1. CAZURI pentru cursanti
dr. Doina Pavlovschi
2.
PSIHIATRIE
HOMEOPATICA
dr. Doina Pavlovschi
3.
P S I H I CUL
dr. Doina Pavlovschi
4.Homeopatia în
patologia pediatrică
dr. Adrian Dumitrescu
5.
ELEVUL CU
PROBLEME ŞI HOMEOPATIA
de
Dr. Robert BOURGARIT
Traducere facuta de dr. Ioan Teleianu
6.PATOLOGIA
ADOLESCENTULUI
dr. Ioana Ionescu
7. LILIUM TIGRINUM
si
ANACARDIUM
dr. Secil Omer
1.CAZURI pentru cursanti
Doina
Pavlovschi
1. R.R.,sex
masculin, nascut in 1990.11.23 este adus la cabinet pentru
“stare de nervi”. In familie exista neintelegeri intre
parinti, tatal fiind dependent de alcool.
Baiatul este agitat, in miscare continua, repezita si
dezordonata, galagios cu locvacitate mare. Mama spune despre el
ca ii este frica de a fi singur noaptea, ii este frica de
intuneric si doarme numai cu lumina aprinsa si cu ea langa el,
un somn agitat intrerupt de crize de teroare uneori. In timpul
zilei , mai ales la contradictie , are crize de furie in care
loveste si bate. Pare turbat de furie, congestionat la fata si
cu pupilele dilatate. Alteori furia
alterneaza cu veselia. Este rautacios si razbunator. Mai
prezinta grimase, ticuri ale fetei. Mama mai spune ca este atat
de “rau” ca niciodata nu s-a plans de durere, chiar daca s-a
lovit sau ranit.
2. A.G.,
sex masculin, nascut in 1985, se prezinta la cabinet pentru o
eruptie pe pielea paroasa a capului, cu scuame uscate, fine,
galbene, predominant in regiunea occipitala.
Dupa excitatii
emotionale are cefalee. Mai acuza adesea prurit cutanat ca o
furnicare, ameliorat de grataj, dar mobil, se muta in alta
parte. Face orgelete pe pleoape in repetate randuri si dintii
sunt cariati urat. Este un tip mai interiorizat, anamneza
decurge cu incetinitorul, cu toata amabilitatea lui. Este obtuz,
greoi, incet la minte cu concentrare dificila, pentru care are
dealtfel aversiune. Este sentimental, foarte susceptibil,
sensibil la badaranii, se ofenseaza cu usurinta, fara sa se
manifeste in afara. Are o dorinta sexuala crescuta si dispozitie
la masturbare, dupa care se simte oboist, trist si vinovat. La
furie este iritabil, arunca obiectele ce-i sunt aproape, se
indigneaza, dar isi macina furia si necazul in tacere. Uneori
are dureri abdominale la furie. Alteori are dureri arzatoare pe
uretra cand nu urineaza.
top
Dr Doina Pavlovschi
A N X I E T A T E A
Anxietatea este un fenomen fiziologic
caracterizat printr-un sentiment de nesiguranta nedefinita, o
emotie, o „ tulburare traita in asteptarea unui pericol
iminent” - Henri Ey. La exacerbare
tulburarea devine patologica, subiectul nu o mai poate stapani,
lumea lui interioara si exterioara ii apare periculoasa.
Psihic anxietatea se manifesta prin :
-
sentiment de nesiguranta in prezent si viitor, asupra
sanatatii sale, a eventualei morti
-
sentiment de nesiguranta si indoiala asupra tratamentului
propus si a ce i se intampla
-
nehotarare anxioasa, explorare hipervigilenta a mediului
inconjurator.
Aceasta
stare poate fi cronica sau se poate manifesta acut in crize de
panica.
Fizic anxietatea se poate infatisa sub forma de
simptome somatice (angoasa) sistematizate de Kieholz ca
echivalente ale anxietatii : cardiace – palpitatii, tahicardie
paroxistica, aritmii, tendinta la sincopa, pseudoangina
pectorala ; gastro-intestinale – spasme faringiene, gastrice sau
intestinale, bara epigastrica, uscaciunea gurii, colon iritabil,
crize de sughit, diaree, foame sau sete paroxistice ;
respiratorii – dispnee astmatiforma, hiperpnee, tuse in accese ;
genito-urinare – disurie, polakiurie, crize poliurice, tulburari
de dinamica sexuala ; neurologice senzoriale sau motorii –
cefalee, lombalgii, algii posturale, prurit, tremuraturi,
zgomote auriculare, crize vertiginoase cu instabilitate la mers,
tulburari ale ritmului somn-veghe, insomnii de adormire,
hipersomnie, senzatie de epuizare, dispozitie labila.
