia emotiva de regula anxioasa, evitarea obiectului reduce anxietatea, iar prezenta altei persoane este linistitoare.

CALCAREA CARBONICA : panfobic.

ARGENTUM NITRICUM : panicat agitat cu tendinta la fuga.

GELSEMIUM : panicat tremurator, incremenit pe loc.

LYCOPODIUM : frica de schimbarea obiceiurilor, de societate, ruminatii anxioase, teama de a nu face fata (nemotivata), tiranic cu apropiatii.

PULSATILLA : frica de moarte, de intuneric, de sexul opus, de o nenorocire iminenta,

SILICEA : epuizat anxios, fobia acelor, le cauta peste tot, le ordoneaza.

Agorafobie : Arg.nitr., Bry., Ars.alb., Calc.carb., Kali carb., Puls.

Fobia de necunoscut : agorafobicii + Bar.carb., Gels., Op., Pb.

Fobia hotilor : Anac., Ars.,alb., Kali phos., Natr.Mur.

Fobia unei boli grave : Am.carb., Cactus, Dros., Lac can., Pod., Borax, Valer., Lach.,    Lil.tigr.,Th.

Fobia microbilor : Luesinum.

Fobia otravirii : Ars.alb., Hyosc., Lach., Plumbum, Rhus tox., Al.sat.

Fobia de a rosi : (ereutofobia) : Sanguinaria, Pulsatilla, Adrenalinum

Fobia atingerii : Arnica, Antim.cr., Bell., Chamomilla.

Fobia serpilor : Lachesis, Lac caninum.

Fobia mortii : Aconitum, Arsenicum album, Lilium tigrinum, Pulsatilla.

Claustrofobia : agorafobicii + Lachesis, Natrum muriaticum care se inchide in camera de teama de a nu fi inchis, spitalizat, se teme de lume.

Fobia de a cadea coborand o scara : Borax.

Fobia obiectelor ascutite : Spigelia.

Fobia obiectelor taioase : Alumina – se teme si de vederea sangelui.

TUBERCULINUM : frica paroxistica de o nenorocire, labilitate mare emotionala.

MEDORRHINUM : frica de intuneric, de a avea pe cineva in spate, de nenoroc.

LUESINUM : frica de microbi, de contagiune, de nebunie, de ruina.

 

O B S E S I A

 

Obsesiile apar la o personalitate psihastenica : scrupule, crize de constiinta morala, timiditate,   inhibarea contactelor sociale, introspectie, apragmatism sexual, ticuri, balbism, ordine, rigoare,   meticulozitate, avaritie, teama de a se separa de obiecte, de cei cunoscuti, constituirea de colectii.

Fenomenele obsesionale au caracter compulsiv, subiectul lupta cu ele construindu-si rituri care devin ele insele obsedante.

THUYA : idei fixe, obsesii, fobii, mentalitate depresiva cronica la un hidrogenoid. Nu sunt obligatorii senzatia de oase fragile ca de sticla, de ceva viu in abdomen sau a altuia in pat.

LUESINUM : agravare nocturna, frica de nebunie, de a fi fara leac, de murdarie, de boala,          de contagiune, de microbi, spalare compulsiva a mainilor.

ARGENTUM NITRICUM : ritualuri, verificari, ruminatii, calcule fara sfarsit, grabit.

MEDORRHINUM : precipitat, uituc, balbait, mereu in intarziere, depresiv.

NATRUM MURIATIC : ruminatii pesimiste, verificari, obsedat de hoti.

SILICEA : incapatanat, rigid, iritabil, fobia sau colectionarea acelor.

ALUMINA : impuls agresiv la vederea obiectelor taioase, teama de defenestrare, ritualuri, precipitat, nehotarat, constipat, tot uscat cu exceptia leucoreei.

LILIUM TIGRINUM : idei obscene,morala si fervoare religioasa, ritualuri.

AMBRA GRISEA : tuseste in public, plange la concert.

ANACARDIUM ORIENTALE : nehotarat, coleric si crud cu cei apropiati, ameliorat mancand.

COCCULUS : idei fixe (de care se poate debarasa)

SELENIUM : mereu nehotarat, obsesii sexuale, tulburari de dinamica sexuala.

CALCAREA CARBONICA : frici, verificari, meticulozitate.

LYCOPODIUM : solitar scrupulos, disimulari.

PULSATILLA : obsesii multiple, foame de afectivitate, ritualuri.

ARSENICUM ALBUM : agresivitate retinuta, minutiozitate, rigiditate in comportament, dur    cu  subalternii, sever cu anturajul.

SEPIA : anorexie mintala, frigiditate care acopera o revendicare virila. 

 

A G I T A T I A

 

CHAMOMILLA : iritabil, coleric, nu suporta atingerea, ameliorat in balansare sau vorbind fara incetare.Util si in agitatia din demente senile.

BELLADONNA : agitatie in hiperpirexii infectioase.Violent, furios, striga, halucinatii anxioase

Heteroagresiv, musca, rupe.Sindrom confuzo-oniric adesea febril.

HYOSCIAMUS : excitat furios, grosolan, exhibitionist.

STRAMONIUM : similimum de delirium tremens.Delir acut si violent cu agitatie dezordonata,   logoreic, canta zgomotos, frica de intuneric, singuratate, halucinatii infricosatoare, animale.

Insensibil la durere. Util si in agitatia maniacala.

VERATRUM ALBUM : similimum in sevraj la heroina.Agitat violent in cuvinte, transpiratii  reci, varsaturi, diaree.

BAPTISIA TINCTORIA : agitatie linistita in infectii grave de tip tific.

TUBERCULINUM : schimba locuinta, locul de munca, mari calatori, fugari.

 

COPII AGITATI

AGARICUS : ia obiectele, le strica, ticuri, mai ales la fata.

CICUTA : spastic, tresare la atingere.

CIMEX : coleric, albastru de furie

CUPRUM : spasm de plans, strange pumnii la furie

SCUTELARIA : agitat foarte coleric

STRAMONIUM : coleric ziua, terorizat noaptea, fara durere.

ANTIMONIUM CRUDUM : nu se vrea nici privit,nici atins.

CHAMOMILLA : agitat mai ales la dentitie

HYOSCIAMUS : gelos insuportabil, gesticuleaza, clovnerii

TARENTULA HISPANA : violent,in miscare continua, ameliorat la muzica.

 

D E P R E S I A

 

Este o tulburare afectiva care intuneca viata pacientului.Trist, cu trasaturile trase in jos, fijate,   gesturi lente, la fel vorbirea si reactia la stimuli.Uneori anxietatea si agitatia sunt pe primul plan.

Constipatie, insomnie matinala, agravare dimineata si ameliorare seara. Durere morala, dorinta de  moarte, idei suicidare.Fatigabilitate si prostratie.Ideatie saraca, atentie imposibila, interesul pentru lumea din afara disparut, vointa nula, abulic.

AURUM : durere morala, anxietate coleroasa, autoacuzare, dificultate de concentrare, insingurare,  plans facil, obsesia sinuciderii, de care se teme. Pletoric, HTA, cefalalgic si de multe ori alcoolic.

Dilutia inalta poate grabi suicidul, la inceput dilutie mai joasa. Remediu tipic pentru PMD.

SEPIA : „totul cade”. Plange, se simte incurabila, se dezintereseaza de tot si de toti, se izoleaza, se   culpabilizeaza, isi pregateste in tacere sinuciderea si o realizeaza.

PULSATILLA : separarea de persoana carje duce la depresie, suicid (inec)

NAJA TRIPUDIANS : deprimat cu impulsuri brutale la suicid.Util in psihoze delirante.

CADMIU SULPHURIC : depresiv cu radioterapie, disperat. Remediu de cancer.

CAUSTICUM : agravat in crepuscul, asteapta un pericol iminent, o pedeapsa, doreste singuratatea, dar compatimeste cu suferinta altora, chiar straini.

KALI BROMAT : deprimat anxios, nelinistea mainilor. agravat la luna plina, ameliorat la mare.

CYCLAMEN  : depresiv cu scrupule de constiinta, abatut, crize de plans, nu se poate concentra,  scupulos isi impune obligatii nemasurate, isi reproseaza actiuni asa zis condamnabile.Vertij,   migrena cu fenomene vizuale.

LILIUM TIGRINUM : depresiv cu scrupule de constiinta, idei obsedante compensate prin activitate, agravat de consolare, inima stransa ca in menghina cu durere iradiata in bratul drept.

Fervoare religioasa, disperat pentru salvarea sufletului.

MELILOTUS : timid deprimat.

PSORINUM : melancolic epuizat,se crede pedepsit si blestemat.

NATRUM MURIATICUM : demineralizat si trist, taciturn, repliat in sine, agravat de consolare.

Plange fara motiv.Daca apare dificultate de concentrare devine distrat, nu se mai ocupa de studii  si are preocupari imaginare, exista pericolul pasajului la schizofrenie.

TUBERCULINUM : abatut, astenic, descurajat si anxios, nu vorbeste, refuza alimentele, doreste sa   moara. Si aici este pericolul disocierii schizofrenice.

ARSENICUM ALBUM : depresie ciclica sau depresia batranului convins ca e pierdut si ca nimic nu-l mai poate salva. Agravat noaptea orele 1-3, agitat cu frica de moarte.

THUYA : rumineaza depresiv idei de persecutie. Posibile raptusuri de violenta  fizica sau suicid.

PLUMBUM : deprimat taciturn, se teme de lume, suspicios, neincrezator, anxios, se teme ca va fi otravit sau  asasinat.Nu se poate concentra, deficit mnezic, constipat, pareze sau paralizii.

 

M A N I A

 

Accesul maniacal e caracterizat prin exaltare euforica a dispozitiei, o hiperactivitate mai mult sau mai putin anarhica, fuga de idei, fabulatie megalomaniaca.Este o urgenta psihiatrica, bolnavul nefiind constient de aspectul  patologic al comportamentului sau.Accesul poate dura cca 6 luni  sau mai putin cu tratament adecvat, apoi urmeaza o perioada cu dispozitie normala sau se trece direct in depresie in tulburarea de dispozitie bipolara.

CANNABIS INDICA : impulsul de a rade si a se agita violent si irezistibil.E invadat de senzatia de putere si usurinta intelectuala, de acuitate de perceptie.Pare euforic, canta, danseaza, spune prostii, ii abordeaza pe toti calduros, are un discurs continuu, exaltat, fuga de idei.

SULPHUR : agitat, isi vrea dorintele implinite imediat, gesturi violente si pasionate.Excitat dimineata, vesel si euforic, apetit si mai ales sete mare, dorinta de alcool.

ACTEA RACEMOSA : iritabilitate mai ales la femei dismenoreice sau gravide, trece dela o treaba la alta, logoreica, trece de la un subiect la altul, exaltata.

LYCOPODIUM : surescitat, animat de ganduri euforice si fanteziste, poate fi furios, autoritar si    megaloman, tulburari de apetit alimentar si de dinamica sexuala.

PHOSPHORUS : exaltat, excitat,nu poate sta locului, euforic, spirit viu, aflux de idei.Apetit de lup  ziua si noaptea, dorinta de aciditati si condimente, sete mare.

LACHESIS : surescitat, doarme putin, logoreic, glume, ironii, batjocuri, mai ales seara.     Irascibil, se infurie repede, violent, gelos.Excitatie sexuala.

PLATINA : surescitata, cauta compania, nu sta locului, prurit genital.

FLUORIC ACID : euforic, incantat de tot, imaginativ, idei dezordonate, instabil, pulsiuni erotice.

STRAMONIUM, HYOSCIAMUS, BELLADONNA, TARENTULA HISPANA, NUX VOMICA, VERATRUM ALBUM, CANTHARIS, COCAINA, IODUM, COFFEA, APIS

 

 

P A R A N O I A

 

Este o personalitate patologica.Persoana are constant o modalitate anume in care percepe, reactio   neaza si concepe mediul inconjurator si propria sa persoana. Caracteristic : orgoliul, supraestimare,  neincredere si suspiciune cu dramatizarea faptelor banale, judecati gresite, rigide si intransigente.

De aici inadaptabilitatea sociala familiala, relationala si profesionala,totul devine sursa de conflict.

LYCOPODIUM : inteligent, are nevoie sa domine, critic cu ceilalti, megaloman, are oroare de raporturi sociale, prieteni foarte putini.Ii place ordinea si respectarea formei, isi afirma simtul dreptatii, este mai mult rigoare de fapt.Neincrezator, agresiv de fatada, furie la esec, rumineaza    indelung necazul, delir de persecutie.

ARSENICUM ALBUM : anxios care se teme de tot.Scrupulozitatea si rigoarea sa in comporta-   ment ascund un egoism tenace.Meticulozitatea si nevoia de ordine mascheaza anxietatea.

Indragostit de justitie, judecator implacabil, detinator al adevarului, nu are indoieli sau probleme de constiinta. In esec agresivitatea se poate intoarce impotriva sa, depresie si suicid.

Paranoia stenica : Aurum, Calcarea carbonica, Kali phos.,Lachesis,Platina, Plumbum, Sep., S. 

Paranoia senzitiva Kretschmer : Calcarea carb. ,Pulsatilla, Silicea.

 

P E R S O N A L I T A T I  D I S A R M O N I C E

 

Subiecti a caror personalitate nu le permite o adaptare normala la viata in societate, compor    tamentul lor e dominat de instabilitate si impulsivitate.Dizarmonicii se caracterizeaza prin tendinta de a trece la act imediat, fara a gandi consecintele – descarcare de pulsiune.          Traieste  prezentul, nu se proiecteaza in viitor.Agitatie, fugi, furturi, violuri, tentative suicidare, fara regret si fara invatatura de minte, fara sentimentul de vina. Pericol vital : maniera de condus   masina, alcoolismul, toxicomania, perversiunile sexuale.Sunt posibile manifestari psihiatrice repetitive : bufee delirante polimorfe cu agitatie si violenta, acte clastice, hetero sau autoagresivitate, episoade depresive cu hipocondrie, suicid.              Acte ilegale si imorale.

Bioteren predilect : tuberculino-luetici (fluoro-tuberculinici)

MERCURIUS : instabil in purtari, afecte, idei.Agitat fizic – schimba pozitia, casa.Neliniste profunda disimulata in comportament dezinvolt si aberant.Vorbeste repede, orice.Iritabil si schimbator, furii rapide, violente. Impulsuri asasine sau suicidare.

HEPAR SULPHUR : iritabil mai ales dimineata, furie pentru nimic, impulsuri asasine.   

Rautate, ii place sa faca rau, crud cu oamenii si animalele.Incendiator.Nu suporta nimic.

Familia lui ii este indiferenta. Instabil, schimba locul, meseria, prietenii.

FLUORIC ACID : mai putin periculos decat precedentii.Usuratic si nepasator, incapabil de    a se fixa, se misca, merge repede.Imprevizibil, rupe relatiile, logodna, contractele, indiferent la consecinte.Conteaza doar bunul lui plac.Nu suporta nicio constrangere, sexual parteneri multipli homo sau/si hetero. Toxicoman. Agravare la vin rosu.

ARGENTUM NITRICUM : mai mult agitat decat asocial, dominat de anxietate, grabit,    se teme de nebunie, impuls de a se arunca in gol.

CALCAREA FLUORICA : lenes, indolent, irational.Greutate de a se fixa.Egoist, preocupat de bani, se teme de ruina financiara.

LUESINUM : agitat instabil, iritabil, obsesii, fobii.Agravare noaptea de care se teme.

NITRI ACID : iritabil cu furii teribile, nu suporta nimic.Hipersensibil la zgomot, atingere,  durere.Ranchiunos, rumineaza.Luesinic sicotic.Agravat noaptea, ameliorat conducand masina,adesea fura masina pentru plimbat.

CHAMOMILLA : certaret care se stapaneste greu.Iritabil,prost dispus.Nu suporta sa fie privit sau atins.Nu suporta contrazicerea – furie nebuna, convulsii. Nu este niciodata multumit cu ce are, nu-l mai intereseaza ce are.Instabil, nu sta locului, atinge totul,    nepasator. Este egoist, indiscret. Drogoman – barbiturice, sedative, etc.

ANACARDIUM ORIENTALE : furios, bulimic, alcoolic.Nu suporta contradictia, explozie   din nimic. Suspicios, crud si rautacios mai ales cu cei apropiati.Nehotarat, influentabil, cauta in toxice si alcool solutia de viata.

NATRUM MURIATIC : instabil care cere sa fie lasat in pace imediat ce lucrurile nu merg asa cum vrea el, devine iritabil, accese de furie violenta, se potoleste si dispare.

TUBERCULINUM : instabil motor, comportamental.Calator.Toxicoman.Fara violenta.

 

H I S T E R I A

 

Nevroza caracterizata prin hiperexpresivitate somatica a ideilor, imaginilor si afectelor inconstiente – Henri Ey.

Personalitate demonstrativa, conversie – corpul = limbaj simbolic.

Beneficiu primar = conflictul este tinut in afara constiintei si beneficiu secundar = ajutor din exterior.Personalitate histrionica : comportament dramatizat, hiperactiv, hiperexprimat  si perturbari caracteristice ale relatiilor interpersonale.

IGNATIA : paradoxala, spasme, crampe. Trista care suspina, ofteaza, casca,. Furie la contrazicere, crize de nervi, cefalee in cui temporal ameliorata cu capul in jos, etc, etc.

NUX VOMICA  : remediu masculin cu homosexualitate latenta, narcisist.Vrea tot, imediat.  Somatic : spasme musculare, viscerale. Sexual repede excitat, dar actul il oboseste si-i da lombalgii.

PLATINA : mai mult paranoia. Femeie inalta, bruneta, slaba, agitata, dispretuitoare, autoapreciere, vede obiectele mai mici decat sunt (nux moschata invers), fardata vizibil, bijuterii, decolteuri teatrale.Narcisism extrem.Bulimica in accese.Hipersensibila genital – „allumeuse” sau homosexualitate.Spasme, crampe, convulsii agravate de menstra.Tulburari somatice alternate cu tulburari psihice.

PALLADIUM  : depresie cronica, sentiment de abandon, dependenta de mediul exterior,  da spectacol, se vrea admirata. Revenita acasa recade.

ACTEA RACEMOSA : dispozitie labila, logoree neobosita, depresiva cu capul in ceata, are senzatia ca va inebuni, ca se va intampla o nenorocire iminenta. Simptomele psihice alterneaza cu cele somatice. Senzatia ca creerul este mai mare decat craniul.Agravare la menstra. Frica de sarcina si de nastere. Depresie postpartum.

LACHESIS : logoree agravata dupa somn.Gelozie agravata la menopauza.Propensiune pentru alcool.Ameliorare la menstra.

SEPIA : vertij, cefalee, tulburari de acomodare, greturi matinale ameliorate dupa micul dejun, flatulenta, dismenoree, frigida care evita actul sexual.

LILIUM TIGRINUM : agitatie dezordonata, idei erotice obsedante, fervoare religioasa.

AMBRA GRISEA : timida, se teme de societate, la concert tuseste, la muzica plange,   spasme respiratorii, senzatia ca se opreste inima, se teme de lesin, agitata cu tremuraturi, eructatii care o consterneaza, nu poate urina privita, nu poate defeca daca o aude cineva, prurit genital agreabil sau prurit generalizat – corpul metaforic erotizat.

ASA FOETIDA : pletoric cu dispozitie variabila, hipersensibilitate, nu suporta vederea sangelui sau rani.Cefalee de circumstanta, spasme esofagiene cu antiperistaltism care o  obliga sa inghita la nesfarsit, abdomen meteorizat cu mare flatulenta,senzatie de constrictie toracica mai ales dupa ce mananca sau dupa act sexual.

CASTOREUM : polaritate abdominala si genitala – excitatie, spasme, crize de nervi,        paloare, transpiratii reci, senzatia ca moare declansata de emotii sau menstra.

CAULOPHYLLUM : tulburari menstruale la fete pubere, emotive, friguroase, incapabile de efort, cu crize de nervi, spasme musculare. Este un remediu util la nastere(dilatatia colului)

CROCUS SATIVUS : labilitate afectiva, senzatia de „ceva viu in abdomen”(thuya),  cefalee alternanta la menstre cu excitatie sexuala inainte, senzatia ca i se sufla aer in ochi si-i tulbura vederea.

CUPRUM : spasme agravate paradoxal laringe, glota,stomac, crampe, convulsii, nistagmus, blefarospasm – la emotie, contrazicere, oboseala.

LAC CANINUM : nostalgic, descurajat, plans facil, simptome schimbatoare de o parte pe alta, frica de moarte, de boala, de singuratate, senzatia ca e inconjurat de serpi,de plutire.

MOSCHUS : dispozitie variabila, furii bruste, ras nebun, autosugestie, lesinuri, menstre hiperdureroase, hipersensibilitate vulvara, nimfomanie, act sexual nesatisfacator, varsa dupa, lesina. Agravata de cafea (ignatia).

MUREX : trista si anxioasa, senzatie de lesin, ca nu o tin picioarele,Congestie pelvina cu hipersensibilitate genitala si anala, excitatie sexuala, polakiurie, leucoree.

ORIGANUM : tinere imature, fete batrane. Idei sexuale obsedante, reverii erotice, impulsuri lascive, prurit mamelonar, masturbatie.

VALERIANA : vesela dar si exploziva, senzatie de constrictie faringiana, eructatii, greata, spasme intestinale, meteorism abdominal, prurit, crampe, insomnie, senzatie de plutire. Agravare noaptea in pat.

 

BIBLIOGRAFIE

Algazy Jacques  Homeopathie en psychiatrie Maloine Paris 1989

Barbancey Jacqueline  Pratique homeopathique en psycho-pathologie Ediprim Lyon 1981

Synthesis ed 7

Voisin H. Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine Paris 1979

 

 

 

 

 

CAZURI PSIHIATRIE COPII

Dr Doina Pavlovschi

 

A,V., 12 ani, elev.

Istoric: in februarie 1983, la scoala, sufera o agresiune din partea unui baiat mai mare – este batut si umilit. Dupa 2-3 saptamani au aparut urmatoarele simptome :

-         neliniste motorize: isi misca mainile neincetat, framanta degetele, scutura membrele in mers – din cauza senzatiei de intepenire a articulatiilor, explica el

-         conflicte cu alti copii, bagaret, certaret, agresiv, ii bate si pleaca fara regrete

-         ras nemotivat, exagerat, uneori transformat in plans

-         crize de teroare: crispat, in pozitie de aparare, ghemuit, scoate un sunet ca un vaiet sau icnet, palid, cu batai puternice ale inimii, tiuit in urechi si senzatia de impietrire – nu se poate stabili contact verbal cu el atunci

-         crize de pavor nocturn la 2-3 nopti

-         trairi halucinatorii in care se simte injosit, batut si la care participa motor si verbal

-         o data, fiid singur cu fratii sai acasa, s-a certat cu acestia si a fost gasit dezbracat; intrebat de ce a facut-o a raspuns ca nu sunt hainele lui

-         cefalee in clasa si refuz de a mai merge la scoala

Din august 1983 pana in aprilie 1984 urmeaza un tratament psihiatric, la inceput ambulator, apoi in februarie 1984 internat in spital de psihiatrie, unde i sepune dg. tulburari nevrotice anxios-fobice la personalitate hiper emotionala. In aprilie 1984 este dus la tara la bunici si ramane sa invete acolo. Starile patologice continua si parintii sai se adreseaza pentru tratament homeopatic.

Antecedente personale : ascarizi la 2 ani, astm bronsic intre 3-5 ani, rujeola si varicela la 7 ani, parotidita epidemica la 9 ani, urticarie uneori.

Socio-familial: conditii de viata bune, cel mai mare dintre 3 frati, toti baieti.

Examen homeopatic: -  biotip: const. sulphurica, temp. nervo-sanguin, miasma psora

-         apetit bun, doreste dulciuri, carne fripta, aversiune pentru lapte, sete 2l/24 ore

-         somn nelinistit, cu picioarele dezvelite, vise de violenta – batai, razboaie

-         psihic : un copil orgolios, care nu suporta contradictia, ofensa, frustrarea, consolarea, hiperemotiv, imaginativ, cu tendinta de a-si afirma personalitatea, cu frica de singuratate, intuneric, bataie si ranire

Examen fizic :

-         Cardiologic : TA 145/100 mm Hg, AV 120/minut, potential hipertensiv, tahicardie sinusala, ECG : axa intermediara, RS 120/minut, unde T ample vegetative in V4, V5, V6

-         EEG in limite normale

Examen psihologic : personalitate cu tendinte nevrotice, fragilitate afectiva, capacitate de control areactiilor emotionale in situatii de frustrare diminuata.

 

Tratament homeopatic

A inceput la 15 mai 1984, adica la 1an si 3 luni dela debutul tulburarilor psihice, din care 8 luni de tratament cu psihotrope fara rezultat.

Repertorizare – Kent :

Mind, fright, complaints from – pag 49

Mind, gesture, hands, motions, involuntary, of the / plays with fingers – pag 50

Mind, laughing, alternating with whining, moaning – pag 61

Mind, naked, wants to be, in delirium – pag 84

Mind, fear, of being alone / of being beaten – pag 43

Mind, delusions, strange, familiar things, seen – pag 33, that he is persecuted – pag 30

Face, discoloration, pale pag 360

Extremities, restlessness – pag 1167,  twitching – pag 1215

 

Remediul : Hyosciamus

 

Evolutie:

15.05.1984 – Hyosciamus 5 CH o doza in prima zi, 9 CH o doza a doua zi, 30 CH o doza a treia zi, de repetat 30 CH la fiecare 2 saptamani

20.06.1984 – Ameliorat, nelinistea fizica diminuata, somnul normalizat, fara terori..

TA 135/85 mm Hg, AV 96/minut. Hyosciamus 30 CH la 2 saptamani in continuare

26.08 1984 – Mult mai bine. Nu mai este agresiv, nu se mai cearta, ii evita pe cei rai.

TA 120/70 mm Hg, AV 90/minut, ECG : RS 90/minut, undele T reduse in amplitudine.

Este inca moderat iritabil si prezinta neliniste motorie diminuata.

Hyosciamus 30 CH repetat la 2 saptamani

15.11.1984 – Nelinistea motorie a disparut. Somn normal. Niciun comportament aberant. Cateva stari mai deosebite – incapatanari copilaresti, conflicte cu fratii sai, adaptari la situatii noi, revenirea la oras si la o noua scoala, s-au rezolvat fara derapaj in patologic.

TA 110/65 mm Hg, AV 84/minut, ECG normala. Hyosciamus 30 CH o doza lunar.

20.03.1985 – In limite normale psihic, fizic si ECG. Nicio medicatie.

 

Comentariu

Baiatul este un tip de Sulphur care in urma unui soc fizic si psihic prezinta un tablou simptomatic justitiabil de Hyosciamus, remediu la care a raspuns foarte bine.

ECG a fost un indicator obiectiv care a secondat armonios evolutia clinica favorabila.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B.D., sex masculin, nascut in 2000, la temen, prin cezariana. Dezvoltare normala pana la 2 ani 7 luni, a inceput sa vorbeasca la 1 an. In toamna 2003 a facut o « raceala » puternica prelungita pana in primavara 2004, in ciuda multelor tratamente facute. Dupa aceasta au aparut stereotipii motorii, vorbirea a regresat, acum scoate doar sunete bizare, bolboroseli

Este agitat tot timpul, sare in sus, alearga, tipa, nu se mai joaca. Rade fara motiv. Scrasneste in somn.

Internat in Spital de psihiatrie Bucuresti 24-31.01.2005 – dg. Autism infantil.

A.P. : oxiuri, IACRS, canal lacrimal drept obstruat operat la 4 luni, dupa aceasta interventie dormea tot timpul ( atat timp cat i se puneau si niste picaturi in ochi ), vegetatii adenoide operate la 3 ani ( de fapt nu avea ? )

Apetit : ++++, mananca des. Aversiune pentru paine. Sete : ++ consuma 1,5 l/24 ore. Scaun: alternanta de constipatie cu diaree.

Psihic: contact psiho-vizual absent, stereotipii ale mainilor, alearga, tipa, topaie, rade nemotivat, se leagana, nu coopereaza. Limbaj: nu exprima cuvinte. Retard sever. QI: 32

Ameliorat la muzica oarecum.

Repertoriul Synthesis Ed. 7

Mind, gesture makes, automatic – pag 122

Mind, gesture, hands, involuntary motion of – pag 122

Mind, gesture makes, repeating the sama actions – pag 123  (chen.a. -  r. unic)

Mind, speech, inarticulate – pag 203

Mind, muttering, unintelligible – pag 170  (hell.singur cu gr 2)

Mind, shrieking, runs shrieking through house – pag 199  (bufo, calc.)

Mind, jumping, running recklessly,and – pag 147 ( sabadilla – r. unic)

Mind, restlessness, children in, roving, wandering –pag 184

Mind, runs about unsteady  pag 187  (coffea r. unic)

Mind, laughing causeless pag 150

Generals, food, bread, aversion pag 1604

Teeth, grinding, sleep during pag 605

Stomach, appetite, increased pag 654

 

Remedii posibile : Helleborus, Hyosciamus, Veratrum album

 

Rp/ Helleborus 30CH-30CH-200CH o singura zi

 

Evolutie : linistit 4-5 zile si recidiva

                                                                                  top

 

                  

                    3. P S I H I CUL             Dr Doina Pavlovschi

SENZATIA este reflectarea lumii materiale, este actul psihic elementar prin care se ia cunostinta de proprietatile materiei prin analizorii extero-intra-proprioceptivi.

 

PERCEPTIA este procesul senzorial care reda realitatea materiala in imagini

 

ILUZIA este reflectarea deformata a obiectelor si fenomenelor, este senzoriala.

1.- iluzii exteroceptive :

-   vizuale:

·        metamorfopsii – macro—micro-dis

·        pareidolie = perceptii deformate anxiogene

·        false recunoasteri, false nerecunoasteri ( in manie, confuzie, Korsacov)

·        iluzia sosiilor = persoana pare asemenea cu sine insasi ( sx )

·        „deja vu”, „deja connu”, „deja vecu” = tulburare de recunoastere a memoriei in patologia lob. temporal si in sindroamele de derealizare si depersonalizare

-    auditive

-    gustative

-    olfactive

2.- iluzii interoceptive ( viscerale)

3.- iluzii proprioceptive – de modificare a schemei corporale ( sx., intoxicatii, tulburari obsesivo-fobice, dismorfofobii, halucinoza pedunculara, stari confuzive, substante psihedelice, epilepsie temporala, isterie)

 

HALUCINATIA este o perceptie fara obiect de perceput.

1.-  halucinatii fiziologice: halucinatii hipnagogice, hipnapompice, hipnotice

2.-  halucinatii functionale: ( ex: concomitent cu un zgomot real aude si o voce ostila)

3.-  halucinoide: pre sau post halucinatii, exista atitudine critica a persoanei

4.-  imagini eidetice: revede ce a vazut in trecut, sunt imagini reproiectate

5.-  halucinoze: h. al caror caracter patologic este recunoscut ( in leziuni de trunchi cerebral, stari toxice, infectioase, ASC )

6.-  halucinatii psiho-senzoriale sau adevarate = perceptii fara obiect, dar cu o mare senzorialitate a experientei si convingerea in realitatea lor ( in psihoze de involutie, parazitoze halucinatorii, intoxicatii cu alcool, droguri.) Pot fi:

o       exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative,tactile, autoscopice

o       interoceptive: cenestopatii

o       proprioceptive: motorii sau kinestezice

7.-  halucinatii psihice sau pseudohalucinatii: automatism, incoercibilitate, exogenitate Henry Ey : „H.p. sunt fenomene patologice situate intre tulburarea de perceptie si cea calitativa a gandirii, sunt ganduri sau imagini mai mult decat senzatii”.

H.p. sunt autoreprezentari aperceptive localizate intrapsihic. Automatism mental.

Caracteristici : lipsa caracterului de senzorialitate, absenta proiectiei in exterior, localizare intra psihic, exogenitate ( impuse din afara). Apar in psihoze majore ( sx., parafrenie)

(Voci interioare, auzite cu urechile mintii, ecou, sonorizarea gandirii, transmiterea gandului electrizarea intregului corp, iradiere, curenti magnetici, orgasm, viol, stapanire interioara.)

8.-  halucinatii negative: absenta perceperii unui obiect aflat in realitate.

ATENTIA  orienteaza si concentreaza activitatea. A – hipo – hiper prosexie.

 

MEMORIA este orientarea retrospectiva, unitate a 2 posibilitati de cunoastere : senzoriala (perceptia) si ideativa ( gandirea).                                                                   Fixare – pastrare – evocare.    Imediata, recenta, indepartata.

Tulburari cantitative: a – hipo – hiper mnezie

Tulburari calitative: paramnezii

-         tulb. sintezei mnezice imediate: sentiment de straniu, falsa recunoastere

-         tulb. rememorarii trecutului: confabulatie, ecmnezie  (confunda trecutul cu prezentul), anecforie ( reproduce amintiri uitate)

 

GANDIREA este activitate cognitiva complexa.

Cunoasterea se realizeaza pe baza confruntarii intre ceeace este cunoscut = „programul” si ceeace este nou = „informatia”.

Operatiile gandirii sunt: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, concretizarea si generalizarea. Operatiile gandirii se servesc de cuvant.

Notiunea reflecta lucrurile si fenomenele.

Judecata oglindeste raporturile care exista intre obiecte si fenomene, bazata pe experienta

Rationamentul este cunoastere operata cu judecati, are structura si functie logica.

Intelegerea este activitatea cognitiva care permite descoperirea relatiilor.

Asociatiile se fac prin: contiguitate, asemanare, contrast, cauzalitate.

Gandirea poate fi: -  asociativ logica (continut, cauzalitate)                                                          - asociativ mecanica ( contiguitate, asemanare, asonanta, rima, localizare in timp si spatiu).

Tulburari de gandire: de ritm si coerenta, de continut si de limbaj.

1. Tulburari de ritm si de coerenta gandirii

Accelerarea ritmului ideativ = tahipsihie = fuga de idei ( s.maniacale, sx., intoxicatii diverse, betie, PGP. Mentismul lui Chaslin este o derulare incoercibila a reprezentarilor si ideilor.( intoxicatie cu cofeina, alcool, tutun, psihodisleptice, mare tensiune nervoasa, sx.)

- Incoerenta = salata de cuvinte (sx).

- Verbigeratie = repetare stereotipa de cuvinte fara sens( sx., demente, tulb. de constiinta)

Incetinirea ritmului ideativ

- Lentoare ideativa = bradipsihie (epuizare fizica si psihica, convalescenta boli somatice, toxice, sindrom extrapiramidal, obnubilarea constiintei, melancolie, sx., oligofrenie)

- Vascozitate psihica ( epilepsie)

- Fading mental = oprirea fluxului ideativ (sx.)

- Baraj ideativ = intreruperea doar pentru cateva secunde a fluxului ideativ (sx.)

- Saracire ideativa (surmenaj, tulburari de constienta, depresie, sx.)

- Anideatie (dementa, idiotie, epilepsie)

2. Tulburari de continut ale gandirii

Idee dominanta

Idee obsedanta – asediaza gandirea, i se recunoaste caracterul patologic, se lupta cu ea.

Obsesia: caracteristici: intensitate, adezivitate, ilogism, rezistenta de neinvins.                                                                                                                                                                                       -     -    obsesii ideative – intoxicatie prin idee

-         amintiri si reprezentari obsesive

-    obsesii fobice

-         obsesii impulsive – cu compulsii si ritualuri.

Compulsie = teama de a nu ceda impulsului.

Ritualuri = actiuni care se succed intr-o anumita ordine pe fondul unei mari anxietati.

Idee prevalenta – are pozitie dominanta in constiinta, e neconcordanta cu realitatea, are semnificatie aberanta, orienteaza cursul gandirii, alte idei graviteaza in jurul ei intarind-o.

Este in concordanta cu personalitatea pe care o conduce spre delir. ( psihoze, epi, betie)

Hipocondrie = idei obsesive sau prevalente aplecate asupra propriului corp.

Idee deliranta – reflecta in mod eronat realitatea, modifica comportamentul, este impenetrabila la contraargumente si lipsita total de critica.

Ideile delirante sunt o tulburare de gandire.

Delirul este o tulburare de constiinta.

Continutul delirant poate fi:

- apropiat de realitate, de aspect perceptiv, apare deobicei in urma traumelor psihice.

- fantastic, rupt de realitate, absurd, contradictoriu, sarac, stereotip, apare in modificari ale luciditatii constiintei, psihoze organice senile, vasculare, traumatice, infectioase, etc.

Ideile delirante sunt : expansive, depresive si mixte.

Idei delirante expansive: - de grandoare: de marire, bogatie, sentiment de forta, frumusete, inteligenta, - de inventie, - de reforma, - de filiatie, - erotomanice, - mistice.

Idei delirante depresive: - de persecutie, - de revendicare, - de gelozie, - de relatie ( altii exercita asupra sa influenta negativa, prin gesturi, cuvinte, actiuni fac aprecieri defavorabile la adresa sa), - de autoacuzare, vinovatie, culpabilitate ( pot duce la suicid sau la omor altruist), - hipocondrice (fond afectiv negativ depresiv-anxios), - de transformare si posesiune, - de negatie ( afirma ca nu mai mananca, nu mai respira, e putred, atrofiat)

Sindrom Cotard: enormitate, negatie si imortalitate (depresii, demente, confuzii)

Idei delirante mixte: - de interpretare – se dezvolta in retea, idei de influenta si de relatie

- idei metafizice si cosmogonice, - idei delirante reziduale

3. Tulburari de limbaj

Oral: - dislogii – tulburari de forma si continut al gandirii

-         disfazii – tulburari ale functiei limbajului

-         dislalii – tulburari ale aparatului logomotor

Scris: - psihografice (activitatii grafice, morfologiei grafice, semanticei grafice)

- diagrafice, - caligrafice.

 

IMAGINATIA  este element esential al gandirii cu originea in reprezentari, proces psihic de prelucrare, transformare si sintetizare a reprezentarilor si ideilor in scopul fauririi de noi imagini si idei.

Moduri de realizare: aglutinare, combinare, amplificare, diminuare, tipizare, simbolizare.

Intentionala in vis de perspectiva si imaginatie creatoare. Neintentionala in vis si reverie.

Scazuta: deficiente cognitive, oligofrenie, demente, confuzii, depresie, epilepsie.

Exaltata: intoxicatii, excitatie, sx. paranoida, mitomanie.

Mitomania = pseudologia fantastica se caracterizeaza prin organizare romanesca a trairii, suprasemnificatie, alibiu existential, conduita de teama. Este lipsita de scop si de beneficiu utilitar, se apropie de delir. ( personalitati dizarmonic structurate: emotive, sugestibile, exaltate, isterice, delir de imaginatie, sindrom Korsakov.) Este psihopatie.

Fabulatia tine de mitomanie

Confabulatia este o tulburare de memorie si constienta. Labila, relativ incoerenta, absurda

Minciuna – constienta e clara, cognitiv intact, este un  defect etic.

AFECTIVITATEA                                                                                                                  Este procesul psihic fundamental care realizeaza legatura dintre realitatea interioara si cea exterioara in trairi pozitive si negative.                                                                           Stare de afect, emotie, dispozitie, sentiment, pasiune.

Tulburari cantitative: - hipotimia – scade tensiunea afectiva si elanul vital pana la apatie

-         atimia = lipsa rezonantei afective ( idiotie, dementa, sx., confuzie)

-         depresia = hipertimie negativa – durere morala, inutilitate, devalorizare, actualizare doar a trairilor negative.

-         anestezia psihica dureroasa = durere morala a celui ce constientizeaza pierderea rezonantei afective

-         raptus melancolic = agitatie psihomotorie, acte impulsive auto sau hetero agresive.

-         euforie

-         labilitate afectiva

-         disforie = forma mixta

Tulburari calitative: -  inversiune afectiva                                                                                                         

                                    -  ambivalenta

Anxietatea este o stare afectiva continua sau intermitenta, primara sau secundara altor afectiuni psihice sau somatice, acuta sau cronica, predominant psihica sau predominant somatica, libera, legata de un obiect ( fobia) sau mascata sub forma altor simptome.

 

INSTINCTE

- Alimentar: - bulimie = apetit crescut, lacom

                - anorexie = apetit diminuat, absent

                - pervertire = doreste lucruri necomestibile, indigeste

- Aparare: - exagerare = frica de moarte, de boala, hipocondrie

                   - scadere = depresie, confuzie, demente, oligofrenie, suicid

- Reproducere, sexual: - exagerare = nimfomanie, satiriazis

                                       - scadere pana la abolire

                                       - pervertire: autoerotism, homosexualitate, etc

 

VOINTA este activitate psihica orientata constient.

Tulburari cantitative: - hiperbulie ( obsesii, fobii, perseverenta), - hipobulie, - abulie

Tulburari calitative: - disabulia = nu poate initia si finaliza actiunea,                                    - parabulia = nevroza motorie, - impulsivitate.

 

ACTIVITATEA este functie efectorie orientata de gandire si constiinta

Conduita motorie, aspectul vestimentar, privirea – mimica (hiper, hipo, a, para), gesturile:           – parakinezii -  manierism, bizarerii, stereotipii

- hiperkinezii – excitatie motorie pana la agitatie

- hipokinezii pana la akinezie

 

.

 

 

 

CONSTIINTA este functie de sinteza a psihicului uman, cea mai inalta forma de reflectare a lumii exterioare si a propriului eu.

Constient = tot ce este constientizat

Inconstient = toate functiile psihice care scapa constiintei, nu au fost, nu sunt constientizate

Subconstient = ceeace nu este constient, dar care a fost constientizat si poate reaparea in constienta la un moment dat.

Tulburarile de constiinta sunt in functie de: detasarea de realitate ( ridicarea pragului senzorialitatii – in stari confuzive), tulburarea memoriei, dezorientare, ( tulburari de memorie),  incoerenta de ideatie ( tulburare de gandire) si a activitatii.

Tulburari cantitative ale constiintei

-         Starea de veghe -  functiile psihice au claritate ( acte ideo-motorii distincte), luciditate ( orientare adecvata in real) si rationalitate ( respectarea normelor sociale)

-         Obtuzie – ridicarea pragului senzorial cu imprecizia perceptiei, inadecvare, latenta si inadecvare in sfera ideativ-cognitiva, dificultatea de a-si preciza si formula ideile.

-         Hebetudine – desinsertia din realitate cu perplexitate.

-         Torpoare – usoara dezorientare, scaderea tonusului afectiv-volutional si a initiativei

-         Obnubilare – tonusul functional al intregului organism coborat, bradipsihie, bradikinezie, se orienteaza greu.

-         Stupoare – activitatea psiho-motorie pare suspendata.

-         Sopor – agravare a starii precedente.

-         Coma – pierderea constiintei – apsihism. Disolutia constiintei si a vietii de relatie cu pastrarea relativa a functiei vegetative.

-         Subcoma = coma vigila – agitatie psiho-motorie, confuzie

-         Coma carus = profunda, agonica.

Tulburari calitative ale constiintei

      -   Delir = falsa orientare in mediu, dezorientare in timp si spatiu, tulburari de perceptie, idei delirante deobicei absurde.

Delirantul ia familiarul drept nefamiliar, confuzul ia nefamiliarul drept familiar.

      -   Stare oneiroida = stare de infiltrare a constructiilor visului in stare vigila – Henri Ey

Amestec de franturi de reflectare a realitatii cu reprezentari senzoriale fantastice.

      -   Stare amentiva = dezorientare totala auto si allopsihica, incoerenta gandirii, vorbire ininteligibila, agitatie dezordonata deobicei in limitele patului.

      -   Derealizare = dezorientare allopsihica = dificultatea de a identifica mediul ambiant care pare strain, ireal. Tulburarile senzorialitatii de tip „jamais vu”, etc sunt forme ale ei.

      -   Dezorientarea autopsihica este tulburarea constiintei propriului eu, sentiment de instrainarea ideilor, sentimentelor si actiunilor proprii.

      -   Starea crepusculara =  alterare profunda a reflectarii senzoriale cu pastrarea automatismelor motorii, poate determina aparenta unui comportament ordonat, care poate fi determinat de idei delirante sau de halucinatii auditive imperative sau vizuale terifiante.

 

PERSONALITATEA

Exprima caracterul unitar, sintetic al individului, sinteza trasaturilor individuale ale insului, imbina trasaturile mostenite cu cele dobandite.

-         Depersonalizarea este o stare al carei element esential este impresia de schimbare, de inautenticitate a trairilor, reuneste anxietatea, perplexitatea si stranietatea.