Anxietatea poate fi gasita in toata patologia
psihiatrica ca anxietate pura sau sub forma de fobii sau
obsesii, mascata in hipocondrie, evidenta in toate psihozele
acute sau cronice.
Homeopatic sunt
foarte multe remediile cu anxietate, in repertoriul Kent sunt 37
remedii cu gradul 3 si 89 remedii cu gradul 2. Sa le urmarim pe
cele mai importante :
ACONITUM NAPELUS :
anxios acut, frica de moarte, de intuneric, de multime, de a fi
inchis. Asteapta o nenorocire nedefinita.Bolnav e sigur ca va
muri si prezice ora, totusi cere ajutor si in fond stie ca va fi
salvat.(Arsenicum album e un disperat pierdut).Tip : tanar
congestiv, agravat in camera calda, ameliorat la racoare si la
transpiratie.
ARSENICUM ALBUM :
anxios agitat, schimba locul.Agravat orele 1-3 noaptea, de
obscuritate si singuratate, de consolare, frica de moarte, se
crede incurabil. Remediu pentru terori nocturne.
ARGENTUM NITRICUM
: la o emotie, la un examen se agita, este grabit, are impresia
ca nu va avea niciodata timp.Teama de singuratate sau din contra
de lume, de a fi inchis, de locuri inguste.
La inaltime are impulsul de a sari in gol.Tip
slab, obosit, cu gastralgii, diaree agravate de dulciuri,
raguseala matinala si tremuraturi. Anxietate de anticipatie,
trac, fuge.
GELSEMIUM : anxios
imobil, paralizat de trac, i se taie picioarele si tremura.
Afonie, diaree, disparitia memoriei ce revine imediat dupa
momentul necesar(examen,etc)
LILIUM TIGRINUM :
agitat tremurator in activitate dezordonata continua, agitatie
care ascunde o excitatie sexuala intretinuta de idei obsedante
obscene. Este sigura ca este pierduta (spiritual), cu toata
fervoarea religioasa pe care o practica.Hipertiroidiana trista
si lacrimogena, agr.la cald.
Prolaps uterin, dureri ovariene stangi iradiate
in sanul stang.
SEPIA : depresiva
anxioasa, mai ales seara. Refuza consolarea. Insomniaca si
iritabila. Se imbraca in culori inchise, maro sau negru, are
tenul inchis, mat, greutate pelvina, ”totul cade” Este bine de
inceput tratamentul cu dilutii joase pentru a evita o
agravare a anxietatii ce poate duce la suicid.
Este bine sa nu fie prelungit tratamentul
pentru ca este un remediu care face repede patogenezie.
CYCLAMEN
: tristete anxioasa scrupuloasa, care rumineaza obsedant,
abatuta care cauta singuratatea. Femeie dismenoreica, ameliorata
in miscare, activitate. Keynote : vede stelute, cercuri
luminoase.
IGNATIA :
anxietate somatizata, echivalentele descrise mai sus.
PSORINUM : anxios
abatut, zdrobit, ”stie” ca este pierdut, blestemat, incurabil.
Keynote : in ajunul unei agravari se simte mai bine ca
totdeauna. Foame noaptea. Friguros incotosmanat. Miroase urat,
nu-i place sa se spele, transpiratie fetida, eruptii trenante.
PHOSPHORUS :
anxios agravat in crepuscul (Causticum), arde in interior asa
cum Sulphur arde in exterior. Se teme de furtuna, fantome, de un
atac cerebral sau are o anxietate flotanta.
CALCAREA CARBONICA
: frica de tot si de toate, de viitor, de a pierde mintea,
asteapta o catastrofa, se teme ca nu are de mancare, face
cumparaturi, depozite. Farrington : „Mai mult de trei frici =
Calcarea carbonica”.
SULPHUR : regele
psorei, este mai mult un ciclotim extravertit.
THUYA : regele
sicozei, introvertit cu idei obsedante, anxietate agravata de
vant, plange la muzica.Hidrogenoid agravat de vreme umeda si
rece, facies uleios, varicozitati pe nas, multiple tumori
cutanate, genitale, eliminari rinofaringee, intestinale,
genitale.
MERCURIUS : regele
luetismului, mai mult instabil decat anxios, agravat noaptea.
CARCINOSINUM :
anxietate de anticipare, frica panicoasa ca va esua, frica
terorizanta pentru familia sa, frica de neprevazut, nu poate fi
convins de contrariul, frici multiple – de a adormi, de
intuneric, de lume, dar si de singuratate, de animale (caini,
paianjeni), claustrofob, susceptibil, hipersensibil,
hiperminutios, maniac de ordine, meticulos, incapatanat, dornic
de calatorii.
COPII ANXIOSI
BORAX : teama de
ascensor care coboara, de furtuna.
BROMIUM : agravat
de intuneric, ameliorat la mare.
STRAMONIUM : anxios in singuratate,
intuneric, terorizat de animale oribile pe care le-a visat,
doarme cu lumina, in prezenta mamei. Remediu de delir, de acces
maniacal agravat de vederea apei sau a unui obiect stralucitor.
Keynote : nu are durere.
HYOSCIAMUS :
anxios iritabil, gelos, exhibitionist.
SILICEA : anxios
agravat de luna noua, friguros, senzatie de par pe limba.
CAUSTICUM : anxios
seara in crepuscul, constipat.
KALI BROMAT :
anxios agitat, nelinistea mainilor, terori nocturne.
F O B I A
Fobia
este o fixare a anxietatii pe persoane, lucruri, situatii sau
acte care devin obiectul unei terori paralizante – Henri Ey.
In fobie
este un obiect exterior care declanseaza reactia emotiva de
regula anxioasa, evitarea obiectului reduce anxietatea, iar
prezenta altei persoane este linistitoare.
CALCAREA
CARBONICA : panfobic.
ARGENTUM
NITRICUM : panicat agitat cu tendinta
la fuga.
GELSEMIUM
: panicat tremurator, incremenit pe
loc.
LYCOPODIUM : frica de schimbarea
obiceiurilor, de societate, ruminatii anxioase, teama de a nu
face fata (nemotivata), tiranic cu apropiatii.
PULSATILLA : frica de moarte, de
intuneric, de sexul opus, de o nenorocire iminenta,
SILICEA
: epuizat anxios, fobia acelor, le cauta peste tot, le
ordoneaza.
Agorafobie : Arg.nitr., Bry.,
Ars.alb., Calc.carb., Kali carb., Puls.
Fobia
de necunoscut : agorafobicii +
Bar.carb., Gels., Op., Pb.
Fobia
hotilor : Anac., Ars.,alb.,
Kali phos., Natr.Mur.
Fobia
unei boli grave : Am.carb., Cactus,
Dros., Lac can., Pod., Borax, Valer., Lach., Lil.tigr.,Th.
Fobia
microbilor : Luesinum.
Fobia
otravirii : Ars.alb., Hyosc.,
Lach., Plumbum, Rhus tox., Al.sat.
Fobia
de a rosi : (ereutofobia) :
Sanguinaria, Pulsatilla, Adrenalinum
Fobia
atingerii : Arnica, Antim.cr., Bell.,
Chamomilla.
Fobia
serpilor : Lachesis, Lac caninum.
Fobia
mortii : Aconitum, Arsenicum album,
Lilium tigrinum, Pulsatilla.
Claustrofobia : agorafobicii +
Lachesis, Natrum muriaticum care se inchide in camera de
teama de a nu fi inchis, spitalizat, se teme de lume.
Fobia
de a cadea coborand o scara : Borax.
Fobia
obiectelor ascutite : Spigelia.
Fobia
obiectelor taioase :
Alumina – se teme si de vederea sangelui.
TUBERCULINUM : frica paroxistica de o
nenorocire, labilitate mare emotionala.
MEDORRHINUM : frica de intuneric, de
a avea pe cineva in spate, de nenoroc.
LUESINUM
: frica de microbi, de contagiune, de nebunie, de ruina.
O B S E S
I A
Obsesiile
apar la o personalitate psihastenica : scrupule, crize de
constiinta morala, timiditate, inhibarea contactelor sociale,
introspectie, apragmatism sexual, ticuri, balbism, ordine,
rigoare, meticulozitate, avaritie, teama de a se separa de
obiecte, de cei cunoscuti, constituirea de colectii.