-         Desomatizarea este sentimentul schimbarii unor segmente de corp.

                                                                                 top

               4.Homeopatia în patologia pediatrică      dr. Adrian Dumitrescu

 

Eşecurile în tratamentul copilului prin homeopatie se datorează:

- Sărăciei MM în simptome specifice copilului.

- Lipsa simptomelor psihice la copil.

- Incapacitatea copilului de a-şi relata anumite stări.

 

Trebuie ţinut cont de particularităţile biologice şi psihologice proprii copilăriei.

 

Particularităţi ale prescripţiei la copii:

 

1. Administrarea unui remediu este urmată de schimbări rapide, blânde şi durabile.

 

2.Înainte de a face o prescripţie opriţi administrarea de ceaiuri (de colici, mentă), de creme (cu corticoizi, antibiotice şi altele).

 

3. Copilul beneficiază de multe ori de acelaşi remediu ca al părintelui cu care se aseamănă cel mai mult.

 

4. Copilul trebuie examinat împreună cu părinţii (eventual şi bunicii) adesea membrii familiei somatizând conflictele, stresul şi frustrările la nivelul celui mai sensibil: copilul.

 

5. Sunt importante poftele mai intense ale mamei pe parcursul sarcinii (dacă dispar după naştere):simptomele respective aparţin fătului şi pot fi utilizate în alegerea remediului.

 

6. Se ţine cont de toate semnele fizice evidente (au o valoare imensă la copilul mic) ca şi de antecedentele patologice personale precum:

 

- Respiration – Asphyxia – children, newborn (ANT-T; CAMPH; Ant-C, Arn, Bell, Laur, Op; acon, chin).

 

- Generals – Cyanosis – infants, in (DIG, LACH, LAUR; Borx, Cact, Camph, Carb-v, Naja, Phos).

 

- Eye – Stricture of lachrymal duct – children, in – newborns: SIL (remediu unic).

 

- Abdomen – Hernia – Abdominal – Inguinal – children, in: AUR, Nit-ac, lyc, nux-v.

 

- Generals – Dwarfishness (nanism) sau deficit staturoponderal: BAR-C, CALC-P, SULPH; Bar-m, Calc, Carbn-s, Med, Ol-j (ulei de cod), Sil.

 

 

 

 

7.La sugari se ţine cont în mod special de:

A. apetit

B. somn

C. scaun.

 

- Generals – Food and Drinks – milk – aversion – mother’s milk : SIL(3) si remedii care conţin siliciu.

 

- Generals – Food and Drinks – milk – aversion: LAC-D, NAT-C, STAPH

 

- Generals – Food and Drinks – milk – agg: AETH, CALC, CALC-S, SULPH, MAG-M,

  TUB, CHIN, SEP, NIT-AC, CON.

 

- Generals – Food and Drinks – milk – agg – mother’s: SIL, Cina, jalapa, nat-c.

 

- GENERALS - EMACIATION - appetite with emaciation; ravenous – in children : CALC,           

    CINA, IOD, NAT-M; Abrot, Bar-i, Calc-p, Caust, Kali-i, Lyc,Chin, Mag-C, Sil, Sulph.

 

- GENERALS - EMACIATION - appetite with emaciation; ravenous – in children – in infants (aceleasi remedii cu mici diferente).

 

Apetit pervertit:

-         Generals – Food and drinks – lime (var), slate pencils (ardezie), earth, chalk, clay – desire: NIT-AC, Alum, Alumen, Calc, Nux-v, Sil şi remedii de grad 1.

-         Generals – Food and drinks – sand, desire: TARENT, sil.

-         Generals – Food and drinks – potatoes desire, raw: Calc, carc, cic.

-         Generals – Food and drinks – earth desire: alum (rem. Unic).

-         Generals – Food and drinks – indigestible things desire: LACH, SIL, Alum, Aur, Calc-p, Calc, Cycl, Nit-ac, Tarent.

-         Generals – Food and drinks – charcoal desire: Calc., Cic. Psor, alum.

-         Generals – Food and drinks – soap desire: calc (r.u).

-         Mind – feces – licks up cow dung, mud, saliva: Hyos, merc.

-         swallows his own: Hyos, camph, merc, verat, visc.

 

Intoleranţa la lapte:

 

  Aethusa Cynapium

Vomită violent orice mănâncă, în special laptele care are aspect verzui sau de cheaguri galbene.

După ce vomită sugarul este epuizat şi adoarme imediat sau cere din nou sân.

 

  Natrium carbonicum 

Aversiune la lapte, pe care îl refuză (Calcarea Carbonica, Silicea).

Abdomen întărit, destins, umflat.

Diaree de la lapte.

 

  Silicea terra

Sugarul refuză sânul şi vomită după lapte.

Abdomenul este întărit şi cu volum mărit.

Transpiră mult la nivelul capului; fontanelele se închid cu întârziere. Poate avea erupţii la nivelul scalpului.

 

 

 

B. Somnul:

 

-         Sleep – sleeplessness – in children: CARC, COFFEA, Absinthium, Acon, Ars, Bell, Cham, Cina, Mag-m, Op, Passiflora, Sticta.

-         Sleep – sleeplessness – in children – babies: carc, psor.

-         Sleep – sleeplessness – in children – carried, child must be: cham.

-         Sleep – sleeplessness – in children – rocked, child must be: Carc, Sticta, cina.

-         Sleep – sleeplessness – in children – fretful from bedtime to morning, next day lively: Psor.

 

C. Scaun:

 

 Diareea:

 

Rectum – diarrhea – dentition during: CALC, CHAM, DULC, FERR, RHEUM, SIL.

RECTUM - DIARRHEA - weaning, after: CHIN, arg-n (doar 2 remedii).

 

 

Arsenicum Album

Mai ales în urma unei intoxicaţii alimentare (carne alterată), consum de fructe.

Nelinişte mare şi anxietate, slăbire rapidă cu epuizare şi colaps. Scaunele sunt însoţite de senzaţia de arsură, urât mirositoare şi apoase. Frecvent asociate vărsături şi deshidratare.

 

Podophyllum

Diaree apoasă cu scaune verzi, abundente, fetide, însoţită de crampe şi epuizare posibil în urma abuzului de fructe.

 

Aloe

Senzaţie imperioasă de scaun (eliminat în jet) după fiecare masă sau după ce bea. Diareea îl scoală din pat dimineaţa. Mucus în scaun şi zgomote intestinale (borborigme).

 

China officinalis: este utilă în toate tipurile de diaree cu deshidratare şi epuizare datorită pierderii unor cantităţi importante de lichide.

 

Constipaţia:

 

Alumina

Scaunele sunt uscate, tari, decolorate, în cantitate mică. Uneori acoperite cu mucus. Eliminarea se face cu efort mare şi pot trece multe zile până să apară senzaţia.

 

Bryonia:

Scaune tari, uscate, voluminoase, dimensiuni mari, aspect ars.

Fără senzaţie de eliminare zile întregi.

Necesită efort mare pentru eliminare; efort dureros.

Iritabilitate.

 

Nux Vomica:

Efort ineficient.

Scaune tari, închise la culoare, frecvent cu striuri de sânge.

Înainte de scaun: senzaţie continuă, imperioasă, dureroasă.

După scaun se simte uşurat.

 

 

 

Opium

Este foarte util în constipaţia ce apare în urma unor operaţii la nivelul abdomenului (ex: apendicită, etc).

 

NU UITATI DE CARCINOSINUM!

 

 

 

Dentiţia:

Teeth – dentition – slow: CALC, CALC-P, SIL, TUB, Fl-ac etc.

Teeth – dentition – difficult: CHAM, CALC, CALC-P, SIL, etc.

Head – pain – dentition during: Acon, Cham, Cocc etc.

Rectum – diarrhea – dentition during: CALC, CHAM, SIL, DULC, FERR, RHEUM etc.

Mind – weeping – in children – difficult dentition, from: Phyt (r.u.).

 

 Simptome psihice la sugar:

-         Mind – weeping – carried when: chel (r.u.).

-         Mind – weeping – carried when – quiet only when carried, child is: CHAM, cina.

-         Mind – weeping – carried when – piteously if taken, hold or carried; child cries: Cina, sil.

    -   Mind – weeping – in children – babies – birth – from birth on: carc, syph.

    -   Mind – weeping – in children – difficult dentition from: Phyt (r.u.).

    -   Mind – anxiety – children in – lifted from the cradle, when: Calc-p, calc,

         borx.

    -   Mind – anxiety – children in – rocking, during: BORX (R.U.).

     - Mind – anxiety – children in – infants: Acon, Cham.

     - Mind – fear – in children:BAR-C, Lyc, calc, carc, caust, sep.

     - Mind – fear – in children – night: KALI-BR, TUB, Borx, Calc,kali-p.

     - Mind – fear – night – in children: Carc, borx, kali-br, kali-p.

 

Simptome care indică anumite tipuri de copii:

     - Mind – anxiety – children in: Borx, Cina, Gels, Kali-c, calc, calc-p, carc,

                                                     rhus-tox.

     - Mind – sadness – children in (12 rem): NAT-M, Ars, Calc, Lach, carc,

                                                      caust, lyc, sulph, rhus-t, aur.

     - Mind – sensitive – children: (11 rem în kent – 35 în Synthesis): Acon,

                Bell, Cham, Kali-p, Phos, Puls, Staph, Ign, Carc, Gels,

     - Mind – restlessness – children,in – carried about amel.; being: Cham,

                ars, cina, kali-c, ant-t.

     - Mind – restlessness – children,in: RHUS-T; Cham, Jalapa, ant-t, borx,

                                                              rheum.

 

Rubricile mici de remedii care corespund unor simptome complexe sunt adevărate key-note-uri, astfel:

 

- Mind – Obstinate, headstrong – children – cry when kindly spoken to; yet:

                                        sil (r.u.).

- Mind – Obstinate, headstrong – children – chilly, refractory and clumsy:

                                       Caps (r.u.).

- Mind – Obstinate, headstrong – children – fat, inclined to grow: CALC (r.u.).

 

De asemenea importante sunt:

Mind – talking – slow learning to talk: NAT-M, Bell, calc, caust, bar-c, med,

            sil, sulph, tub etc.

Generals – walking – learning to walk, late:NAT-M, CALC, CALC-P,CAUST,

            Agar, Ars, Bar-c,Sil, etc.

Generals – dwarfishness: BAR-C, CALC-P, SULPH, SYPH, Med, Tub, Sil,

            Calc, carc, bac etc.

 

 

                             TIPURI DE COPII SI REMEDIILE LOR (dupa Borland)

 

1.  Copiii letargici, friguroşi (apatici, inerţi, fără energie);

 

Calcarea Carbonica:

De acest remediu pot beneficia uneori până la 80% din sugari !!!

Sunt grăsuţi, aparent foarte sănătoşi şi bine hrăniţi, dar la examinare descoperim mult ţesut adipos şi prea puţin ţesut muscular. Abdomenul este mare, destins.

Au tendinţă la rahitism, capul mare cu “bose frontale” şi închidere târzie a fontanelelor.

Deşi sunt foarte friguroşi se încălzesc repede la cel mai mic efort şi transpiră foarte uşor (inclusiv în timpul somnului, noaptea, la nivelul cefei şi al scalpului – udă perna).

Această caracteristică îi face să răcească des. Amigdalele sunt mărite şi ganglionii cervicali de asemenea.

Au puţină energie pe plan fizic şi mental ceea ce explică lipsa lor de iniţiativă şi agravarea la învăţat sau mişcare.

Invaţă greu jocurile ce implică exerciţiul fizic, sunt stângaci şi neândemânatici şi abandonează uşor atunci când ceilalţi râd de ei.

Are frică de întuneric şi coşmaruri noaptea.

Pot avea aversiune la carne şi le plac mult ouăle.

 

Calcarea Phosphorica:

Dacă în locul aspectului prezentat mai sus, copilul începe să scadă în greutate şi să aibă probleme de hipertrofie a vegetaţiilor adenoidiene.

Este un copil care învaţă ceva mai bine, dar prezintă dureri de cap când studiază prea mult.

Se indică şi spre vârsta pubertăţii când sunt prezente dureri musculare şi osoase datorate unei creşteri rapide într-un timp scurt.

 

Phosphorus :

Copilul devine mai slab, tinde să fie chiar delicat ; este mai ager la minte, mai nervos, mai excitabil. La frica de întuneric se adaugă acum frica de schimbările atmosferice şi frica de tunet. Este neliniştit şi sensibil, dar mai puţin timid şi mai capabil să se exprime.  Isi pierde dorinţa pentru ouă şi începe să mănânce mai multă carne şi alimente cu gust de preferinţă sărat.

Răcelile nu mai afectează gâtul ci se transformă în bronşite.

         

 

Silicea:

Copil palid, slab şi piele cu o textură foarte fină, foarte friguros, sensibil la rece şi la cel mai mic curent de aer.

Ca şi Calcarea Carbonica tinde să transpire la nivelul capului dar în plus poate transpira abundent la mâini şi tălpi (cu miros ofensiv).

Prezintă o sensibilitate crescută la ofense, e dificil, nu-i place să fie deranjat şi se retrage uşor în “carapacea lui”.

Este inteligent dar oboseşte uşor în plan fizic cât şi mental.

Frecvent are o aversiune sau intoleranţă la lapte.

 

Lycopodium:

Copil slab, tendinţa de a transpira uşor a dispărut.

Par independenţi, lasă impresia că au o părere bună despre ei înşişi dar nu sunt atât de siguri de sine.

Predispoziţie la tulburări digestive şi deşi au poftă de mâncare şi mănâncă mai mult decât media, nu se îngraşă.

În locul dorinţei lui Phos pentru carne şi alimente gustoase, lor le plac mai mult dulciurile.

În locul dorinţei de îngheţată de la Calcarea ei au preferinţe pentru alimente fierbinţi.

Sunt încă friguroşi dar mult mai sensibili la aerul închis în comparaţie cu tipurile de mai sus.

 

 

 

2. Copii nervoşi (neliniştiţi, agitaţi, impulsivi, agresivi):

 

Arsenicum Album:

Este cheia întregului grup prin neliniştea şi anxietatea pe care o manifestă.

Un simptom caracteristic este că după activitate şi agitaţie se simt foarte uşor epuizaţi, devin palizi şi trebuie să se întindă.

Intotdeauna agitat, se sperie uşor de orice lucru mai puţin obişnuit.

Ii e frică să stea singur în casă dar şi să iasă singur afară; are frică de întuneric şi vrea să aibă pe cineva alături (nu poate adormi singur).

Noaptea are coşmaruri şi fuge din pat ca să se refugieze în camera părinţilor.

In ciuda înfăţişării delicate şi a emotivităţii (pot fi cei mai atrăgători dintre copii), prezintă agitaţie locomotorie (“nu pot sta locului”, au întotdeauna ceva de făcut; dacă sunt nervoşi se duc de la mamă la tată, la soră apoi iar la mamă).

Au o hiperestezie generală (mare sensibilitate faţă de stimuli variaţi): miros, atingere, zgomot, emoţii.

Sunt copii deosebit de ordonaţi, îsi ţin jucăriile în ordine şi se supără când îşi pătează hainele.

La frig răcesc uşor, răceala având tendinţa de a progresa rapid către plămâni.

Este un remediu util şi în diareile cu deshidratare acută însoţită de anxietate, nelinişte şi colaps.

 

 

Chamomilla:

Prezintă unele simptome comune cu copilul Arsenicum album: agitaţia motorie şi hiperestezia generală. Cu toate acestea sunt 2 tipuri complet diferite.

Este călduros.

Spre deosebire de Arsenicum, acest remediu are un fel de frenezie, durerea i se pare insuportabilă şi e furios pe medic pentru că nu a acţionat suficient de rapid. Durerea îl face agresiv, se zbate şi loveşte.

Nu găseşte consolare la nimeni (cum e cazul lui Arsenicum). Inainte de a se îndrepta spre altă persoană poate să te lovească. Face crize de furie.

Este ameliorat de mişcarea pasivă (când e purtat în braţe).

Este nemulţumit orice ar face. Se plictiseşte şi aruncă obiectele.

Remediul este foarte indicat pentru erupţiile dentare (atunci când există simptomele specifice), pentru colicile cu scaune diareice de culoare verde şi în otita acută cu durere care îl face pe copil să ţipe (……a rezolvat cele mai multe cazuri de otite acute ale copilului mic, evitând astfel puncţia timpanului – alături de Pulsatilla).

 

3. Copii cu întârzieri în dezvoltarea fizică şi/ sau mentală.

Cel mai utilizat remediu pentru copilul cu retard este:

 

Baryta Carbonica:

Are o statură mică, atât fizicul cât şi mentalul fiind slab dezvoltate.

O altă caracteristică evidentă este timiditatea excesivă (care acoperă celelalte simptome): se sperie în faţa străinilor, dacă este lăsat singur, dacă trebuie să iasă din casă; întotdeauna există o frică de oameni.

Au ”întârziat” în toate privinţele: au vorbit şi au mers târziu, dentiţia a apărut mai târziu şi au câştigat mai încet în greutate.

Are o memorie foarte slabă şi nu poate fi atent prea mult timp, nu se poate concentra la lecţii.

Orice încercare de efort susţinut îl oboseşte şi îi produce dureri de cap frontale.

Are amigdale hipertrofice, adenopatii (ganglioni măriţi) şi răceşte uşor.

O trăsătură importantă este saliva care se prelinge şi tendinţa la erupţii cutanate.

 

Natrium Muriaticum:

Majoritatea copiilor Natrium Muriaticum au înălţimea şi greutatea sub valorile medii.

Se aseamănă cu Baryta Carbonica în ceea ce priveşte timiditatea: au aversiunea de a intra în comunicare cu ceilalţi, nu le place să fie deranjaţi şi plâng. El însă plânge mai mult de mânie decât de frică şi dacă încerci să-l consolezi se agravează (trebuie lăsat singur ca să se calmeze).

Incepe să vorbească la o vârstă mai înaintată şi cu oarecare deficienţă (ca dificultate de articulare, nu din cauza unui deficit mental).

Au şi ei cefalee frontală la efortul de învăţare, dar şi la căldura soarelui.

Preferinţă importantă pentru sare (fură sarea aşa cum ceilalţi copii fură zahărul).

 

4. Copii cu erupţii ale pielii:

Capul de serie din acest grup este:

Graphites:

Sunt copii cu erupţii cutanate bine definite.

Bineînţeles că şi alte remedii pot prezenta eruptii cutanate, de exemplu copiii Calcarea şi cei Carbo Vegetabilis pot avea erupţii rebele la nivelul scalpului, copiii Sulphur şi Causticum au şi ei o mulţime de erupţii cutanate dar ne vom gândi la Graphites în caz de istoric îndelungat al acestei patologii.

Este gras şi greoi, palid, întotdeuna friguros şi constipat, cu abdomen mărit.

Are o mare lipsă de încredere în sine, ezită când este întrebat, este leneş şi se gândeşte mult la necazuri.

Spre deosebire de Calcarea carbonica (tegumente păstoase şi transpirate), are o piele uscată şi aspră care tinde să se crape mai ales la frig.

Poate avea erupţii în orice zonă dar mai ales la nivelul pliurilor. Erupţiile au tendinţă la sângerare, fisurare dureroasă şi secretă o materie galbenă, lipicioasă, în final formând cruste.

 

Psorinum:

Au un aspect nesănătos, par murdari şi nespalaţi. Tegumentele sunt foarte uscate şi aspre şi mai totdeauna prezintă măcar o pustulă undeva pe corp.

La efort tind să transpire şi să miroasă urât.

Secreţiile sunt seroase sau purulente şi întotdeauna urât mirositoare.

Caracteristica erupţiilor este iritaţia intensă cu prurit (mâncărime) accentuat şi agravat la spălare. Se scarpină până îi dă sângele.

Majoritatea sunt slabi, cu un apetit crescut, iar dacă nu mănâncă fac cefalee.

 

Voi menţiona aici un alt mare remediu pentru erupţii: Sulphur.

 

 

 

5. Copiii foarte călduroşi:

Cele mai cunoscute pentru “căldura” lor sunt:

Pulsatilla, Sulphur, Bromium, Kali sulphuricum, Iodum, Fluoric acid;

 

Pulsatilla:

Se caracterizează prin deosebita lor drăgălăşenie.

Sunt aşa numiţii copii “lipicioşi”, dornici de iubire, afecţiune, cu care poţi comunica uşor. Se ruşinează repede şi se înroşesc la faţă. Vor multă atenţie şi au o relaţie specială cu mama de care se şi “agaţă” adesea.

Sunt foarte sensibili la căldură (căldura soarelui, a unei camere, în aglomeraţii) şi în aceste cazuri îşi pierd vitalitatea şi strălucirea, devin plângăcioşi şi irascibili.

Tolerează greu şi schimbarea bruscă de la cald la rece (mai ales în sezonul cald), ocazie cu care fac un episod diareic, cistite sau otite (mare remediu de otite). Răcelile sunt uneori însoţite de vărsături. Nu suportă mâncărurile grele. Nu au sete (uită să bea).

Sunt foarte energici către ora de culcare şi se tem de întuneric şi de a fi lăsaţi singuri.

Plâng foarte uşor la supărări şi adoră să fie consolaţi.

                                                                   top

                          5. ELEVUL CU PROBLEME ŞI HOMEOPATIA   de Dr. Robert BOURGARIT

                                         Traducere facuta de dr. Ioan Teleianu

 

                

                    

Este destul de greu de definit, intr-un singur cuvant, semnificaţia mai complexa a ceea ce vrem să spunem când ne referim la expresiile comune, că, de ex. un un copil e „rău” sau „dificil”

 

Dacă astfel de copii au probleme legate de învăţătură acest lucru poate ţine de propria lor constituţie psihică, de caracterul lor dar şi de circumstanţe care nu mai depind chiar de ei înşişi.

 

Adică, am putea spune că definindu-i ca atare, nu însemnează că ei singuri sunt responsabili de dificultatea de a învăţa ci mai degraba că ei traduc această dificultate printr-un anumit comportament astfel etichetat.

 

Adesea sunt catalogaţi pe scurt ca LENEŞI, dar ei nu sunt aşa în realitate. 

 

Dacă am defini lenevia prin refuzul deliberat de a lucra copilul dotat cu o inteligenţă medie nu refuză niciodată să lucreze pentru o raţiune deliberată. Judecata lui de valoare nu-i permite acest demers înaintea unei vârste situate în jurul pubertăţii. Până atunci dificultatea de a învăţa este un fel de fenomen involuntar şi inconştient.