Fenomenele
obsesionale au caracter compulsiv, subiectul lupta cu ele
construindu-si rituri care devin ele insele obsedante.
THUYA
: idei fixe, obsesii, fobii,
mentalitate depresiva cronica la un hidrogenoid. Nu sunt
obligatorii senzatia de oase fragile ca de sticla, de ceva viu
in abdomen sau a altuia in pat.
LUESINUM
: agravare nocturna, frica de nebunie, de a fi fara leac, de
murdarie, de boala, de contagiune, de microbi, spalare
compulsiva a mainilor.
ARGENTUM
NITRICUM : ritualuri, verificari,
ruminatii, calcule fara sfarsit, grabit.
MEDORRHINUM : precipitat, uituc,
balbait, mereu in intarziere, depresiv.
NATRUM
MURIATIC : ruminatii pesimiste,
verificari, obsedat de hoti.
SILICEA
: incapatanat, rigid, iritabil, fobia sau colectionarea acelor.
ALUMINA
: impuls agresiv la vederea obiectelor taioase, teama de
defenestrare, ritualuri, precipitat, nehotarat, constipat, tot
uscat cu exceptia leucoreei.
LILIUM
TIGRINUM : idei obscene,morala si
fervoare religioasa, ritualuri.
AMBRA
GRISEA : tuseste in public, plange la
concert.
ANACARDIUM ORIENTALE : nehotarat,
coleric si crud cu cei apropiati, ameliorat mancand.
COCCULUS
: idei fixe (de care se poate debarasa)
SELENIUM
: mereu nehotarat, obsesii sexuale, tulburari de dinamica
sexuala.
CALCAREA
CARBONICA : frici, verificari,
meticulozitate.
LYCOPODIUM : solitar scrupulos,
disimulari.
PULSATILLA : obsesii multiple, foame
de afectivitate, ritualuri.
ARSENICUM
ALBUM : agresivitate retinuta,
minutiozitate, rigiditate in comportament, dur cu
subalternii, sever cu anturajul.
SEPIA
: anorexie mintala, frigiditate care acopera o revendicare
virila.
A G I T A T I A
CHAMOMILLA
: iritabil, coleric, nu suporta atingerea, ameliorat in
balansare sau vorbind fara incetare.Util si in agitatia din
demente senile.
BELLADONNA :
agitatie in hiperpirexii infectioase.Violent, furios, striga,
halucinatii anxioase
Heteroagresiv, musca, rupe.Sindrom
confuzo-oniric adesea febril.
HYOSCIAMUS :
excitat furios, grosolan, exhibitionist.
STRAMONIUM :
similimum de delirium tremens.Delir acut si violent cu agitatie
dezordonata, logoreic, canta zgomotos, frica de intuneric,
singuratate, halucinatii infricosatoare, animale.
Insensibil la durere. Util si in agitatia
maniacala.
VERATRUM ALBUM :
similimum in sevraj la heroina.Agitat violent in cuvinte,
transpiratii reci, varsaturi, diaree.
BAPTISIA TINCTORIA
: agitatie linistita in infectii grave de tip tific.
TUBERCULINUM :
schimba locuinta, locul de munca, mari calatori, fugari.
COPII AGITATI
AGARICUS : ia
obiectele, le strica, ticuri, mai ales la fata.
CICUTA : spastic,
tresare la atingere.
CIMEX : coleric,
albastru de furie
CUPRUM : spasm de
plans, strange pumnii la furie
SCUTELARIA :
agitat foarte coleric
STRAMONIUM :
coleric ziua, terorizat noaptea, fara durere.
ANTIMONIUM CRUDUM
: nu se vrea nici privit,nici atins.
CHAMOMILLA :
agitat mai ales la dentitie
HYOSCIAMUS : gelos
insuportabil, gesticuleaza, clovnerii
TARENTULA HISPANA
: violent,in miscare continua, ameliorat la muzica.
D E P R E S I A
Este o
tulburare afectiva care intuneca viata pacientului.Trist, cu
trasaturile trase in jos, fijate, gesturi lente, la fel
vorbirea si reactia la stimuli.Uneori anxietatea si agitatia
sunt pe primul plan.
Constipatie, insomnie matinala, agravare
dimineata si ameliorare seara. Durere morala, dorinta de
moarte, idei suicidare.Fatigabilitate si prostratie.Ideatie
saraca, atentie imposibila, interesul pentru lumea din afara
disparut, vointa nula, abulic.
AURUM : durere
morala, anxietate coleroasa, autoacuzare, dificultate de
concentrare, insingurare, plans facil, obsesia sinuciderii, de
care se teme. Pletoric, HTA, cefalalgic si de multe ori
alcoolic.
Dilutia inalta poate grabi suicidul, la inceput
dilutie mai joasa. Remediu tipic pentru PMD.
SEPIA : „totul
cade”. Plange, se simte incurabila, se dezintereseaza de tot si
de toti, se izoleaza, se culpabilizeaza, isi pregateste in
tacere sinuciderea si o realizeaza.
PULSATILLA :
separarea de persoana carje duce la depresie, suicid (inec)
NAJA TRIPUDIANS :
deprimat cu impulsuri brutale la suicid.Util in psihoze
delirante.
CADMIU SULPHURIC :
depresiv cu radioterapie, disperat. Remediu de cancer.
CAUSTICUM :
agravat in crepuscul, asteapta un pericol iminent, o pedeapsa,
doreste singuratatea, dar compatimeste cu suferinta altora,
chiar straini.
KALI BROMAT :
deprimat anxios, nelinistea mainilor. agravat la luna plina,
ameliorat la mare.
CYCLAMEN :
depresiv cu scrupule de constiinta, abatut, crize de plans, nu
se poate concentra, scupulos isi impune obligatii nemasurate,
isi reproseaza actiuni asa zis condamnabile.Vertij, migrena cu
fenomene vizuale.
LILIUM TIGRINUM :
depresiv cu scrupule de constiinta, idei obsedante compensate
prin activitate, agravat de consolare, inima stransa ca in
menghina cu durere iradiata in bratul drept.
Fervoare religioasa, disperat pentru salvarea
sufletului.
MELILOTUS : timid
deprimat.
PSORINUM :
melancolic epuizat,se crede pedepsit si blestemat.
NATRUM MURIATICUM
: demineralizat si trist, taciturn, repliat in sine, agravat de
consolare.
Plange fara
motiv.Daca apare dificultate de concentrare devine distrat, nu
se mai ocupa de studii si are preocupari imaginare, exista
pericolul pasajului la schizofrenie.
TUBERCULINUM :
abatut, astenic, descurajat si anxios, nu vorbeste, refuza
alimentele, doreste sa moara. Si aici este pericolul
disocierii schizofrenice.
ARSENICUM ALBUM :
depresie ciclica sau depresia batranului convins ca e pierdut si
ca nimic nu-l mai poate salva. Agravat noaptea orele 1-3, agitat
cu frica de moarte.
THUYA : rumineaza
depresiv idei de persecutie. Posibile raptusuri de violenta
fizica sau suicid.
PLUMBUM : deprimat
taciturn, se teme de lume, suspicios, neincrezator, anxios, se
teme ca va fi otravit sau asasinat.Nu se poate concentra,
deficit mnezic, constipat, pareze sau paralizii.
M A N I A
Accesul
maniacal e caracterizat prin exaltare euforica a dispozitiei, o
hiperactivitate mai mult sau mai putin anarhica, fuga de idei,
fabulatie megalomaniaca.Este o urgenta psihiatrica, bolnavul
nefiind constient de aspectul patologic al comportamentului
sau.Accesul poate dura cca 6 luni sau mai putin cu tratament
adecvat, apoi urmeaza o perioada cu dispozitie normala sau se
trece direct in depresie in tulburarea de dispozitie bipolara.
CANNABIS INDICA :
impulsul de a rade si a se agita violent si irezistibil.E
invadat de senzatia de putere si usurinta intelectuala, de
acuitate de perceptie.Pare euforic, canta, danseaza, spune
prostii, ii abordeaza pe toti calduros, are un discurs continuu,
exaltat, fuga de idei.
SULPHUR : agitat,
isi vrea dorintele implinite imediat, gesturi violente si
pasionate.Excitat dimineata, vesel si euforic, apetit si mai
ales sete mare, dorinta de alcool.
ACTEA RACEMOSA :
iritabilitate mai ales la femei dismenoreice sau gravide, trece
dela o treaba la alta, logoreica, trece de la un subiect la
altul, exaltata.