 

Există două motivaţii pentru a explica comportamentul normal al copilului considerat studios:

·         Curiozitatea de a cunoaşte şi a-şi explica şi înţelege cât de cât ce este în jurul lui, şi

·         Dorinţa de a place şi a fi pe placul cadrului didactic care este identitatea de reprezentare a mamei sale la şcoală.

Dacă una din aceste două motivaţii îi lipseşte, se produce un fenomen de inhibiţie a atenţiei lui şi a capacităţii de a memoriza ceea ce se predă (de fapt ceea ce se spune) în clasă.

 

Această inhibiţie este deci explicabilă prin două mecanisme care nu mai tin de el: fie de a înceta să mai vrea să cunoască ce se întâmplă în mediul său, pierzând curiozitatea lui naturală, fie nu mai are nicio raţiune de a face plăcere invăţătorului sau profesorului său.

 

Pierderea curiozităţii sale naturale nu are totdeauna aceiaşi origine. În anumite cazuri el are dificultăţi în a înregistra infinitele şi dificilele informaţii noi pe care le comportă un program şcolar în aparenţă elementar. Unii îşi fixează cu greutate atenţia lor, pentru că au o imaginaţie debordantă. Ar trebui readuşi în mod constant la realitatea din clasă. Pentru alţii există o lipsă de interes pentru tot, adesea în raport cu dificultăţile de ordin afectiv din familia lor. Este un fel de refuz inconştient de a se integra în viaţă, ca şi când ea n-ar mai merita să fie trăită.

 

În acel refuz de a face plăcere, se regăsesc adesea aceleaşi motivaţii afective. Dar ele vin fie din  familie, cum am spus, fie ţin de personalitatea cadrului didactic. Dacă personalitatea acestuia a afectat copilul prin indiferenţă sau ostilitate faţă de el, copilul refuză să mai asculte. Şi aici, iată că nimic nu este deliberat nici gândit, dar el refuză ceea ce-i oferă pedagogul pentru că el nu se simte iubit şi acceptat.

 

Cauzalităţile legate de ceea ce denumim LENEVIE sunt deci foarte imbricate şi foarte numeroase. Ele sunt foarte greu de modificat şi imposibil de suprimat. Idealul ar putea fi, evident, să punem copilul în acele condiţii încât el să fie perfect  împlinit şi realizat, dar nimic nu este mai greu  în această privinţă. 

 

Ne mulţumim doar cu încercarea de a-l ajuta să se adapteze la situaţii care nu pot fi schimbate şi acest lucru este cel care este solicitat medicului.  Dacă el este homeopat el trebue să judece în termeni de simptome pentru a încerca să găsească remediul care va putea favoriza acestă adaptare.

 

Personal am început prin a clasa aceşti copii în diferite categorii după un prim simptom care este cel al COMPORTAMENTULUI GLOBAL ; eu văd în ei:  :

 

·         FRICOŞI

·         TIMIZI

·         DISTRAŢI

·         LENŢI

·         AGITAŢI

·         OPOZANŢI

 

Vom trece în revistă aceste diferite grupe de copii, încercând să analizăm caste comportamente luate ca simptome complementare. Plecând de la un astfel de grup simptomatic va putea fi ales un oarecare număr de remedii şi vom încerca să înţelegem modalitatea de a recunoaşte între ele pe cel care corespunde cel mai bine fiecărui caz.

 

                    1- COPIII FRICOŞI :

 

Ei sunt astfel, adesea, prin natura lor. Este vorba de hiperemotivi, de hipersensibili care se trezesc într-un mediu ostil pe care nu-l suportă. Adesea copii unici la părinţi sau supraprotejaţi de o mamă fricoasă şi ea, ei  se găsesc confruntaţi cu violenţa. Asta se poate întâmpla încă de la sosirea lor în colectivitatea de copii, sau poate mai târziu, într-o clasă unde educatorul ţipă prea tare, se inervează din nimic, loveşte sau pedepseşte cu uşurinţă. Uneori aceste atitudini vin din partea unor grupuri de copii agresivi care practică devreme tirania sau bătaia de joc. În astfel de condiţii săracul de el, micuţul FRICOS este literalmente terorizat, într-atât încât nu mai poate să audă sau să reţină nimic din ce se spune şi din ce se face la şcoală. Acasă el se simte fericit.

 

Pentru a regăsi grupul de remedii care ar putea corespunde acestei stări, avem de comparat rubricile:

 

Ø      URMARILE FRICII (fright complainte from, pag. 41)

Ø      COPII HIPERSENSIBILI (Sensitive children, pag. 78)

Ø      SENSIBILITATEA LA VIOLENTA (Sensitive rudeness, pag. 79)

 

Remediile care se regăsesc aici valorizate şi care ar putea fi adaptate acestor cazuri de copii, sunt:

 

                    ACONITUM, BELLADONNA, OPIUM, CALCAREA CARB., NATRUM MUR.,

                    PHOSPHORIC ACIDUM, PHOSPHORUS, PULSATILLA şi STAPHYSAGRIA.

 

Alegerea ce va fi făcută între ele depinde pe de o parte de modalităţile complementare ale fiecăruia şi mai ales de simptomele pe care le vom putea descoperi la copil, pe plan general sau local.

 

Vom prezenta acum caracteristicele şi indicaţiile esenţiale ale primelor trei remedii, pentru inceput de tratament, celelalte venind după ele, dacă va fi nevoie.

si nécessaire.

 

                    ACONITUM : are o frică îngrijorătoare, aproape fizică, care se citeşte pe faţa copilului; el are o frică de alţii aşa cum are frică de mulţime, de boală, de durere, de moarte. Sensibilitatea sa se manifestă deopotrivă şi la zgomot, muzică.  

 

                    BELLADONNA: aduce în imagine mai ales lucrurile înfricoşetoare, răutatea oamenilor şi ferocitatea animalelor şi are o frică aşa de mare încât este gata să fugă de la şcoală (escape, pag. 39). Reacţia lui poate fi violentă, lovind şi urlând dacă frica lui e prea puternică.

 

 

                    OPIUM : este, din contră, fricosul paralizat. El îşi pierde toate resursele şi trece drept neinteligent deşi nu este aşa. Se retrage într-un colţ al curţii, privindu-şi colegii cum se joacă. El numai în somnul său poate participa, în vis sau sub formă de coşmaruri cu acţiuni violente

 

                    CALCAREA CARBONICA : prezintă întrucâtva cam acelaşi gen de frică, întâlnită la BELLADONNA, şi vine după ea, dacă temperamentul friguros, transpirant şi indolent se regăseşte asociat cu frica.

 

                    NATRUM MURIATICUM : este copilul terorizat de şcoală pentru că a pierdut protecţia familială. El se crede abandonat, trădat de mama sa, ca şi când ea l-a împins într-un mediu ostil. Incapabil să-şi exprime frica sa, se repliază în el-însuşi şi nu vrea să spună nimic despre ce se petrece în clasă. Mai mult, încurajările sau sfaturile îl fac furios.

 

                    PHOSPHORIC ACIDUM : est cel care se situează cel mai aproape de depresia nervoasă şi de disperare. El cade într-o stare de indiferenţă faţă de tot, refuzând să se alimenteze. Acesta va fi remediul stărilor celor mai grave.

 

                    PHOSPHORUS : este cel care are cele mai multe frici, înafară de cea de şcoală.  Paradoxal el are în acelaşi timp o teribilă frică de a fi singur, mai ales noaptea.  In mod deosebit, el are frică de apă şi furtună.  Este de asemenea hipersensibil, foarte afectuos: el are nevoie de dovezi de dragoste, fiind profund impresionat afectiv de mângâieri şi săruturi.

 

                    PULSATILLA : este fricosul care nu ştie decât să plângă. Pe toată durata şcolii, el rămâne plângăreţ într-un colţ.  Şi-ar dori de bună seamă să se refugieze în braţele educatoarei sau profesoarei, pentru că ştie că numai acolo se simte bine, dar , nefiind acceptat, el nu ştie decât să plângă.    

 

                    STAPHYSAGRIA : are  frică să nu se abată asupra lui vreo pedeapsă sau mustrare pe care n-ar merita-o. A remarcat deja că profesorul este adesea nedrept şi se aşteaptă în mod constant să fie viitoarea victimă a unei sancţiuni imprevizibile. Această atitudine atrage după sine adesea, de altfel, necazurile de care se teme. El se descarcă, după programul de la clasă şi la el acasă, prin furii violente.

                    

 

                    2- COPIII TIMIZI :

 

Comportamentul lor este adesea foarte vecin cu cel al copiilor fricoşi la care ne-am referit, dar în realitate timidul are mai multă frică de el decât de alţii. Lui îi e frică de a fi remarcat, de a-şi bate joc de el şi mai ales de a lua cuvântul, chiar şi pentru lucrul simplu de a se ridica de pe loc dacă este întrebat. Se spune clasic că el nu participă în clasă. Şi-ar dori, de bună seamă, dar el este paralizat de sentimentul propriei sale incapacităţi. Îi lipseşte total încrederea în el. Temele făcute acasă sunt corecte, dar în clasă el nici nu poate nici nu mai ştie nimic să exprime.

 

In acest caz este vorba de o stare constituţională adesea moştenită de la unul din părinţi, deci greu de modificat. Cadrele didactice ale acestui tip de copii trebuie să aibă o mare doză de răbdare şi indulgenţă ca să scoată ceva din ei.

 

Medical, pentru a încerca să-i ajutăm, va trebui să căutăm un remediu printre cele ce se referă la rubricile:

 

Ø      TIMIDITATE : (Timidity, pag. 80)

Ø      LIPSĂ DE ÎNCREDERE ÎN SINE (Confidence, want of self, pag. 13)

Ø      AVERSIUNE DE A RASPUNDE (Answer. Aversion, pag. 3)

Ø      NU SUPORTĂ SĂ FIE PRIVIT (Looked at, cannot bear to, pag. 63)

 

Nu este de mirare să constatăm că majoritatea remediilor care convin frisoşilor pot fi date şi timizilor şi de aceea  simptomele generale şi locale, particulare fiecărui caz, vor fi cele care vor determina prescripţia.

 

Nu vom mai reveni asupra remediilor fricoşilor, cele la care ne-am referit mai sus :

 

                         CALCAREA CARBONICA

                         NATRUM MURIATICUM

                         PHOSPHORUS

                         PHOSPHORIC ACIDUM

                         PULSATILLA

                         STAPHYSAGRIA

 

Ele sunt absolut indicate pentru timizi dacă şi celelalte simptome convin dar va trebui, poate, să preferăm anumite medicamente care sunt de asemenea foarte tipice acestor cazuri, cum ar fi : 

 

                    BARYTA CARBONICA : care este timidul ireductibil, dar de asemenea şi puţin retardat pe plan intelectual care  ştim că, de regulă, merge şi vorbeşte mai târziu . El are deci o conştienţă vagă asupra stării lui şi se ascunde efectiv în spatele profesorului sau a mobilierului din clasă. El caută protecţia dar şi afecţiunea adultului.  

 

                    BARYTA MURIATICA : Are absolut acelaşi comportament şi aceiaşi întârziere mentală, dar, graţie componentei muriatice, el se arată mai introvertit, refuzând încurajările şi consolarea. El este cel care se duce mai degrabă pe sub mobilier decât spre educator.

 

                    LYCOPODIUM : este de asemenea un mare timid, dar el domonă mai bine frica să nu facă ceva rău. El se teme în special de tot ce e nou şi neaşteptat şi asta se traduce adesea prin inversări ale cuvintelor sau silabelor, când citeşte sau scrie. El se bâlbâie din cauza timidităţii, în timp ce este foarte capabil de a face totul bine atunci când este singur acasă

 

                    SILICEA : Este foarte vecin cu Lycopodium prin mentalitatea sa iar diferenţa va fi făcută mai mult pe baza simptomelor generale şi modalităţilor organice sau funcţionale decât pe cea a caracterului său.      

 

                    ANACARDIUM : este dintre toate, cel care are cea mai mare lipsă de încredere în el. El crede atât de puţin că este capabil să facă o treabă bună, o dictare bună, încât cocoloşeşte ciorna pe motiv că ar avea avea greşeli pe care nu le făcuse de prima dată. O voinţă morbidă îl obligă să facă ceva rău pentru că este convins că el nu este capabil de a reuşi din prim moment. 

 

                    RHUS TOXICODENDRON : Este timidul gesticulant, care ascunde emoţia sa sub forma unor comportamente bizare şi unor gesturi necontrolate. Dacă îl priveşti sau îl întrebi, este cuprins de mişcări involuntare fiind incapabil de a răspunde corect.  În fapt el transpune într-o agitaţie motorie dezordinea din capul său.                    

 

                    III - COPIII DISTRAŢI :

 

Aceştia sunt cei despre care se spune că sunt totdeauna pe undeva pierduţi, cu capul în nori, şi că nu participă în clasă, ca şi când n-ar avea niciun interes faţă de ce se întâmplă acolo.  Ar trebui ca profesorul să fie mereu în preajma lor pentru a-i readuce la realitate. Acasă, nu fac nici aici nimic singuri : trebuie ca mama lor sau altă persoană să se ţină de capul lor ca să-i determine să-şi facă lecţiile. Prin forţa lor proprie par incapabili de ceva, inafară de joacă. În plus îşi pierd toate afacerile, jucăriile, obiectele de şcoală, etc.  Niciodată nu ştiu exact seara, ce teme au de făcut petru a doua zi. E nevoie aproape întotdeauna să telefoneze la unul din colegi ca să se informeze exact.

 

Vom vedea mai târziu cazul COPIILOR LENŢI, cu care se confundă uneori, dar distratul este lent pentru că îşi pierde vremea în reverii, în timp ce lentul veritabil este astfel chiar dacă îşi fixează bine atenţia pe ceea ce face.  

 

Căutăm remediile în rubricile care respectă bine această stare de distragere, astfel ::

 

Ø      DISTRACŢIE, LIPSA DE ATENŢIE : (absent minded, pag 1)

Ø      DIFICULTATE DE A SE CONCENTRA (Concentration active difficult, pag. 13)

Ø      IMAGINAŢIE DEBORDANTĂ (Fancies, exaltation of, pag. 41)

 

Primele două rubrici sunt foarte lungi şi comportă practic toate remediile pe care noi le-am trecut deja în revistă pentru acesti copii nervoşi şi dificili aşa cum sunt fricoşii şi timizii.  Cred însă că în cea de a treia rubrică vor fi găsite remediile cele mai valabile dacă distragerea nu este în raport cu o stare constituţională, dacă ea este de o apariţie recentă şi explicabilă printr-un eveniment particular, şcolar sau familial. 

 

Cele care mi se par că se potrivesc mai bine acestor copii vor fi: 

 

                    CANNABIS INDICA : pentru cei care sunt intoxicaţi de televiziune şi de desene animate.  Ei retrăiesc aproape constant istoriile celor văzute  sau stârnite de imaginaţie, scăpându-le total cele ce se spun şi se petrec în clasă.  Acasă este acelaşi copil care nu termină să se îmbrace dimineaţa, nici să ia micul dejun, trebue ca mama să facă totul în locul lui, dacă ţine neapărat să fie gata ca să plece la şcoală.

 

                    HYOSCIAMUS : coresponde la fel destul de bine cu această imagine a distratului pierdut în gândurile sale.  Aici însă, gândurile sunt efectiv active : el vorbeşte singur, pare să fie constant în compania unui camarad imaginar. El joacă toate rolurile istoriilor pe care le inventează. În general aceste imaginaţii sunt mai degrabă violente. Se bate, ţipă, pe scurt poate să părăsească clasa in timpul orei, etc.  

 

                    LACHESIS : Este în mod particular distrat dimineaţa, are destule dificultăţi de fixare a atenţiei sale, în timp ce seara şi noaptea este mult mai lucid. Dacă dimineaţa este cam adormit, după amiaza nu face decât să vorbească cu vecinii săi. Este bavardul ireductibil pe care nicio pedeapsă nu-l poate opri să vorbească. Este destul de adesea, un gelos care se crede persecutat de profesor, care preferă pe colegii săi.

 

                    NUX MOSCHATA : Se refugiază mai degrabă într-un vis inconsistent, are dintr-odată aerul că doarme, şi i se întâmplă să-l apuce somnul în spatele unui maldăr de cărţi. El nu este, cu toate acestea lent, când se trezeşte din letargia sa şi din contră arată o dispoziţie imprevizibilă, plângând şi râzând prea mult pentru fleacuri.                    

 

 

                    IV - COPIII LENŢI :

 

Mulţi sunt aşa pentru că-şi fixează cu greu atenţia asupra a ceea ce trebue să facă. Ei se distrează de un nimic şi chiar fără nici o raţiune, cum am văzut la copii din grupul precedent. Ne trebuie deci vigilenţă pentru a clasa copilul LENT în grupul distraţilor sau în cel al copiilor veritabil lenţi. Aceştia din urmă sunt constituţional-lenţi : le este imposibil să meargă repede, gesturile lor sunt lente, gândirea lor este lentă şi aceasta nu este nici din greşala lor nici din lipsa voinţei. Ei petrec de două ori mai mult timp faţă de alţii pentru a scrie, pentru a scrie pe tablă sau a da o lucrare scrisă. Ei depun de două ori mai mult timp pentru a învăţa lecţiile şi n-au niciodată timpul de a termina temele pentru a doua zi. Primesc note rele fără a fi neinteligenţi. Sunt pur si simplu lenţi.  

 

Pentru selecţionarea remediilor de încercat pentru aceste cazuri, vom lua în considerare rubricile : 

 

Ø      CONCENTRARE INTELECTUALĂ DIFICILĂ (Concentration pag. 13)

Ø      LENTOARE INTELECTUALĂ (slowness, pag. 8l)

Ø      OBTUZIE CEREBRALĂ (Dullness, Sluggishness, pag. 37)

 

Ţinând cont in mod particular de subrubricile privind copilul şi în special activitatea şcolară, am reţinut remediile următoare:

 

                    AETHUSA CYNAPIUM : este în special remediul copilului care are probleme în ceea ce priveşte fixarea atenţiei sale asupra muncii şcolare. Tradiţional el era considerat ca un “Students/root”. Personal, eu l-am prescris adesea pentru cei care, la apropierea unui examen spun că nu vor pute niciodată să vadă tot programul şi că sunt disperaţi că nu pot lucra suficient de repede.

 

                    BARYTA CARBONICA et

 

                    BARYTA MURIATICA au fost deja prezentate în cazul copiilor timizi. Dar ei au de asemenea capacităţi intelectuale mai degrabă diminuate. Ei sunt lenţi pentru că asimilează cu greutate şi progresiv ceea ce alţii învaţă rapid la şcoală. Se spune despre ei că le lipseşte maturitatea. Ei vor face, poate, studii chiar strălucite mai târziu, dar la un moment dat pot prezenta o anumită vâscozitate intelectuală.   

Ambele sunt, între altele, totdeauna purtătoare de vegetaţii şi de amigdale mari, iar insuficienţa respiratorie pe care o provoacă pot fi, în parte, cauza dificultăţilor manifestate.

 

                    Cea CARBONICĂ este mult mai adesea indicată decât cea MURIATICĂ, la copil, dar ultima va acţiona posibil mai bine la cei slabi şi mai puţin timizi.    

 

                    ANACARDIUM a fost şi el avut în vedere în caz de timiditate. Lipsa sa de încredere în forţele sale este cea care îi determină lentoarea. El ezită în mod constant între două soluţii : ezită în modul de a pronunţa cuvintele, de a le scrie, de a face fraze, de a da o soluţie la o problemă şi în acest fel el pierde timpul.

 

                    CARBO VEGETABILIS : este diminuat din punct de vedere fizic. El este lent pentru că nu are forţa de a merge mai repede. El ar avea nevoie de a se oxigena, de a se duce în recreaţie mai frecvent decât alţii. Aerul mai închis din clasă îl adoarme în mod veritabil. O fereastră deschisă, puţin aer proaspăt îi face bine, dar dacă învăţătoarea este friguroasă, el nu mai este bun de nimic. Ajunge adesea la o astfel de stare în urma unei boli din care îşi revine cu greutate.  l.

 

                    HELLEBORUS : este lentul care pare intoxicat, ca paralizat, ca şi când ar fi fost drogat. El este cel care seamănă cel mai bine cu aceşti copii cărora li se dau doze puternice de VALLIUM sau de GARDENAL.

 

                    PHOSPHORUS : este din contră copilul inteligent dar care oboseşte anormal de uşor. El nu poate susţine nici un efort de concentrare a atenţiei mai mult de zece minute. După acest termen mintea lui scapă şi zboară în istorii imaginare.  Am vorbit deja de copiii distraţi. Efectiv este cazul său, dar distracţia este provocată de fatigabilitatea lui exagerată, mai mult decât de imaginaţia sa excesivă.

 

                    PULSATILLA : poate fi de asemenea un distrat şi un fricos, dar lui I se întâmplă să fie lent numai pentru că este oprit de cea mai mică dificultate şi că îl apucă lacrimile de fiecare dată. Şi de fiecare dată trebue să fie consolat şi potolit. Nu miră, astfel, pe nimeni că are nevoie de două ori mai mult timp faţă de alţii, ca să-şi aducă la îndeplinire îndatoririle şcolare.

 

                    SEPIA : Rar ca remediu de copii, poate totuşi să fie indicat îm cazurile care se situează la limita depresiei nervoase. Copilul este paralizat psihologic de o decepţie profundă pe care n-o ştie şi refuză să şi-o exprime. Acesta poate fi simplul fapt de a se crede alungat din caldul cămin familial; sau ca urmare a decesului unei bunici. El se înfundă astfel în tristeţea sa  (Dwells, pag. 39) şi nu mai are bucuria de a mai trăi (Loathing life, pag. 62.)

                    

 

                    V - COPIII AGITAŢI,  INSTABILI :

 

Acestia sunt cei care nu pot sta locului şi care tulbură clasa prin comportamentul lor. Sunt incapabili să se fixeze pe o acticitate puţin mai prelungită.

 

Unii sunt aşa datorită unui exces de vitalitate: ritmul şcolar le este insuportabil pentru că ei nu pot din punct de vedere fizic să accepte să rămână o oră în intregime fără să să se mişte în banca lor

 

Alţii sunt aşa dintr-o raţiune psihologică : nu pot să-şi fixeze atenţia timp îndelungat ca ceilalţi. Dar, în loc să se refugieze într-un vis cum fac distraţii despre care am vorbit ; în loc să încetinească  ritmul lor de gândire ca cei lenţi, ei nu pot decât să se deplaseze fizic de la locul lor, să discute sau să-şi tachineze vecinul de bancă. 

 

Toţi copii sunt în mod normal instabili. Ei au, toţi, nevoie de a schimba activitatea şi de a alterna un efort mental cu unul fizic. Dar dacă unul dintre scopurile şcolii este acela de a disciplina această tendinţă, INSTABILII despre care ne ocupăm acum, nu pot asimila această disciplină. Atât cât ne este posibil din punct de vedere medical să facem ceva pentru ei, ne obligă să alegem dintre destul de numeroase remedii, pe cel mai indicat.  

 

                    Am făcut o selecţie plecând de la rubricile următoare din Kent :

 

Ø      AGITAŢIA COPILULUI: (Restlessness, children, Pag. 13) rubrică puţin cam scurtă.

Ø      NERĂBDAREA : (impatience pag. 53)

Ø      DIFICULTATREA DE A SE CONCENTRA  asupra studiilor sale: (Concentration. difficult, studying, pag. 13)

Ø      CA ÎNTR-UN VIS (dream, as if in a, pag. 31)

Ø      DEZORDINE ÎN GÂNDIREA SA : chaotic, pag. 10)

 

Din acest ansamblu, rezultă că am putea avea de dat două grupe de remedii, după cum este vorba de agitaţie fizică sau de instabilitate psihologică..

 

                    AGITAŢII  FIZICI :

 

                    ACONITUM : care este instabilul anxiox, cel care nu găseşte repaos decât în mişcare. Pentru a se simţi mai bine, pentru a şti mai mult, el se întoarce, îşi părăseşte locul, întreabă pe alţii şi în final se face remarcat şi pedepsit. Sub pretextul de a face mai bine el devine cel mai rău elev. il devient le plus mauvais élève.

 

                    CHAMOMILLA : Este agitatul certăreţ, violent, furios. Lui îi place cearta şi găseşte toate ocaziile de a provoca şi de a agresa vecinii săi. În recreaţie el este cel care urlă cel mai puternic şi care se agaţă de toată lumea.

 

                    RHUS TOXICODENDRON : Are o nevoie fizică de a mişca ceva. Dacă nu se poate ridica de pe locul său, ceea ce nu-i lipseşte să facă cu sau fără motiv, el mişcă în orice caz totdeauna un picior sau un braţ. Nu este elev rău dar se spune aproape că are dansul lui Saint-Guy (?).

 

                    TARENTULA HISPANICA : Combină agitaţia fizică de la RHUS cu: răutatea de la CHAMOMILLA. El are gesturi involuntare puţin coreice ale primului, dar şi agresivitatea celui de al doilea. Un singur lucru îl calmează numaidecât, anume muzica. El nu e calm decât în clasa de muzică sau de cânt.

 

                    TUBERCULINUM : este încă un "affreux Jojo" căruia nimeni nu-i vine de hac. Dar el este în acelaşi timp mai slab decât precedenţii. Este micul David care se luptă voluntar cu nişte Goliaţi. Dacă este atât de nervos, aceasta se datorează absenţelor frecvente de la şcoală, din cauza bolilor care reapar mereu (rinite, angine, otite).  

 

        AGITAŢII PSIHICI : vor fi mai ales

 

                    LACHESIS : pe care l-am văzut printre distraţi, din cauză că este vorbăreţ. Are, deci, această nevoie de a vorbi cu alţii care-l agită. Dacă vorbeşte într-atât este pentru că la el totul poate fi subiect de comentarii, sau punct de plecare al unei istorioare. Pretinde întotdeauna că ştie mai mult decât alţii.

 

                    ARSENICUM ALBUM : Este echivalentul lui ACONITUM pe care l-am clasat puţin cam arbitrar printre agitaţii fizici. Ambii sunt înainte de toate nişte neliniştiţi, nişte anxioşi. Şi acestă anxietate este cea care îi agită. Dar ARSENICUM se aseamănă prin fragilitatea sa, sensibilitatea la frig şi la răceli, cu TUBERCULINUM, în timp ce ACONITUM este în general un robust.

 

                    NATRUM CARBONICUM : Este veritabilul instabil mental. El nu poate să-şi fixeze atenţia pe un subiect sau o activitate mai mult de cinci până la zece minute. Dacă e obligat să reflecteze, aceasta va fi ceva dificil de realizat şi în orice caz el se va plânge curând de dureri de cap. Efortul mental îl oboseşte, ca şi soarele din timpul verii.

 

                    MERCURIUS : Este “argintul viu” clasic. Şi el este destul de greu de stăpânit, ca o picătură de mercur pe o foaie de hârtie. Mai mult, nici el însuşi nu ştie cum să se stăpânească. Face totul repede (Hurry, pag. 52), acum plânge, acum râde (weeping altern pag. 13). El are memorie slabă (memory weakness, pag. 64) şi nu e niciodată mulţumit (discontented, pag. 56).

 

                    PLANTAGO : este semnalat ca un remediu tradiţional al copilului agitat, fără alt caracter cât de cât particular. Va trebui să ne gândim la el dacă copilul face de asemenea şi pipi în pat noaptea

                    

 

                    V I – COPIII OPOZANŢI :

 

Aceştia sunt copiii care refuză sistematic să facă ceea ce li se cere ; ei au alt mod de a se ocupa, fie că deranjează pe ceilalţi din clasă, fie că nu fac absolut nimic. Aceiaşi atitudine o au şi în familie, pentru că la originea acestui comportament există totdeauna o greşeală de educaţie sau o reacţie afectivă faţă de o dorinţă refuzată.  

Este vorba de copii care au o puternică personalitate sau cel puţin o conştientizare acută despre “eul” lor, ceea ce îi face foarte susceptibili.  Nu acceptă nici cea mai mică constrângere. Ea este resimţită ca o atingere a libertăţii lor. Se supără pentru un fleac. Adesea e vorba de copii unici la părinţi, care au fost supraapreciaţi de o familie care de asemenea a refuzat să le impună vreo constrângere cât de mică. Este “copilul rege”, cu ce are el mai rău în el. El pune pe roate toată familia sa pentru a obţin,e totdeauna, tot ce îi convine şi a refuza ce nu-i place. N-ar putea, deci, să se comporte diferit la şcoală.  

 

În alte cazuri refuzul de a învăţa este motivat de o reacţie faţă de atitudinea unui cadru didactic: dacă ţipă des la el, dacă îl pedepseşte mereut, eventual chiar îl loveşte sau pur şi simplu îşi bate joc de el în faţa clasei, acest gen de copil se închide în el şi refuză de a mai lucra

 

În fine unii încetează de a face cel mai mic efort şcolar aşa cum încetează, în mod inconştient, să creadă în toate. Traumatizaţi de ceea ce se petrece între părinţii lor care nu se înţeleg bine, ei nu mai resimt deloc gust de viaţă. Se instalează un fel de disperare profundă. La ce mai serveşte să fac ceva.

 

Remedierea acestor situaţii, de bună seamă, sunt rareori de sorginte medicamentoasă. În loc de a da oordonanţă, aici pediatrul va încerca să se facă înţeles, de familii şi educatorii de la şcoală, asupra cauzelor şi riscurilor pe care le reprezintă atitudinea acestor copii. Dacă nu poate fi schimbat nimic şi dacă nu mai este posibil ca ei să se mai adapteze la aceste situaţii, unele din remediile noastre vor fi, poate, utile.  

 

                    Pentru a desprinde unele din ele, prezint rubricile următoare:

 

Ø      CONTRAR, OPOZANT : (Contrary, pag. 16)

Ø      CONTRAZICE : (Contradict, disposition to, pag. 16)

Ø      OFENSAT CU UŞURINŢĂ : (Offended easily, pag. 69)

Ø      URMĂRI ALE MÂNIEI-FURIEI : (Anger, with vexation, ailments from, pag. 2)

Ø      DISPERARE, DESNĂDEJDE : (Despair, pag. 35)

 

Unele din remediile posibile pot fi :

 

                    ARNICA : indicată pentru cel care a suferit  un şoc afectif, devenind suspicios (Suspicious, pag. 85) et fricos (frightfull, pag. 49) El se interiorizează, refuzând să răspundă (talk, indisposed, to, pag. 86). Poate transpune dificultăţile sale în coşmaruri urâte. Nopţile sale sunt totdeauna agitate, simţindu-se în mod constant obosiţi.   

 

                    AURUM : Este cel mai disperat dintre opozanţi. Chiar dacă nu ştie să o spună, comportamentul său face să se înţeleagă că el nu mai găseşte nicio plăcere să mai trăiască. Acest lucru poate fi legat fie de pierderea unuia dintre părinţii sau bunicii săi, fie pentru că familia lui s-a destrămat. 

 

                    CAUSTICUM : Este putin vecin cu AURUM, prin faţeta lui depresivă. Dar el o traduce ca la ARNICA, printr-un sentiment de oboseală insurmontabilă. Hipersensibil, el este în plus afectat şi la vederea suferinţei altora. O face ca şi când el ar suferi  şi pentru pedepsele celorlalţi. Atitudinea violentă a unui cadru didactic este resimţită chiar şi când nu el este victima. 

 

                    HEPAR  SULFUR : Este un anxiox şi un iritabil. El este hipersensibil la toate tipurile de dureri şi are tendinţa de a reacţiona prin violenţă. Opoziţia este singurul lui mijloc pe care l-a găsit pentru a-şi impune personalitatea sa la şcoală. Acasă o face prin crize de furie nebună.

 

                    IGNATIA : Este remediul tipului de copii care au o suferinţă morală, un necaz, sau care suferă din cauza unei nedreptăţi. Ei nu mai fac aproape nimic la şcoală, în plus pot avea un comportament imprevizibil : râzând atunci când sunt pedepsiţi, plângând dacă cineva se interesează de ei. Adesea au nevoie imperioasă de nişte respiraţii profunde, ca şi când le-ar lipsi aerul. Ei suspină ca “de inimă frântă".

 

                    LACHESIS : Este tipul opozantului prin gelozie. Vorbindu-se atât de lăudabil despre fratele său mai mare, în familie, încât de retrage în el şi lucrează cu atât mai puţin cu cât este convins că nimeni nu va şti să-l recunoască şi pe el. În loc să muncească, el parlamentează mereu şi distrage clasa. 

 

                    LYCOPODIUM : El a fost un excelent elev, dar ca urmare a unei supărări el a încetat să mai facă ceva, orice ar fi. Pretinde că ştie totul înaintea tuturor şi că este inutil să înveţe în plus. Special indicat pentru tineri care odată cu pubertatea, devin cei mai opozanţi, la şcoală şi în familie, gata oricând să adere la idei ANARHISTE sau la alte CONFESIUNI.

 

                    MERCURIUS : Noi l-am văzut deja prea lent şi prea agitat, dar el este în anumite cazuri rău, distructiv (mischievous pag. 66) un răutăcios care devine aşa pentru că este bolnav. Constituţional este un hepatic "hipocondriac" slab, totdeauna obosit, puţin disperat, şi el deasemenea, dar din motive fizice.

 

                    NUX VOMICA : Este mai curând un opozant care ia în seamă mai ales partea rea a lucrurilor şi în special obligaţiile şcolare ; este iritabilul prin excelenţă ; hipocondriac ca şi MERCURIUS, dar într-un grad mult mai puţin organic. El este de asemenea copilul care a făcut prea mult, care a lucrat prea mult şi care, dintrodată, nu mai poate continua:

 El clachează în urma surmenajului şi din acest moment refuză orice efort.

 

                    STAPHYSAGRIA : Este prototipul subiectului susceptibil la exces care refuză să lucreze pentru că a fost supărat, sau vizat prin remarci sau pedepse nemeritate, pentru că profesorul sau profesoara sa sunt incapabili să-l aprecieze la justa lui valoare.  De aceea este absolut inutil să mai continue să depună cel mai mic efort.

 

* * *

 

Ajungând la capătul acestui studiu homeopatic al copiilor CONSIDERAŢI CA “ELEVI RĂI”, suntem conştienţi de puţinul pe care-l putem aştepta de la o terapeutică medicamentoasă.

 

În toate cazurile există, subiacent, o problemă pedagogică sau familială care ar fi trebuit să fie rezolvată înainte de a face ceva ce se mai poate. Unii ar putea spune că s-ar potrivi mai bine să se facă psihoterapie, chiar o psihanaliză, a copilului sau părinţilor săi. Este poate adevărat acest lucru în anumite cazuri.

 

Cel mai adesea, cu toate acestea, cauzele acestor stări persistă şi ceea ce putem spune este că elevul, copilul, rămâne victima unei situaţii complexe. Medicii aşa cum sunt trebue să încerce să facă tot ce e posibil şi ei vor fi acţionat foarte bine în măsura în care au putut permite, în anumite cazuri, unui copil în dificultate, să se adapteze mai bine acestor situaţii. 

 

Indicaţiile pe care mi-am permis să le dau pentru fiecare remediu nu sunt decât rareori valabile,  dacă numai singure caracteristicile psihologice pe care le-am adăogat sunt prezente. Trebue APROAPE TOTDEAUNA completată ancheta simptomatologică pentru a încadra ansamblul simptomelor fiecărui caz în parte. Mi-ar fi fost dificil să revin pentru fiecare remediu asupra descrierii sale globale. Aceasta rămâne treaba oricărui bun practician de a găsi şi alte simptome care îi vor permite să accepte sau să respingă cutare remediu sau un altul.

 

De altfel, eu m-am străduit să indic acele rubrici care m-au ajutat să găsesc calea terapeutică. Aceasta pentru a fi urmată şi eventual pentru a găsi ADEVĂRATUL REMEDIU, printre cele pe care eu nu le-am menţionat aici. 

 

În fine, se prea poate ca pentru cazuri asemănătoare, ansamblul simptomatic să redescopere o altă caracteristică generală, funcţională, sau locală, mai importantă decât comportamentul şcolar. În acest caz, evident că această caracteristică este cea cu care va trebui să se plece în vederea găsirii soluţiei terapeutice veritabile, ne făcând să intre simptomele psihice decât ca un element secundar al ansamblului cazului.

 

Tocmai aceasta este condiţia pentru ca prescripţia homeopatică să fie valabilă şi să aibă şansa de a reuşi.

_____________________________________

Traducere şi punere în pagină  Dr. Ioan Teleianu                    

                                                                          top

                 6.PATOLOGIA ADOLESCENTULUI              Dr Ioana Ionescu

 

 

Patologia fizica

                *tulburari de crestere si dezvoltare

                *tulburari legate de instalarea pubertatii: acneea

                *tulb legate de metabolismul mineral:spasmofilia, tetania

 

Patologia psiho-emotionala:

                *pb de scolaritate

               *dezamagirea in dragoste

 

DURERILE DE CREŞTERE

 

= dureri osoase spontane, recurente,  localizate mai ales la membrele inferioare, la nivelul    
   genunchiului, agravate noaptea

Se vor exclude patologiile traumatice şi infecţioase.

 

Aurum metalicum - dureri osoase agravate noaptea , la un copil cu tulburari de comportament, iritabil, care face des crize de manie , uneori violente, mai ales daca e contrazis, saue frecvent trist, depresiv, melancolic,  descurajat

 

Phosphoric acid - dureri periostale ale oaselor lungi,  ca si cum oasele ar fi raclate, < noaptea, la subiecti frecvent longilini, cu o crestere rapida, surmenati  in urma exceselor intelectuale sau sexuale

 

Mezereum - dureri periostale ale oaselor lungi, m. a  tibiale ,  arzatoare , fulgeratoare,

< noaptea, de timpul rece si umed

 

Kali iodat - dureri osoase <  noaptea , imobilitate, căldură, umezeală
                                              >  răcoare, mişcare
la un  tânăr cu probleme ORL asociate (coriză spasmodică,  sinuzită frontală)

 

Phytolaca – dureri osoase fulgurante (ca o descărcare electrică), cu debut şi sfârşit brusc, eratice

 < noaptea, vreme rece şi umedă, mişcare (obligă bolnavul să se  mişte, dar fără ameliorare)
               > timp uscat, repaus
la o  tanara cu faringoamigdalite recurente şi mastodinie premenstruală

 

Mercurius solubilis – dureri periostale pretibiale

< noaptea, frig umed, temperaturi extreme, schimbări de vreme

> temperatură moderată, timp uscat

la un tanar cu instabilitate caracteriala, cu accese colerice brutale, teren limfatic, inflamatii ale mucoaselor cu supuratii cronice cu secretii iritante, corozive (O.R.L., oculara , resp, genito-urinara ) si leziuni buco-faringiene caracteristice: halena feida, gingivita , faringo-amigdalita,  hipersalivatie cu saliva vascoasa, limba flasca, umflata, cu amprente, acoperita de un depozit galben , fetid

 

Manganum metalic- dureri periostale tibiale , crampe, spasme, > culcat in pat

 la tineri obositi, asteno-depresivi, agitati si nelinistiti, anxiosi,  cu predispozitie la afectiuni O.R.L recidivante

 

Fluoric acid- dureri fulgeratoare de-a lungul oaselor

la un copil firav, cu carii dentare , asimetrii ale scheletului, laxitatea tesutului conjunctiv,  instabilitate psiho-motorie

 

EPIFIZITELE:

 

      -    inflamatii epifizare ce apar la pubertate, mai fecvent la nivelul coloanei dorso-lombare, mai rar la nivelul tuberozitatii tibiei sau calcaneului

-          tr: repaus, acupunctura, osteopatie,  masaj terap, kinetoterpie, rar imobilizare gipsata

 

Calcarea Phosphorica - dureri epifizare, dorsalgii la adolescenti longilini, anxiosi, instabili, iritabili,  cu crestere rapida si tendinta la rahitism , sau cifo-scolioza, frecvent surmenaj scolar cu cefalee, acneici, cu tulburari O.R .L. si respiratorii recurente si hipertofia amigdalelor si vegetatiilor, adenopatii

 

Bryonia- dureri acute, intepatoare, lancinante, in pct fix,

                < miscare , contact, atingere

                >repaus absolut, presiune puternica pe o suprafata mare , culcat pe partea dureroasa

 

Rhus Toxicodendron- dureri < dim la primele miscari, > daca miscarea continua,  

                                    <suprasolicitare < umiditate(contact umed, frig umed)

                                    >caldura uscata, aplicatii calde

 

 Drenaj-macerate glicerinice: Abies Pectinata, Betula Pubescens, Betula Verucosa

 

 

SPASMOFILIA (TETANIA INFANTILA)

 

Tetania reprezinta o hiperexcitabilitate neuromusculara clinica si electrica, ce apare la nou-nascut si copilul mic si se datoreaza hipocalcemiei; ea se manifestata prin:

                ~ Reflexe neurologice hiperactive

~ Crampe si spasme musculare dureroase:

- Spasm carpopedal

- Laringospasm

            ~  Convulsii tonico-clonice, generalizate sau localizate, de la simple clonii pana la pierderea cunostintei.

 

                Spasmofilia poate fi definita ca o “tetanie cronica constitutionala”, sau “ tetania normocalcemica”; apare la copilul mare, adolescenti si are un mecanism complex, determinat nu numai de un deficit de Ca ionic disponibil, ci de o balanta inadecvata intre Na si K(iritante pt SN) , pe de-o parte , si  Ca si Mg (sedative pt SN), pe de alta.

                Clinic, accesele tetanice clasice sau crizele convulsive sunt rar prezente, mai frecvent spasmofilia se exprima prin manifestari atipice survenind in pusee declansate de suprasolicitari, emotii, sau sezonier (primavara):

                - tulburari cardio-vasculare (tahicardie, palpitatii)

- tulburari respiratorii (suspin profound, tahipnee)

- tulburari de comportament (anxietate, angoasa, iritabilitate, instabilitate psiho-motorie, hiperemotivitate)

- tulburari de somn(dificultate de adormire, treziri inspaimantate, cosmaruri)

- oboseala fizica si psihica cu randament scolar redus

- spasme ale musculaturii faciale, ticuri              

- simptome senzoriale:parestezii, furnicaturi, senzatie de arsura

- cefalee, insotita uneori de vertij, diplopie

 

Tratament:

Aconitum:

- laringita striduloasa cu tuse crupala, dureroasa, agravata spre miezul noptii

- angoasa intensa cu senzatia de moarte iminenta

- parestezii, furnicaturi

 

Belladonna:

- spasme bruste, violente, hiperalgice:  rinofaringiene, laringiene cu tuse convulsiva , viscerale

 - spasmofilie cu miscari spasmodice, tresariri musculare,  ticuri, mioclonii, secuse

- sughit

- convulsii febrile

- hiperestezie senzoriala cu agravare la zg, contat, trepidatii

- debut si sfarsit brusc

 

Spongia:

-laringita striduloasa cu senzatie de constrictie si obstructie laringiana si tuse uscata, ragusita, ca fierastraul pe scandura > bauturi calde < culcat

 

Sambucus:

-laringita striduloasa cu tuse dispneizanta aparuta noaptea, < culcat, >  bauturi calde

- obstructie nazala

 

Cuprum met:

*spasme ale musculaturii netede:

     ~ colici abdominale violente

     ~ spasm glotic, bronhospasm, tuse chintoasa convulsiva

*spasme ale musculaturii striate:

~ carcei,

~ ticuri dureroase ale fetei, mioclonii palpebrale

~ spasmul hohotului de plans

~ sughit

~ crize tetanice tipice( cu spasm palmar)// convulsii –in care spasmul debuteaza periferic  cu flexia policelui  in interiorul mainii si extensie progresiva spre radacina membrelor

~ convulsii cu debut periferic

> band inghitituri mici de apa rece

 

Magnesia carbonica:

- spasmofilie la tinere slabe, astenice, nervoase, friguroase, demineralizate, hipersensibile la zgomot, nevralgice:

                ~ parestezii  si spasme ale membelor( mana de mamos), limbii si gurii

                ~ spasmofilie digestive: crampe

        ~ spasmofilie genitala:dismenoree spasmodica

 

Magnesia phosphorica:

- tinere anxioase, spasmofile, cu :

~ spasme ale musculaturii striate:

Sughit spasmodic

Crampe ale membrelor: crampa sciitorului, muzicienilor

Spasme palpebrale, ticuri dureroase ale fetei

 

~ spasme ale musculaturii netede:

Colici,  crampe,  bruste, violente > caldura, hiperflexie, frictiune < frig

(colica intestinala, hepatica, nefretica, dismenoree crampoida)

 

 

Colocynthis:

Spasme ale musculaturii netede: crampe, colici(intestinala, nefretica, dismenoree)

< sau declansate de manie, indignare

>presiune puternica, hiperflexie, caldura

 

Cicuta virosa:

-          crize convulsive care debuteaza la fata si progreseaza spre membre, sub forma crizelor epileptice partiale sau generalizate

-          spasme generalizate sau localizate(strabism, trismus maxilar, sughit, torticolis spasmodic, ticuri

-           manifestari tetanice ale istericilor

 < contact, zgomote, lumina, disparitia unei eruptii, sau a menstrelor

Specific crizelor convulsive ce apar la pubertate la tinerele adolescente

 

 

Ignatia:

      - manifestari spasmodice diverse si eratice, cu modalitati paradoxale, < suparari, emotii, contrarietati,surmenaj nervos, >distragerea atentiei:

-spasme:faringiene(globus hystericus), esofagiene

-crampe abdominale, m.a. in fosa iliaca dreapta

-mioclonii palpebrale, tresariri musculare

- sughit

- dispnee sine materia,senzatia de lipsa de aer, de aceea casca sau ofteaza des

- tuse spasmodica autointretinuta

- tahicardie emotionala

- isterie, agitatie anxioasa, comportament paradoxal, umor schimbator cu treceri de la ras la plans isteric si invers, lesin

 

 

 

Moschus

-     fenomene spasmodice similare cu Ignatia, dar mai accentuate, mai multa isterie si tendinta neta la lipotimii:

-          isterie, teatralism, lesin , reactii emotive exagerate (orice durere e insuportabila si orice suferinta e atroce), ipohondrie,  agitatie anxioasa la adolescenti nevrotici, cu hiperexcitatie sexuala evidenta sau ascunsa

-          spasme localizate:

~ faringian si laringian, globus hystericus, cu sufocare si nevoia de a inspira profound

~ senzatia de constrictie in piept, cu anxietate si palpitatii, senzatia de tremuraturi in regiunea cardiaca , astm nervos, fals angor

 

Nux vomica:

-          spasme si tetanie la adolescenti ambitiosi, nerabdatori, suprasolicitati,  sedentari,  iritabili, nervosi, intoleranti la contrazicere, chiar agresivi verbal si fizic

-          spasticitate digestiva:crampe, colon iritabil , nevoi ineficiente

-          tetanie: ticuri, spasme dureroase ale fetei, trismus, convulsii

-          hiperestezie senzoriala cu intoleranta la zgomote, lumina, mirosuri

 

Nux moschata:

-          somnolenta invincibila

-          obnubilare, confuzie  si pierderi bruste de memorie

-          lipotimii si alte fenomene isteriforme

-          aerogastrie, meteorism

-          mare uscaciune a mucoaselor

 

Staphisagria

-          tulburari   in urma indignarii, vexarii, umilirii, reprosurilor, nedreptatii, maniei refulate , mai ales la nivel:

~ cutanat: prurit psihogen, eratic, sau eruptii, eczema pruriginoase

~ digestiv: greata, voma , vertij, colici

~ psihic: iritabilitate, apatie, indiferenta, tristete

~ urogenital:cistite neinfectioase, polakiurie, algii la debutul vietii sexuale

~ tulburari de somn cu cosmaruri

~ ticuri 

~ alte tulburari functionale: tuse nervoasa, senzatie de opresiune toracica, palpitatii, dureri retro-sternale

 

Assa foetida:

- spasmofilie : hiperreflexie neuromusculara, parestezii, furnicaturi, mioclonii, convulsii, lipotimii nevrotice

                - spasme digestive: faringian( cu senzatia de nod in gat), esofagian( senzatia de bula care urca)

                - aerofagie, diskinezie esofagiana

 

Ambra grisea

- fenomene spasmodice (meteorism gastric si abdominal, eructatii, tuse spasmodica), palpitatii, trac, insomnii, chiar metroragii ce apar la  adolescente sensibile, timide, emotive, in conditii de stress, chiar minor

 

 

Platina: e

- adolescente orgolioase, arogante, care se supraapreciaza pe sine si-i dispretuiesc pe ceilalti, cu:

- alternanta tulburarilor fizice si psihice

- comportament sexual nevrotic si pb genitale datorate excesului de estrogeni

- manifestari spasmofilice:spasme (glotic, blefarospasm, intestinale, dismenoree), crampe (crampa mainii, degetelor, gambei), tremuraturi

 

Zincum

-          manifestari spasmofile la nivelul membrelor inferioare ( agitatie continua, mai ales noaptea, impiedicand somnul, tresariri, spasme, mioclonii, crampe) la adolescenti surmenati cu sindrom asteno-depresiv

 

Actaea racemosa

-adolescente nevrotice, isterice, nelinistite, cu alteranta intre manifestarile fizice (mialgii, spasme) si psiho-comportamentale(agitatie locvace, depresie cu tristete, melancolie, descurajare, anxietate , frica de o nenorocire iminenta, ca va innebuni)

 

Remedii de teren: Calcarea carbonica, Calcarea Phosphorica, Natrium muriatic, Lycopodium, Phosphorus, Silicea, Sulfur,  Tuberculinum

 

ACNEEA

 

Acneea vulgara apare la adolescenti datorita :

- captarii excesive de dihidrotestosteron la nivelul foliculului pilosebaceu, avand ca rezultat seboreea

- tulburarii keratinizarii epidermei, cu afectarea canalului pilosebaceu,  acumularea de depozite sebacee si keratinizate, determinand obstructia si atrofia foliculilor, cu formarea de comedoane

Daca microchistele si comedoanele se suprainfecteaza( cel mai frecvent cu Staphylococcus aureus si Corynebacterium acnes), se formeaza leziuni papulare si papulopustulare.

 

                La adolescente, daca exista un dezechilibru al raportului estrogeni-progesteron, va apare o agravare premenstruala a acneei.

 

                Tratamentul conventional si homeopat urmareste scaderea captarii de androgeni si productia de keratina in celulele foliculului pilo-sebaceu.

 

                Tipuri de acnee si remediile indicate:

*Acnea “punctata” cu comedoane: Nat mur, Sel, Thuya, Calc-sil

*Acnee papulara sau papulo-pustuloasa: Kali-br, Kali-I, Br, Eug-jamb, Arn, Sulf-iod, Calc-picrata

*Acnee suprainfectata: Hep sulf, Calcarea-sulf, Eug jamb, Sil

*Acnee chistica: Kali-br, Nit-ac, Br, Thuya, grafites

*Acnee indurate: Tub Rez

*Acnee cicatriciala : Ant-t(colorate dar neindurate) , Sil, Thuya, Kali-br(colorate si indurate),  remediile fluorice(pruriginoase)

 

Acnee comedoniana si microchistica

Selenium met:

-          acnee comedoniana si microchistica, la adolescenti seboreici, care transpira usor, cu alopecie, astenie intelectuala , fizica in urma suprasolicitarii sau lipsei de somn, astenie genitala in urma exceselor sexuale, frigurosi dar intoleranti la caldura.

 

 Calcarea-silicata

Acnee, comedoane, cosuri, la un adolescent slabit de cel mai mic efort mental sau fizic, extrem de friguros, care are frecvent cosmaruri(viseaza persoane moarte).

 

Acnee papupoasa si papulo-pustuloasa:

Sulfur iodat:

Acnee papulo-pustuloasa inconjurate de un halou rosu inchis, agravata de caldura, cu tendinta la cronicitate, la un adolescent slab, nerabdator, iritabil, agitat, obosit, cu dispozitie schimbatoare, intolerant la caldura, pb respiratorii recurente(rinofaringite ) si adenopatie cervicala.

Iodum:

De preferat daca acneea apare la un adolescent slab in ciuda apetitului crescut, hiperactiv, calduros, cu mucoase respirtorii si digestive inflamate, adenopatii mici, dure, inflamate, nedureroase, formatiuni chistice la diferite niveluri.

 

Kali Bromatum:

Acnee chistica supurata, cu leziuni pustuloase violacei si indurate, care lasa cicatrici reziduale, localizata mai ales pe fata, umeri, partea superioara a spatelui si pieptului, pe o piele cu seboree de intensitate variabila, agravata de soare si caldura,  la adolescenti depresivi si anxiosi, surmenati intelectual, cu agitatia mainilor si degetelor.

 

Bromum;

De preferat la adolescentii cu acnee chistica si  adenopatie cronica, indurata , nedureroasa, si istoric de laringita sau tuse crupala.

 

Kali-iodatum

Acnea fetei si spatelui, la un adolescent astenic, care sufera de rinita, sinuzita, si pneumopatii recidivante.

 

Arnica Montana:

Acnee indurate, cu papule si pustule echimotice, dureroase,  cu o distributie simetrica la nivelul fetei.

 

Eugenia jambosa:

Acnee cu papule indurate sau simple, cu o supuratie alba centrala si piele dureroasa in jurul papulei.

Indicata si la adolescentele cu acnee premenstruala.

 

Calcarea picrata:

Acnee papuloasa la nivelul fruntii

 

Acnee suprainfectata:

Hepar sulfur:

Acnee suprainfectata, dureroasa, cu puroi amestecat cu  sg, agravata de frig si contact.

In general, evolutia pustulelor se face in 1-2 sapt

 

Daca evolutia papulelor si pustulelor se face mai rapid, in cateva zile, e de preferat Calcarea sulfurica, indicata in acneea supurata, dar neinflamata si nedureroasa .

                                                                                                                                                                       

Antimoniu crudum

Acnee papulo-pustulara asezata pe o baza inflamatorie < excese alim , pe o piele hiperkeratozica, cu dermatoze fisurate sau/ si veruci cornoase, dure la un adolescent bulimic, cu tulburari digestive datorate exceselor, cu o limba acoperita de un deposit alb gros.

 

*** Alte remedii :

Nux vomica

-acnee < de excese alim, abuz de medicamente, stimulente, alcool

 

Acneea la adolescenti psorici:

 

Sulfur

-          acnee inflamatorie, congestiva, care supureaza usor, la un adolescent psoric, intolerant la caldura, lenes, sedentar, cu senzatie de arsura la nivelul extremitatilor si cu roseata orificiilor

 

Lycopodium

-acnee agr de constipatie la un adolescent iritabil, cu tulburari dispeptice, cetonemie,  flatulenta subombilicala, pb in sfera ORL

 

Acneea la adolescenti tuberculinici:

 

Natrium muriatic

Acnee polimorfa juvenila, acneea banala a fetei si spatelui, microchistica, comedoniana la nivelul fruntii si tamplelor, fara alte particulariati clinice,  la adolescenti cu fata seboreica, grasa, cu aspect murdar, parul gras, cu leziuni inflamatorii descuamative la interlinia dintre par si piele, cu mucoase si buze uscate si crapate, limba geografica,  psihastenici, slabi in partea superioara a corpului in ciuda unui bun apetit,  hiperhidroza palmoplantara, alergii sau infectii respiratorii recurente, constipatie, eczema, herpes, negi palmari.

 

Pulsatilla

Acnee cu aspect cianotic, agravata de consum de grasimi, la o adolescenta cu tulburari venoase( varice, eritrocianoza, degeraturi), probleme respiratorii recurente cu eliminari galbui neiritante si probleme menstruale.

 

Silicea( sicotico-tuberculinica)

Acnee cu tendinta la supuratie si cronicitate, de tipul comedoanelor si leziunilor papuloase si papulo-pustuloase indurate, care se cicatrizeaza lent si pot lasa cicatrici indurate,  la un adolescent slab, iritabil, astenic,  friguros, demineralizat, constipat, cu transpiratii abundente si fetide, mai ales la cap si picioare, tendinta la supuratii, fistule  si parazitoze.

 

Tuberculinum

Acnee la un adolescent cu frecvente probleme respiratorii.

 

Tuberculinum Rezidum

De preferat la un adolescent tuberculinic, daca leziunile acneice sunt tuberoase si indurate, si au o evolutie lenta .

 

Acneea la adolescenti sicotici

 

Sepia:

Acnee localizata predominant in jurul gurii, agravata premenstrual, la o adolescenta depresiva, cu probleme hepatice si staza portala, congestie pelvina si senzatie de greutate utero-ovariana.

 

Thuya

Acnee localizata mediofacial,  pe o fata  seboreica, cu pori dilatati, buza superioara transpirata, la un adolescent sicotic, cu transpiratie fetida, ca prazul,  axilara si genitala, cu unghii striate longitudinal, moi, in straturi, care se rup usor, cu tulburari de keratinizare, supuratii, hiperplazii( negi, naevi, molluscum)

 

 

                                                      DIFICULTATI SCOLARE:

 

ADOLESCENTII CU TRAC:

- de obicei sunt silitori si invata bine, dar pot avea rezultate slabe din cauza anxietatii fata de evaluare, mai ale daca este orala; aceasta anxietate se datoreste frecvent unei lipse de increderi in sine.

 

Rubrici: Mind:Anticipation

                        Anxiety, anticipating

                        Dullness, emotions from

                                       Ailments, anticipation

Remedii:Acon, Anac,  Arg nit, Ars alb, Calc, Gels, Ign, Lyc, Med,  Moschus, Phosph, Puls, Sil

 

Aconitum

-          util adolescentilor cu atacuri de panica, sau trac, manifestate prin crize de anxietate intense, cu senzatia de moarte iminenta, parestezii, dureri precordiale, palpitatii.

 

Argentum nitric

-          adolescentul agitat,  precipitat, grabit, cu senzatia ca timpul trece prea repede, ca nu are suficient timp pentru a-si termina lucrul, sau ca va intarzia, cu  numeroase frici(de inaltime, de imbolnavire) , fobii(agorafobie, claustrofobie), sau impulsiuni(de ex de a sari in vid), si o mare anxietate de anticipatie  insotita de vertije, disfonie,  gastralgii, crampe, eructatii zgomotoase, diaree,  agitatie si graba datorita fricii de a nu termina, de aceea la examene incepe mai multe subiecte fara a le duce la capat, fiindu-i imposibil sa-si ordoneze ideile, pune concluzia inaintea introducerii= agitaţie ineficienta

 

Gelsemium

-util adolescentilor cu  trac la examinari, manifestat  prin inhibitie, blocare intelectuala,  obnubilare cu pierderea memoriei, slabiciune musculara cu tremuraturi, senzatie de vertij, sau senzatia de oprire iminenta a inimii,  poliurie, diaree.

 

 

Ignatia

-          utila pentru adolescentii care datorita anxietatii dezvolta fenomene spastice : senzatie de nod in gat, in stomac, simt ca se sufoca si trebuie sa inspire profund, pot avea varsaturi, parestezii, palpitatii;alteori se manifesta isteric, razand sau plangand exagerat

 

Moschus

- fenomene spasmodice similare cu Ignatia, dar mai accentuate, mai multa isterie(alternanta de ras-plans exagerate) si tendinta neta la lipotimii: globus hystericus,  sufocare si nevoia de a inspira profound, senzatia de constrictie in piept, cu anxietate si palpitatii,senzatia de tremuraturi in regiunea cardiaca , astm nervos, fals angor.

 

ADOLESCENTI FRICOSI

-          sunt cei are au frici precise, care uneori apar in urma unor evenimente infricosatoare, violente, traumatizante; aceste frici lasa de obicei urmari in comportamentul adolescentului, daca nu sunt tratate.

Rubrici:

                Ailments from:fright or fear

                Anxiety// forgetful //Hysteria // Insanity // Mania //Starting // suicidal – fright from

                Memory, loss of : fear from

                Chest: Palpitation: fright from

                Gen: Faintness// Trembling- ext- fright from

                Vertigo-fright

                 

 

Remedii: Acon, Gels, Ign, Kali br,  Lyc, Nat-m, Op, Ph Ac, Ph,  Puls, Sil,Stram

 

Aconitum

-inafara atacurilor de panica cu frica de moarte,  la adolescente poate apare amenoree secundara fricii

 

Opium

-          adolescenti cu stari de euforie ce alterneaza cu stari de spaima , sau stari de claritate si patrundere mentala remarcabile alternand cu stari de somnolenta, confuzie, neclaritate mentala

-          util adolescentilor cu tulburari produse de o spaima:tremuraturi, convulsii, insomnii, amenoree, cosmaruri cu vise violente

-          fricosul inert care se pierde in asa masura , incat e blocat

 

Kali bromat

-adolescenti furiosi, agitati, mai ales la membrele superioare: isi frang tot timpul mainile, sau “framanta un obiect imaginar”

-  in urma unor abuzuri, pot dezvolta anxietate  si frici cumplite(de otravire, de lovituri, de singuratate, de intuneric, de nebunie), cu tulburari de somn ( insomnii, sau nu pot dormi singuri) ,  insotite uneori de terori nocturne .

- de obicei au si dificultati de concentrare sau memorizare

- acnee

 

Stramoniu

-          o spaima puternica traita de el insusi( accident de masina, abuz sexualetc) sau simplul fapt de a fi martor la o scena violenta poate determina aparitia unor cosmaruri ingrozitoare, sau terori nocturne, urmate de instalarea unor frici cu tema violenta sau legate de moarte( frica de moarte, de apa, de singuratate, de animale, suprafete reflectorizante etc)

-          adolescentul poate deveni si el violent, cu furii necontrolate, impulsive, fara premeditare

-          pot apare spasme , ticuri, grimase, tresariri, bruxism, chiar convulsii

               

 

ADOLESCENTII ANXIOSI

-          sunt cei  care n-au o frica precisa, dar au  o anxietate generala fata de scoala cu tot ce reprezinta ea: examene, confruntarea cu profesorii, intalnirea cu colegii; tot aici pot fi inclusi si cei cu anxietate de anticipatie

Rubrici:

Mind:   Confidence, want of self

             Fear, happen, something will

             Anxiety, children in

             Anticipating

 

Remedii: Ars-alb, Calc-carb, Calc-ph, Causticum,  Lyc , Nat-mur, Phosph, Puls, Sepia,  Sil, Thuya , Tub

               

ADOLESCENTI SURMENATI

Sunt cei care nu fac fata programului scolar, fie datorita unei slabiciuni constitutionale, fie suprasolicitarii impuse de ei insisi, sau de profesori, sau de parinti; ca urmare, apare o scadere a atentiei , a memoriei, capacitatii de concentrare, tulburari de somn,  eventual tulburari de caracter, iar in final aversiune pentru studiu

Rubrici:

Gen:weakness, mental exertion agr

                      Weariness, mental exertion agr

 Mind:Mental exertion agr, fatigue

                         Ailments from : mental exertion

           Mental exertion aversion

Remedii: Anac, Aur, Calc, Calc-ph,  Kali- ph, Lyc, Nat-c, Nat- mur, Nux- v, Phosph, Ph –ac, Pic-ac, Sil, thuya, Tub, Zn

 

Surmenajul intelectual:

 

Agaricus

-          oboseala prin surmenaj intelectual, cu iritabilitate, descurajare, tristete, slabiciunea memoriei, intelegere deficitara

-          indicat si la copiii cu retard psiho-motor, lenti la invatatura, cu ticuri, stangaci, cu miscari necoordonate

 

Anacardium

-          oboseala, cu tulburari de memorie (pierderi bruste de memorie pt nume sau lucruri invatate recent), cefalee, in urma surmenajului intellectual, la un adolescent descurajat, lipsit de incredere in sine, indecis, la examen oscileaza mereu intre doua solutii, pierzand timpul , fara ca in final sa aleaga neaparat solutia buna:

-          frecvent e un adolescent cu impulsuri contradictorii, ca si cum ar avea doua vointe,  face usor crize de manie, poate fi plin de cruzime fata de cei apropiati, frecvent bulimic, pt ca toate simptomele se amelioreaza mancand .

 

Cocculus

-          tulburari ce apar prin privare de somn, cu oboseala mentala, lentoare, dificultate de intelegere, exprimare, vertije

-          ind si in tulburarile ce apar in urma schimbarilor rapide de fus orar

 

Kali phosphoric

- adolescent epuizat fizic si psihic, in urma surmenajului intelectual,  cu cefalee, tulburari de memorie, insomnie, hiperestezie la zgomot si contact(tresarire),descurajare, slabirea vointei, anxietate

 

Nux vomica

- adolescentul ambitios, care , din dorinta de a fi primul, se suprasolicita, abuzand de cafea, sau cola,   ajungand in final intr-un colaps fizic si psihic,  cu insomnii la mijlocul noptii, la orele 3-4 dimineata , care il fac sa fie confuz, mahmur dimineata, devine extrem de nervos, ursuz, nu mai suporta zgomotele, lumina, nu suporta nici cea mai mica observatie sau contradictie, sau nici macar sa i te adresezi, se cearta cu parintii, tipa,  insulta si se razbuna pe lucrurile care-I stau in cale, intr-un cuvant, e insuportabil in preajma examenelor.

 

Phosphoric acid

-          adolescent cu epuizare intelectuala, tulburari de memorie,  tendinta depresiva cu indiferenta, apatie, dificultate in coordonarea ideilor, in exprimare, in intelegere, cu cefalee (occipitala si vertex), hiperestezie senzoriala la zgomote, lumina

-          simptomele apar in urma surmenajului intelectual, exceselor sexuale sau unei deceptii amoroase.

 

Picric acid

-          mare oboseala mentala determinata de o suprasolicitare intelectuala, cu stare de  confuzie, greutate, cefalee, nu mai poate sa citesca sau sa se concentreze nici macar cateva minute.

 

Zincum metallicum:

- surmenaj intlectual cu tulburari de memorie, incapacitate de concentrare, focalizare, intelegere,  stare confuzionala, greseli de vorbire si scriere

- astenie si slabiciune fizica  asociate cu

*agitatia continua a membrelor inferioare

*o stare de nemultumire , lamentare permanenta, iritabilitate si furie, care ii fac greu de suportat

 

 

 

Exemple de adolescenti fatigabili si / sau anxiosi, fricosi:

 

Arsenicum album

- adolescenti slabiti, fatigabili, frigurosi, care se simt in nesiguranta, vulnerabili, temandu-se pt siguranta si binele lor, devenind dependenti de cei care le asigura protectia dorita

 - cand sentimental de nesiguranta se accentueaza, ei devine anxiosi, cu mare teama pt sanatate, frica de moarte,  si dezvolta atacuri de panica, cu mare agitatie datorita spaimei, nevoia de companie si incurajare, mai ales intre 1-3 noaptea

- in ciuda epuizarii, sunt extrem de agitati, mai ales in conditii de stress, cum ar fi de ex un examen, isi schimba locul, pozitia,  se plimba de colo-colo

 

Calcarea carbonica

-          adolescenti spasmofilici, fatigabili fizic si psihic, lenti dar muncitori, metodici, responsabili, organizati,  genul ”incet, dar sigur”, dar care in conditii de suprasolicitare, se pot prabusi fizic sau psihic, cu cefalee, tulburari de memorie si  numeroase frici, legate de siguranta lor, de ex anxietate ca-si vor pierde puterea de munca, capacitatea de a invata, frica de nebunie, intuneric, inaltime, boala, moarte, accidente, stafii, soareci, sunt foarte afectati de povestile infioratoare pe care le aud sau vad la T.V.

 

Calcarea phosporica

-adolescenti longilini, emotivi, sensibili, anxiosi, astenici, care obosesc repede dupa efort fizic  si au tendinta la cefalee dupa efort intelectual

 

 

Causticum

-adolescenti cu dezvoltare psiho-motorie lenta, cu retard al achizitiilor sau care dezvolta un sindrom de “regresie globala”, atat la nivel fizic, cat si psihic  , de fapt un  “sindrom de abandon “ce apare in urma pierderii unei fiinte dragi, schimbarii scolii unde au invatat sau orasului natal, cu astenie fizica si psihica, slabirea memoriei si capacitatii de invatare , tulburari sfincteriene, enurezis, balbaiala, mai ales daca e speriat sau excitat , frica, groaza ca s-ar putea intampla ceva rau, mare anxietate, mai ales in intuneric, somatizata sub forma de spasme ,crampe ,tremuraturi.

In fazele avansate ale depresiei devine disperat, plange fara motiv, vrea sa moara, ii piere orice urma de curaj , il apasa un sentiment de vinovatie care il poate duce la suicid.

- adolescentul Causticum poate ajunge , datorita romantismului sau , sa dezvolte si un “sindrom de nostalgie’, cu stari depressive, bufeuri delirante, chiar stari psihotice cu tentative de suicid.

- intoleranti la nedreptate, devin acei “ razvratitii idealisti” care se lupta pentru altii

 

Lycopodium

-          adolescent slabit, lipsit de rezistenta si taria normala la aceasta varsta, datorita slabiciunii hepatice si digestive,  slabiciunea e mai mare dupa-amiaza intre orele 4-8 p.m.;

-          cand se decompenseaza, prezinta tulburari de memorie, uitand cuvinte sau lucruri pe care le invata, e dislexic, inverseaza literele si cuvintele cand citeste sau scrie, se balbaie din cauza timiditatii, dar poate face bine aceeasi lectie daca e singur acasa

-           anxios datorita lipsei de incredere in sine si sentimentului de inferioritate, devine  fie ingamfat, autoritar, despotic, incercand sa-si afirme personalitatea, fie timid, introvertit, singuratic, anxios, fricos( agorafobie, frica de a vorbi in public, sa ramana singuri noaptea, anxietate pt propria sanatate, frica de moarte, de a-si asuma responsabilitati, frica de esec)-acest tip va avea oroare sa dea examene oral, sa raspunda in fata clasei, si va evita jocurile sau sporturile de echipa; inainte de examen va face o criza de ficat mai degraba decat diaree; pe fondul anxios pot apare ticuri, enureyie, tulburari de somn

 

Natrium carbonic

- epuizat  fizic si mental, nu se poate concentra, nu retine ce citeste,  orice efort mental ii provoaca cefalee si oboseala, ca si soarele vara sau schimbarile de vreme

 

Natrium muriatic

-          adolescenti care se decompenseaza in caz de suprasolicitare prin cefalee , eretism cardio-vascular, sau slabire in ciuda unui apetit conservat, mai ales pentru alimente sarate

-          Sunt mai mult ipohondri decat anxiosi,claustrofobi, si se tem de hoti

-          Sunt seriosi, perfectionisti, responsabili, isi fac temele cu constiinciozitate si-si asuma responsabilitatile , dar sunt timizi, extrem de sensibili, si se simt la scoala intr-un mediu ostil, ca si cum ar fi abandonati de familie, sau se simt tradati de prietenul cel mai bun de care nu se poate lipsi, sau neiubiti de profesorul pe care il pretuiesc exagerat .

-          De aceea vor suferi enorm,  se vor izola,  inchizandu-se in sine si refuzand ajutorul, consolarea, sfatul, chiar cele mai mici semne de atentie si afectiune din partea celor pe care-i iubesc, controlandu-si emotiile, putand parea duri sau insensibili, si plangandu-se mereu de dureri de cap.

 

Phosporus

-          adolescent cu alternanta intre fenomene de excitatie senzoriala si intelectuala si stari depressive , cu angoasa.

Fiind sensibil, deschis, empatic,  dependent de relatia cu anturajul sau, si de aceea vulnerabil, atata timp cat primeste afectiune si simpatie , va cauta compania si va fi la randul sau amabil, bucuros, incercand sa-i multumeasca pe ceilalti.

Daca ambianta ii pare ostila, sau e suprasolicitat, devine iritabil, trist, taciturn, descurajat , anxios , mai ales cand  este singur si seara , ameliorat de companie, cu numeroase frici: frica de boala, ca ceva rau s-ar putea intampla, de intuneric, de singurate,de furtuna.

Frecvent oboseste anormal de usor , uneori numai dupa15-30 min , nu mai poate invata, isi pierde memoria, nu se mai poate concentra, devine lent, confuz, distrat.

 Pe masura ce isi pierde vitalitatea, devine indiferent , apatic, mediul scolar i se pare prea zgomotos, agitat, violent,  simte nevoia sa doarma mult pentru a se reface , dispare dorinta de companie, prefera sa fie singur pt a nu mai interfera cu ceilalti, sau acasa , reconfortat de mangaierea mamei.

 

Pulsatilla

-adolescente timide, sensibile, impresionabile, nesigure de ele, cu mare nevoie de afectiune, sprijin, incurajare, si de fi  bagate in seama, care plang si rosesc extrem de usor, ameliorate de consolare,  cu tulburari menstruale, pletora, congestie venoasa, agravate de caldura.

Si-ar dori ca invatatoarea sa le  tina in brate , sa le mangaie, sa vorbeasca cu ele ; daca nu se simt acceptate , fac ce stiu ele mai bine: sa planga.

Vor avea intotdeauna nevoie de mai mult timp sa invete intrucat la fiecare poticneala se pun pe plans, si pt a relua lucrul, vor  trebui  incurajate, linistite.

Datorita caracterului deschis, vor lega  prietenii, cu conditia ca acestia sa le ofere afectiunea de care au nevoie,  vor povesti acasa mamei toate problemele lor, in final vor depasi  sentimentul de nesiguranta ,  se vor adapta, fara sa regreseze( spre deosebire de adolescentul Causticum) 

 

Sepia

-     cand e compensata, e o adolescenta capabila, serioasa , constiincioasa, discreta, muncitoare, destul de comunicativa, fiind totuşi mai destinsa cu strainii decat cu cei apropiati, dar independenta, egocentrica, exigenta cu ea insasi si cu cei din jur

-          daca  se decompenseaza,  prin suprasolicitare, devine mereu obosita, depresiva, trista, indiferenta fata de scoala, familie, prieteni, apatica, taciturna, cu mari dificultati intelectuale si migrene frecvente, pesimista, anxioasa si singuratica, izbucneste in plans la cel mai mic semn de atentie sau consolare, sau se irita pt contradictii si contrarietati minore.

 

Silicea

-          adolescenti slabi, timizi , anxiosi, instabili, incapatanati,  sensibili, inteligenti dar lipsiti de incredere in ei, cu mare frica de esec si fobie fata de examene,  trac si teama mai ales daca trebuie sa raspunda oral, dar cu rezultate mai bune in scris

-           mare fatigabilitate mentala cu tulburari de atentie si memorie, imposibilitatea de a –si duce la cap proiectele, cefalee occipitala

-          slabiciune fizica cu rezistenta scazuta la infectii si tendinta la supuratii

 

ADOLESCENTI LENTI

Cei cu lentoare mentala,  care nu-si pot fixa atentia asupra cee ce au de facut, mintea le e greoaie, au nevoie de mai mult timp pentru a termina lucrul, de aceea iau note mici, deşi nu sunt proşti.

 

Rubrici: concentration : difficult

 slowness

answer, slowly

 dullness

 ideas, deficiency

Remedii: Anac, Bar-c, Calc, Carbo-v, Hell, Lyc, Phosph, Sep

 

 Baryta carb

-adolescentii cu imaturitate fizica si mentala, care invata extrem de greu, sau cu functie intelectuala normala, dar cu serioase probleme emotionale, sunt tematori, nesiguri, anxiosi, cu un puternic sentiment de inferioritate, lipsiti de incredere in ei insisi, se cred total incompetenti , nu pot lua nicio decizie , oricat ar fi de marunta, au mare frica de a face un lucru nou, pe care nu l-au mai facut, frica de a nu rade cineva de ei, de multime si, in general, o adevarata fobie fata de scoala, simtindu-se in siguranta doar acasa.

De aceea sunt dependenti de cei apropiati, si de incurajarile lor permanente.

In plan fizic, fac frecvent faringo-amigdalite cu amigdale tumefiate, imense.

 

ADOLESCENTI TIMIZI

-cei care nu au curajul sa ridice mana, sa vorbeasca, chiar daca stiu lectia, in schimb acasa pot fi foarte buni

 

Rubrici:Timidity

Confidence-Want off

Aversion:approached, of being

Remedii: Ambra, Anac, Bar carb, Calc, Gels, Lyc, Nat-c, Nat-m, Phosph, Puls, rhus tox, Sep, Sil,

 

 

 

ADOLESCENTI OBSEDATI, MANIACI

Cei care exagereza cu munca scolara, renuntand chiar la joaca, la mancare, la somn.

Sunt printre primii in clasa, pana cand vor claca, epuizati.

La baza acesui comportament este dorinta de a fi primul, orgoliul.

Rubrici:

    Mind:Haughtty

 Censorious

 Contemptuos

  Delusions: better then others // great person , is // superiority, of // distinguished, he is // diminished, everithing in room is, while she is tall and elevated // humility and lowness of others

Work: desire for mental

Activity: desire

Busy

Industrious

Occupation: amel

Confidence:wont of self

 

Remedii: Lach, Lyc, Nux-v, Platina

 

Lachezis

Orgolios si gelos ca alti colegi sunt mai apreciati ca el, de aceea se impulsioneaza sa invete foarte bine, reusind aceasta  sustinut de o energie extraordinara, munceste din rasputeri, luindu-se la intrecere cu ceilalti si  gasind intotdeauna argumente care sa-I sustina parerile ,  lansandu-se in discutii interminabile ;

este adolescentul cel mai vorbaret, care nu se poate abtine, vorbese gesticuland, se precipita sarind de la o idee la alta

                Este obosit, prost dispus, confuz dimineata, plin de energie si locvace seara, de aceea si adorme greu

 

Lycopodium

Lipsit de incredere in sine, munceste pt a-si dovedi lui insusi ca e cel mai bun, e mai mult un perfectionist decat luptator, datorita slabiciunii fizice se refugiaza in activitati intelectuale, petrecand mult timp in biblioteca, citind, sau in fata calculatorului

 

Nux vomica

Competitiv si ambitios, maniac, cu dorinta de a fi primul in clasa, se implica in numeroase activitati, suprasolicitandu-se; este excesiv de tipicar, ordonat; invidios pe colegii mai buni la invatatura, nu suporta sa piarda, sa greseasca , se infurie daca e contrazis, daca cineva o ia inaintea lui; datorita stresului si abuzului de cofeina devine si insomniac, se trezeste la 3-4 dimineata ingrijorat ca nu stie perfect lectia , somnul revine spre dimineata chiar cand trebuie sa plece la scoala; in final devine un individ  ursuz, suparacios, coleric,  agresiv verbal, chiar si fizic

 

Platina

-adolescenta  cea mai ingamfata, dispretuitoare, aroganta, narcisista,  foarte afectata de batjocora, dispretul celorlalti, dar orgoliul nu vine din realizarile sale(ca Aurum), sau din performantele intelectuale(ca Sulfur), ci din faptul ca se crede superioara celorlalti, crede ca are o origine si educatie deosebita, ca e mai evoluata spiritual.

                De multe ori, aceasta atitudine aroganta ascunde o mare angoasa sau frustrare, insatisfactie care ii imprima si impulsuri violente uneori sau o face sa se izoleze

De aceea, Platina va fi fie adolescenta vesela si de o cochetarie exagerata, extravaganta, fie una deprimata, melancolica, indiferenta, care cauta izolarea atat din anxietate cat si din dispret pentru lumea inconjuratoare

 

ADOLESCENTI AGITATI, INSTABILI, HIPERACTIVI

                *agitatie fizica: cei care nu pot sta locului

Rubrici: Restlessness,nervousness:children, in

 Impatience

Remedii: Acon, Arg nit, Cham, kali-br,  Rhus-t, Tarent, Tub, Zincum

 

                *agitatie psihica : cei care nu-si pot fixa gandurile, atentia

Rubrici:  Concentration:difficult : studying, reading, while

               Chaotic

               Confusion , concentrate

               Dullness, mental exertion

              Thoughts:vanishing, reading, speaking

             Remedii:Lach, Ars-a, Merc, Na-c

 

*agitati, surescitati, colerici, tipa, urla, vorbesc tare, alearga, 

(inafara orelor, dar uneori si in timpul lor)

Rubrici:Irritability, children in

                  Shrieking, screaming, shouting: children in

                  Striking, children in

                Remedii: Chamomilla,  Cina, Lycopodium, Pulsatilla, Sepia, tub, Zincum,

 

 

Aconit

-agitatul  anxios, mereu in verva , in miscare, genul copilului care paraseste locul ca sa-I intrebe pe ceilalti ce n-a inteles

 

Rhus toxicodendron

-          ameliorat de miscare, asfel incat isi misca continuu partile corpului, fara ca neaparat sa se ridice de pe scaun

 

Tarentula hispanica

-          combina agitatia fizica a lui Rhus-t cu furia si agresivitatea Chamomillei(mania  in general apare mai ales in cazul in care exercitiile fizice si miscarea sunt insuficiente pt a estompa starea launtrica de suprastimulare)

-          hiperchinetic, nu poate sta linistit, doreste sa topaie, sa sara, sa alerge, sa danseze, agita constant picioarele, sau capul, mainile şi degetele, poate avea spasme, tresariri, secuse, sau miscari involuntare coreiforme.

-           va fi calmat doar de muzica, dar o muzica dezlantuita, ritmata, sau de un dans energic

-          psihism variabil, cu treceri de la râs la plâns, de la tristeţe la veselie, de la calm la furie, toate acestea insoţite de nelinişte, anxietate, sau frici subite, terori nocturne

 

 

Chamomilla

-          agitatul guraliv, violent, coleric, capricios,  ii place cearta, agreseaza, provoaca, urla si tipa , se poate infuria numai daca te apropii de el, il priveşti sau îi vorbeşti, uneori accesul de furie finalizeaza intr-un lesin sau in convulsii.

-          nu tolereaza durerea, reactionand exagerat, somnul poate fi perturbat de coşmaruri si terori nocturne

-           copilul care atunci cand era mic se calma cand era luat in brate si leganat, sau plimbat cu masina,  devine adolescentul care se va calma tot in masina, dar de data aceasta e soferul care conduce cu exces de viteza

 

 

 

Cina

-          Morocanosi, nemultumiti, susceptibili, incapatanati

-          iritabilitate chiar mai mare decat a Chamomillei, de parca isi ies din minti, se iau la harta sau la bataie, lovesc, ciupesc, fac crize de furie in care se trantesc pe jos si dau din maini si picioare, au spasme pana la convulsii

-          nu suporta sa fie atinsi, priviti, nu tolereaza autoritatea, mustrarea, pedepsele

-           au somn agitat, precedat de ritmii(leganarea capului pe perna), cu cosmaruri, tresariri violente,  bruxism

-          Prurit anal, nazal cu tendinta imperioasa de a se scarpina si scobi  in nas, dureri abdominale-frecvent in context de verminoza

 

Kali bromat

-adolescenti furiosi, agitati, mai ales la membrele superioare: isi frang tot timpul mainile, sau “framanta un obiect imaginar”

-  in urma unor abuzuri, pot dezvolta anxietate  si frici cumplite(de otravire, de lovituri, de singuratate, de intuneric, de nebunie), cu tulburari de somn ( insomnii, sau nu pot dormi singuri) ,  insotite uneori de terori nocturne .

- de obicei au si dificultati de concentrare sau memorizare sau sunt dislexici

- acnee

 

                Lycopodium

-          agitat prin incercarea de a-si masca  timiditatea si complexele printr-o atitudine tiranica, rautacioasa

 

Pulsatilla

-          surescitata pentru a atrage atentia, fara a fi violenta sau rautacioasa, mai mult agasanta, de obicei plange sau face mici prostii

 

Sepia

-          in urma unor necazuri, devine depresiva, vrea sa se izoleze,devenind agitata si nervoasa daca cineva incearca sa comunice cu ea

 

Medorrhinum

*Adolescent agitat, nerabdator, nelinistit, anxios, grabit, ca si cum n-ar avea suficient timp, vorbeste grabit, isi agita mainile si piciorele, isi termina temele si lucrarile foarte repede, in graba, si de aceea incomplet realizate, sau cu greseli

*Memoria slabita, are goluri de memorie, mai ales inainte de examene, datorita anxietatii:uita tocmai ce se pregatea sa spuna, sau isi pierde firul gandurilor in mijlocul frazei

*Este extremist in toate aspectele vietii: fizic, psihic, emotional: obtine fie note maxime, fie proaste, poate fi sclipitor, dar si stupid, fie iubeste cu patima , fie uraste .

*Este pasional si hipersexual, si de aceea cauta mereu noi experiente pasionale, putand ajunge la forme extreme de comprtament sexual, abuz de droguri, alcool

*Poate fi extrem de violent, agresiv, isi poate lovi parintii, sau se bate cu colegii, sau poate ajunge la acte de cruzime fata de copii sau animale, de care poate fi si extrem de atasat

 

 

Tuberculinum

- adolescentul hiperactiv, nu poate sta mult timp in acelasi loc, zgomotos, pretentios, revendicativ, capricios, rautacios,  coleric, poate avea accese de manie in care ii loveste pe cei din jur si ramane indiferent la pedeapsa sau cearta.

                - se plictisesc repede si au mare nevoie de schimbare, vor intotdeauna haine noi, lucruri noi, se plictisesc repede acasa si vor sa plece sa se plimbe , in vizita, la distractii, schimba des  prietenii si relatiile sentimentale,  in cazuri severe fug de acasa sau se aventureaza in tot ce e excitant : sporturi periculoase, droguri, baruri de noapte .

- de asemenea unul din principalele remedii pentru retard mental si autism

 

 

Zincum

-adolecenti cu

* surmenaj intlectual (cu tulburari de memorie, incapacitate de concentrare, focalizare, intelegere,  stare confuzionala, fac greseli de vorbire si scriere),

*astenie si slabiciune fizica 

*agitatia continua a membrelor inferioare, asociata sau nu cu tremuraturi , mioclonii, tresariri, spasme, crampe

*nemultumire , lamentare permanenta, insotite de iritabilitate si furie, care ii fac greu de suportat

Acesti adolescenti sunt agravati daca consuma bauturi alcoolice, sau de supresia unei eruptii cutanate,  iar fetele sunt ameliorate de declansarea fluxului menstrual

 

Lachezis

-agitat din cauza nevoii de a flecari, de a comenta, vrea sa intervina in orice discutie si sa demonstreze ca stie mai mult ca altii, sare de la un subiect la altul

 

Arsenicum album

-agitat din cauza nelinistii si anxietatii profunde(ca si Aconit), cu frica de moarte, dar e mai fragil si sensibil la frig, anxietatea si agitatia se agraveaza intre1-3 noaptea

 

 

Mercurius-

-tipul stenic e  adolescentul agitat, “ca argintul viu”, cu instabilitate caracteriala si accese colerice brutale, “ seful de banda” intotdeauna nemultumit, certaret, flecar, neascultator, nu admite sa fie contrazis, face invers de ce i se cere, fabuleaza, disimuleaza, vie activitate cerebrala care da iluzia unei inteligente precoce, dar rezultatele scolare sunt proaste din cauza superficialitatii, neatentiei, incapacitatii de abstractiza matematic, tulburarii de memorie

 

 

ADOLESCENTI OPOZANTI, INDARATNICI

 

Sunt adolescentii cu o personalitate si un “ego”puternic: refuza sa faca ce li se cere, nu accepta contradictia, se ofenseaza usor,  in final inceteaza sa mai invete, fiind cuprinsi de disperare , deznadejde.

De multe ori se ajunge in acest punct datorita unei reactii fata de profesorul care l-a certat, nedreptatit,  sau ironizat.

Rubrici:

Mind:     contrary

contradict, disposition to

disobedience

               irritability

obstinate

ofendead easily

ailm. from :- admonition- indignation- mortification - reproaches

Remedii: Anacardium, Arn, Aur, Caust, Hep sulf, Ign, Lach, Lyc, Merc, Nux v, Staphis

 

Anacardium

-          la cea mai mica ofensa se infurie, vorbeste urat, injura

 

Arnica

In urma unui soc afectiv devin neincrezatori, suspiciosi, fricosi, inchisi, refuza sa raspunda, au noptile agitate, cu cosmaruri, iar ziua sunt obositi

 

Aurum

-     nu pot suporta nici cea mai mica  contradictie, sau mustrare, reactionand printr-o manie violenta pe care ulterior o regreta sau in urma unui soc afectiv deveni disperati, deznadajduiti,  nu mai au bucuria si placerea de a trai, uneori ajung intr-o mare depresie , cu tendinte suicidare

 

Causticum

Intolerant la nedreptatile facute altora , sau asupra lui insusi, se revolta, se razvrateste, sunt acei “ razvratitii idealisti” care mai tarziu ajung lideri sindicali, revolutionari, anrhisti.

 

Hepar sulfur

Anxiosul violent , extrem de iritabil, sensibil la durere, se ofenseaza usor ,e certaret, nemultumit, la scoala  se impune prin opozitie, dar acasa face adevarate crize de furie

 

Ignatia

Adolescenta romantica dezamagita in dragoste, sau nedreptatita, sau sufera un necaz, o pierdere, devenind imprevizibila, rade cand e pedepsita, plange la consolare, ofteaza si suspina intr-una, se plange mereu ca n-are suficient aer; alteori se masculinizeaza si devine dura, critica , jignitoare

 

Lachezis

Este “flecarul’ care vorbeste intr-una pt ca nu se poate stapani, deranjand orele, in pauze nu exista discutii in care sa nu intervina cu aerul ca “le stie pe toate” .

Ingamfat, arogant, sarcastic, nu suporta autoritatea , nici restrictiile, de aceea vor fi mereu probleme daca parintii sau profesorii sunt autoritari.

Probleme vor apare si din cauza geloziei, acasa e gelos pe fratii mai mici, la scoala pe colegi daca acestia sunt mai laudati si mai apreciati decat el; uneori ajunge la ura, pe care o declara , incercand si sa se razbune. Fiind si f. posesiv, la fel reactioneaza si daca prietenii lui indraznesc sa acorde atentie sau pretuire altuia.

Alteori, din cauza invidiei si geloziei, devine depresiv, se inchide in el, refuza sa mai raspunda si sa mai vorbeasca , si iese din mutismul sau doar pt a critica.

 

Mercurius

-hiperchinetic, nu sta locului, n-are stare nici cand invata

-tiul stenic:agitat, rautacios, autoritar, vesnic nemultumit, sensibili la critica, pot ajunge la ura fata de cel care-l jigneste, cu gesturi violente, necugetate(tipul”sefului de banda)

- tipul astenic : morocanos, timid, anxios, dezgustat de viata, indiferent

 

Nux vomica

-          adolescent ambitios, competitiv, extrem de iritabil, coleric,  sau chiar furios si violent, dezvolta resentimente fata de parinti sau profesori, se enerveaza usor chiar si pe colegi, putand intretine lungi perioade de timp sentimente de manie fata de ei, isi varsa mania pe lucrurile si obiectele ce-i stau in cale, sau chiar pe persoanele care-l irita.

-          genul adolescentului activ, care munceste mult, dar, neavand masura, clacheaza si nu mai poate face nici un efort

 

Staphisagria

- adolescentul care refuza sa mai invete intrucat a fost pedepsit sau certat pe nedrept, si nu a fost apreciat la adevarata valoare, practic traieste o indignare si manie pe care nu le exteriorizeaza, dar le va somatiza prin tulburari cutanate, urinare, intestinale

 

ADOLESCENTI DISTRATI

 

-          sunt acei adolescenti „cu capul in nori” si care se pierd in visari in loc sa fie atenti la ore, nu fac nimic daca nu sta cineva cu ei; la joaca sint insa primii

-          pot fi confundati cu cei lenti, dar la distrati gandul e cel care fuge, pe cand la lenti, atentia

 

Rubrici: Absent minded

               Absent minded, dreamy

               Absent minded, children in // schoolchildren

                 Concentration, difficult

                  Fancies, absorbed in (imaginatie debordanta)

                Plans-making

                Dream, as if in a

Remedii: Cannabis-indica, Hyosc, Lach, Nux –m, Phosph

 

Cannabis Indica

-          adolescentul distrat, aerian, dus parca pe alta lume sau este agasant si sacaitor; nu se poate aduna sa faca nimic singur, este dezorientat, rupt de realitate, lipsit de tel in viata, incapabil sa fie consecvent

-          uneori are atacuri de panica, cu anxietate fata de sanatate sau cu frica de nebunie, alteori e confuz, cu mintea tulbure, facand de exemplu conexiuni intre lucruri disparate

-          de obicei, acestia sunt copiii cu parinti toxicomani sau cei intoxicati de T.V., desene animate, jocuri pe calculator si care in loc sa lucreze, revad scenele vizionate

 

Nux Moscata

-          stari de plutire , dilatare, chiar iesire din corp care se finalizeaza intr-un somn coplesitor

-           incetosare mentala, confuzie, uita ce si-a propus sa faca cu 1 min inainte, obnubilare

-          poate fi si extrem de vesel, razand si palavragind despre fleacuri

 

Hyosciamus

-distratul pierdut in gandurile sale, care e atat de detasat, incat vorbeste singur, nu-si poate controla impulsurile- vorbeste, glumeste,face giumbuslucuri, e zanatic,  ca apoi sa faca o criza de temperament de nu te mai intelegi cu el

-extrem de gelos pe fratii sai, se cearta tot timpul, si poate trece  la acte de violenta, facute cu rautate si detasare

- precocitate sexuala, masturbatie, jocuri sexuale in ascuns, exhibitionism

 

Lachezis

-dimineata e nefasta pt el, e somnoros, distrat si nu-si poate aduna gandurile, isi revine seara

-flecarul care nu poate fi corectat nici cu pedepse, gelos si suspicios

 

 ADOLESCENTI DEZAMAGITI IN DRAGOSTE

Rubrici:Grief- silent:love, from disappointed

Remedii: Ign, Nat-m, Ph-ac, phosph

 

Ignatia:

persoane romantice si sensibile, cu emotii extrem de puternice, se implica mai mult afectiv decat sexual, de aceea va fi usor dezamagita intr-olume a sexului, placerii, nestatorniciei, grosoloniei.

                Adolescenta Ign poate trai in mai multe moduri dezamagirea:

-          se inchide in ea, oftand si cascand mereu, simtind ca nu poate respira, si nu poate plange, desi isi doreste aceasta, pentru a se putea usura

-           devine critica, dura, reproseaza,ca apoi sa regrete cee ce a spus, sau se masculinizeza si ca aspect, si ca actiuni(implicandu-se in miscari feministe)

-          poate avea  reactii paradoxale( doarme ore intregi,  devoreaza tot frigiderul), sau isterice(rade sau plange necontrolat), sau se plimba in ploaie

-          poate dezvolta reactii spastice, cu constrictie la nivelul gatului(nod in gat, torticolis), sau spatelui( care devine extrem de dureros), ticuri, iar daca patologia se adanceste, chiar coree, scleroza multipla, paralizie

-          în general,pe toata perioada depresiei, are o aversiune mare pentru fructe

 

Natrium muriatic:

-          Acesti adolescenti sensibili, seriosi si introvertiti vor suferi mult dupa o dezamagire in dragoste, dar vor tine  suferinta in interior, se vor inchide in ei, reusind sa-si controleze si lacrimile, si emotiile datorita unei mari frici de nu fi considerati ridicoli sau de a nu fi umiliti

-          Intrucat aceasta suferinta lasa in ei urme adanci, vor construi  un adevarat „turn de fildes’,din care nu mai vor sa iasa, pentru  a evita o noua suferinta, putand parea astfel duri sau insensibili.

-          Uneori, cand emotiile si suferinta devin greu de suportat, se vor descarca printr-un plans isteric, niciodata de fata cu altii, ci se vor incuia in camera, cu perna pe cap, si acolo vor plange uneori zile intregi, nestiuti de nimeni.

-          Frecvent apar si manifestari fizice ca urmare a suferintei: cefalee, insomnii, herpes .

-          Ulterior se vor indragosti platonic de persoane greu accesibile, actori, preoti, profesori, vor trai mental dragostea lor, evitand  astfel implicarea intr-o relatie care i-ar putea aduce suferinta

 

Phosphoric acid

-          durerea il epuizeaza in asa masura , incat devine lent, apatic, indiferent, nepasator, datorita oboselii, doreste doar sa zaca, si din cand in cand sa consume sucuri de fructe, care ii mai dau putina energie

 

Aurum muriatic

-          adolescenta erotica, leaga usor relatii de care se indragosteste nebuneste , se implica mult in relatie, dar e extrem de posesiva, presandu-si partenerul sa-i ofere mai multa dragoste si sex; ca urmare , acesta se va retrage, iar adolescenta Aur mur , dezamagita, va incerca sa se sinucida, dar nu o face definitiv, ca Aur met care sare dela inaltime, ci isi va taia venele, sau va lua pastile.

Poate repeta gestul de mai multe ori, dupa fiecare relatie rupta

 

Aurum metalicum

- adolescentul constiincios, responsabil, cu un mare simt al datoriei si teluri extrem de inalte, care vrea sa fie cel mai bun, va ajunge mai frecvent depresiv daca pierde pozitia, totusi exista si posibilitatea ca el sa dezvolte o depresie profunda in urma unei dezamagiri in dragoste.

Aurum se poate atasa foarte puternic de partener, simtind nevoia de a fi permanent in prezenta lui, de a-l vedea, de a-i auzi vocea ,de „a-l dadaci”, sperand ca acesta se va supune dorintelor sale, iar daca partenerul se revolta, simtindu-se sufocat, va simti o profunda dezamagire,  va fi indignat, furios, apoi trist, depresiv, total sfasiat.

Se va izola din ce in ce mai mult, ore intregi ascultand muzica clasica sau religioasa, sau refugiindu-se intr-o practica spirituala, rugaciune sau meditatie, care ii pot ameliora tristetea.

                Totusi, in ciuda acestor demersuri spirituale, uneori depresia se va adanci din ce in ce mai mult, adolescentul simte ca viata nu mai merita traita si va vedea moartea ca o eliberare; din nefericire , el va trece la actiune, alegand o sinucidere definitiva, sarind de la inaltime

                                                                          top

                       7. LILIUM TIGRINUM     si       ANACARDIUM         Dr. Secil Omer

 

Lilium tigrinum (the Tiger Lily) este un remediu din regnul mineral apartinind conform miasmelor lui Sankaran  miasmei sicotice.Remediul poate fi inteles usor ca avind doua parti una ce tine de plante (lily-crin) si una ce tine de animale (tigrinum).In timp ce parte de planta are de a face cu castitatea, puritatea si religiozitatea partea de animalica are de a face cu sexualitatea si pasiunea.O tema centrala a remediului este alternanta fervoarei religioase cu dorinta sexuala puternica.Pacientii Lil-t sunt persoane religioase si considera ca dorinta lor sexuala puternica este un pacat.Ca urmare ei incearca sa reprime aceasta arte a personalitatii lor fiind ocupati tot timpul, luindu-si mai multe sarcini in acelasi timp si fiind grabiti la servici .Dorinta sexuala poate fi suficient de intensa pentru ca ei sa caute o satisfacere sensuala de orice natura. Pe de alta parte natura religioasa poate fi suficient de puternica cum ar fi de ex situatia dintr-o minastire.Aici orice amuzament orice satisfacere senzuala si orice idée de natura sexuala este considerata pacatoasa. Este o constanta si puternica reprimare a sexualitatii si a senzualitatii in toate formele ei. Uneori partea sexuala devine sufficient de puternica pentru a se manifesta iar in combinatie cu partea religioasa va duce la aparitia  unei puternici anxietati legate de salvarea sufletului si a unei disperari religioase.El ajunge sa creada ca este un pacat a te bucura de orice este sensual si ca daca o face nu va fi salvare pentru el.El devine infricosat ca ceva groaznic se va intimpla datorita greselilor pe care le-a facut. Ei vor ajunge sa faca profetii ca o boala grava se va abate asupra lor sau ca vor avea ghinion.Astfel de cite ori partea sexuala devine intense ei vor incerca sa o reprime fiind foarte ocupati nefiind capapbili sa integreze cele doua aspecte ale personalitatii. 

 

 

Lil-t este un remediu mai ales pentru femei isterice si pline de furie.Apare a desea un conflict intre natura sexuala puternica si partea morala care este destul de puternica.Acest conflict sau oricare altul interior  produce o frustrare care este exprimata prin furie.Putem spune ca este cel mai iritabil remediu. Se pot simti ofensati indifferent cit de dragut se vorbeste cu ei. Alteori poate apare o alternanta intre starea de sinceritate si bunatate si furie. Remediul poate avea o mare excitabilitate sexuala pina la nimfomanie. Peste o anumita limita nu se mai poate controla..Pe masura ce revin simtamintele morale apare si regret cu depresie.Astfel in material medica sunt descries stari alternante disperare religioasa alternind cu excitabilitate sexuala sau lascivitate ce alterneaza cu furie.Odatacu supresia energiei sexuale apare o stare de exaltare ca o nebunie sau stare salbatica in cap.Pacientul poate fi foarte grabit.Uneori aceasta graba este atit de marcata  ca nu poate face nimic productiv.

 

Mental

 Mare iritabilitate si furie; pacientul ii face pe ceilalti sa mearga pe oua

Depresie cu disperare religioasa (salvation); chiar stari suicidare

Disperare religioasa sau sentimente religioase alternind cu excitatie sexuala

Senzatie salbatica in cap cu confuzie a ideilor concentrare dificila

Grabit.Simte ca trebuie sa faca ceva dar nu se poate  focaliza.

Conflict intre idealuri reigioase si sexualitate.

Furie dupa excitatie sexuala

Stari mentale alternante- lascivitate cu furie , regret

Frica de nebunie, diavol, boli de inima; Senzatia ca ceva rau se va intimpla

Aversiune la amuzament.

Se indoieste de bunastarea sufletului (Doubtful of soul's welfare).

Frica ca ceva rau  se va intimpla (Fear, happen, something will).

Frica de o boala iminenta (Fear, disease of, impending)

Grabit vrea sa faca mai multe lucruri deodata . Activitate ineficienta

Simptome mentale ce alterneaza cu cele fizice.

Ocupatia ii face bine (Occupation ameliorates).

Autopedepsire (datorita invinovatirii).

 

Generalitati

 

Agg dupa act sexual

Agg dupa furie sau  emotii

 

Cap

Ameteala cu senzatia salbatica in cap

Cefalee de la excitatie mentala, agg intr-o camera calda ameliorata la aer deschis

Slabiciune vizuala agg de act sexual

 

Gastrointestinal

Dorinta de carne

Nevoie de defecatie dar ineficienta

Senzatie de defecatie cu eliminarea urinei

Diaree dimineata la trezire

Senzatia de nod in rect agg de ortostatism

Hemoroizi

 

Urogenital

Hipersexual

Sd premenstrual cu mare iritabilitate

Senzatie de tragere in jos ca si cum organele ar prolaba prin pelvis (Sep, Murx, Bell,…) agg in timpul menstrei , in timpul defecatiei sau in ortostatism

Trebuie sa-si incruciseze picioarele pentru a evita senzatia ca organele vor iesi afara

Prolaps uterin

Cistita cu arsuri uretrale

Piept

Incapabil sa mearga pe teren accidentat

Tendinita

 

Clinic

Aritmii.Colita.Cistita.Depresie.Dismenoree.Cefalee.Hemoroizi.Isterie.Sd de colon iritabil.Sd maniaco depresiv.Palpitatii.Sd premenstrual.Tulburari  sexuale.Tendinita. Prolaps uterin.Vertij.Tulburari de vedere.

 

Comparatii

Lach- probleme menstruale, hipersexual, iritabilitate, disperare religioasa si dismenoree.

Nux-v-Iritabilitate, sd premenstrual, senzatie de defecatie ineficienta

Sep Senzatia de tragere in jos, dismenoree, iritabilitate

Murx, Med, Bell

 

O femeie plinuta si scunda , bruneta cu ochi negri.Nu putea sa-si faca munca din gospodarie fara un pesar.I-am recomandat sa isi scoata pesarul si sa ma viziteze zilnic timp de o saptamina..A primit sac lac zilnic si a fost pusa sa noteze simptomele zilnic. Am cautat acele simptome care sa individualizeze cazul.Ceea ce era caracteristic era starea ei mentala.Remediul care era necesar trebuia sa aiba acest tablou mental in simptomatolgia sa. Ea se plingea de o senzatie salbatica in cap  si se temea ca si-ar putea pierde mintile.Avea in plus senzatia de tragere I jos la nivelul pelvisului ca si cum uterul ar protruziona  (Sep, Lil-t, Murex, Nat-m, Nux-v,Puls, Pod …)Ea trebuia  sa preseze vulva cu mina petru a preveni protruzionarea organelor interne (Lil-t, Sep, Murex).Pacienta mai acuza si unele dureri  migratorii prin pelvis catre coapse.Pacienta a luat Lil –t 30ch pentru o zi in apa si apoi sac lac zilnic pentru o saptamina. Ea s-a ameliorat apoi atit de mult incit a putut vizita gradina zoological pe care inainte nu o putea vizita nici cu pesarul.. A fost apoi trimisa acasa  cu citeva plicuri de Lil-t 200ch cu indicatia de a-l folosi daca reapar simptomele.Dupa un an i-a scris lui Kent ca a luat unul din plicuri si le pastreza pe celelalte cu mare grija.

 

 

ANACARDIUM

 

Remediul este preparat dintr-o planta. Situatia tipica este a unui copil abuzat.Parinti foarte stricti isi impun propriile dorinte asupra copilului si nu il lasa sa gindeasca sau sa faca nimic de capul lui.El nu-si poate lua deciziile incit nu poate decide nici ce haine sa-si puna.Daca nu se comporta conform expectatiilor sau incearca sa-si ia singur deciziile va fi aspru pedepsit.Astfel el traieste conform expectatiilor parintilor fiind ascultator in comportament si foarte bun in munca lui.Dar in timp dezvolta o lipsa de incredere in propria persoana si devine nervos.El este nehotarit pentru ca consecinta propriilor decizii va fi o severa pedeapsa.Daca dominatia persista si el va fi obligat sa asculte  va incepe sa reactioneze cu cruzime, lipsa de moralitate si un comportament antisocial. El poate dezvolta acum o imensa incredere cu sfidarea celor din jur..Anac poate foarte dur si crud si in acelasi timp sa aiba o lipsa de incredere in el insusi.Vom gasi astfel doua fatete la Anac.Pe de o parte o fata supusa , angelica datorita fricii de pedeapsa.El e foarte ordonat, nu se poate odihni pina cind lucrurile nu sunt asezate la locul lor.Cealalta faţă este dura , rea,violenta dezgustata de sine. El poate deveni imoral, dezvolta tendinte homicide sau suicidare este abuziv, capos si evita compania celorlalti. Aceste doua fete ale lui Anac sunt intr-o opozitie constanta.: un inger si un diavol.Anac poate fi sotia unui tiran egoist care conduce cu o mina de fier si nu o lasa sa ia nici o decizie .Ea devine nehotarita, lipsita de incredere in propria persoana confuza ca si cum ar avea doua vointe. Ea devine stupida si cu mintea distrata.Ea poate fi copilaroasa, stupida si timida cu lipsa de incredere in ea si infricosata.Frica ii poate paraliza gindirea lucru ce poate fi evidentiat in cazul unui examen..In timp ce Anac este cunoscut pentru cruzimea si lipsa sa de moralitate un Anac compensat nu poate fi crud nici chiar cind situatia o cere.El probabil nu poate ucide nici macar un tintar. In concluzie Anac are sentimental ca pe un umar se afla un demon iar pe celalalt un inger.




 

O alta situatie in care poate apare o patologie gen Anac este abuzul din inchisori.

O alta situatie in care este util este in cadrul cuplurilor de tip iubire- ura.Unul din soti il bate pe calalalt ani de zile dar acesta nu se desparte pentru ca il ‘iubeste’ pe aggressor.Deci si la sadici si masochisti. De asemenea este util la criminalii in serie    sau la cei din profesiile in care se executa puterea asupra celorlalti (armata, politie).

Are tendinta de a se sinucide prin impuscare. In manie poate avea impresia ca aude voci care ii vorbesc, poate avea idea fixa ca e posedat de un diavol, ca e dublu , ca mintea si corpul sunt separate, sau ca propriul copil nu-i apartine.

 

Desi este cunoscut ca fiind util in stari psihopatologice avansate remediul este util si in diverse stadii de patologie.De regula pacientii au un conflict interior de neindurat.In plus exista doua tendinte contradictorii: inferioritate si cruzime.Adesea pacientul prezinta doar un complex puternic de inferioritate si o incredere foarte redusa in propria persoana cu senzatia de lipsa de sens. In acest stadiu este usor de confundat cu remedii ca Staphisagria datorita redusei increderi in propria persoana si un anume tip de vulnerabilitate emotionala.In alte cazuri apare o duritate si furie sau violenta. Pacientul poate dezvolta o cruzime si cinism.Apare o scindare in interiorul pacientului fiind impins in doua directii.Aceaste schisma a personalitatii este exprimata in literatura homeopatica prin expresia: iluzia ca pe un umar este un inger iar pe celalalt este un demon.

 Mental.

Lipsa de incredere patologica in propria persoana

Duritate si cruzime fata de animale si/sau fata de oameni

Dorinta iresistibila de a jura injura si  (Nit-ac, Hyos, Nux-v)

Depresie severa si uneori depresie suicidara

Istoric de familie abusive mariaj sau relatii abusive

Scadere a memoriei cu epuizare mentala

Teama de esec

Teama ca e cineva in spate (Med)

Teama sau impresia ca e urmarit

Alcoolism sau consum de droguri

Conflicte frecvente

Imoralitate

Impresia ca are doua vointe(Will, contradiction of, two wills, feels, as if he had.)

Iluzia ca e separate de lume(Delusion, that he is separated from the world.)

Lipsa de sentimente (Unfeeling, hard-hearted.)

Iluzia ca e dublu (Delusion, of being double.)

Iluzia ca sub control suprauman (Delusion, is under super-human control.)

Iluzia ca vede demoni (Delusion, sees devils.)

Uraste(Hatred.)

Kill, desire to.

Timid (Timidity, bashful.)

Furie ce duce la accese violente(Rage, leading to violent deeds.)

 

 Generalitati

Ameliorat de mincare

Senzatia de dop blocat  in diverse locuri din organism (articulatii, stomac…)

Senzatie de banda in jurul unor segmente ale organismului

Gastrointestinal

Ulcer si gastrite ameliorate de ingestia de alimente

Urorogenital

Hipersexual.Dorinte sadomasochiste sau fantezii sexuale ce implica durere si umilinta

 

Piele

Remediu util in eruptiile veziculoase cu foarte mare mincarime ameliorate de apa fierbinte

Eczeme

 

Clinic

Probleme de comportament Depresii.Eczeme.Gastrite.Cefalee.Complex de inferioritate.Depresie maniacala.Paranoia.Ulcer peptic.Schizofrenie .Stari suicidare

 

Comparatii

Staph-Istoric de abuzare, inferioritate, furie , ulcere peptice,patologie sexuala

Nux-v,Med,Stram,Hyos

                                               top