LYCOPODIUM :
surescitat, animat de ganduri euforice si fanteziste, poate fi
furios, autoritar si megaloman, tulburari de apetit alimentar
si de dinamica sexuala.
PHOSPHORUS :
exaltat, excitat,nu poate sta locului, euforic, spirit viu,
aflux de idei.Apetit de lup ziua si noaptea, dorinta de
aciditati si condimente, sete mare.
LACHESIS :
surescitat, doarme putin, logoreic, glume, ironii, batjocuri,
mai ales seara. Irascibil, se infurie repede, violent,
gelos.Excitatie sexuala.
PLATINA :
surescitata, cauta compania, nu sta locului, prurit genital.
FLUORIC ACID :
euforic, incantat de tot, imaginativ, idei dezordonate,
instabil, pulsiuni erotice.
STRAMONIUM, HYOSCIAMUS, BELLADONNA, TARENTULA
HISPANA, NUX VOMICA, VERATRUM ALBUM, CANTHARIS, COCAINA, IODUM,
COFFEA, APIS
P A R A N O I A
Este o personalitate patologica.Persoana are
constant o modalitate anume in care percepe, reactio neaza si
concepe mediul inconjurator si propria sa persoana.
Caracteristic : orgoliul, supraestimare, neincredere si
suspiciune cu dramatizarea faptelor banale, judecati gresite,
rigide si intransigente.
De aici inadaptabilitatea sociala familiala,
relationala si profesionala,totul devine sursa de conflict.
LYCOPODIUM :
inteligent, are nevoie sa domine, critic cu ceilalti, megaloman,
are oroare de raporturi sociale, prieteni foarte putini.Ii place
ordinea si respectarea formei, isi afirma simtul dreptatii, este
mai mult rigoare de fapt.Neincrezator, agresiv de fatada, furie
la esec, rumineaza indelung necazul, delir de persecutie.
ARSENICUM ALBUM :
anxios care se teme de tot.Scrupulozitatea si rigoarea sa in
comporta- ment ascund un egoism tenace.Meticulozitatea si
nevoia de ordine mascheaza anxietatea.
Indragostit de justitie, judecator implacabil,
detinator al adevarului, nu are indoieli sau probleme de
constiinta. In esec agresivitatea se poate intoarce impotriva
sa, depresie si suicid.
Paranoia stenica :
Aurum, Calcarea carbonica, Kali phos.,Lachesis,Platina, Plumbum,
Sep., S.
Paranoia senzitiva Kretschmer :
Calcarea carb. ,Pulsatilla, Silicea.
P E R S O N A L I T A T I D I
S A R M O N I C E
Subiecti a
caror personalitate nu le permite o adaptare normala la viata in
societate, compor tamentul lor e dominat de instabilitate
si impulsivitate.Dizarmonicii se caracterizeaza prin
tendinta de a trece la act imediat, fara a gandi consecintele –
descarcare de pulsiune. Traieste prezentul, nu se
proiecteaza in viitor.Agitatie, fugi, furturi, violuri,
tentative suicidare, fara regret si fara invatatura de minte,
fara sentimentul de vina. Pericol vital : maniera de condus
masina, alcoolismul, toxicomania, perversiunile sexuale.Sunt
posibile manifestari psihiatrice repetitive : bufee delirante
polimorfe cu agitatie si violenta, acte clastice, hetero sau
autoagresivitate, episoade depresive cu hipocondrie,
suicid. Acte ilegale si imorale.
Bioteren
predilect : tuberculino-luetici (fluoro-tuberculinici)
MERCURIUS : instabil in purtari,
afecte, idei.Agitat fizic – schimba pozitia, casa.Neliniste
profunda disimulata in comportament dezinvolt si
aberant.Vorbeste repede, orice.Iritabil si schimbator, furii
rapide, violente. Impulsuri asasine sau suicidare.
HEPAR SULPHUR :
iritabil mai ales dimineata, furie pentru nimic, impulsuri
asasine.
Rautate, ii place sa faca rau, crud cu oamenii
si animalele.Incendiator.Nu suporta nimic.
Familia lui ii este indiferenta. Instabil,
schimba locul, meseria, prietenii.
FLUORIC ACID : mai
putin periculos decat precedentii.Usuratic si nepasator,
incapabil de a se fixa, se misca, merge repede.Imprevizibil,
rupe relatiile, logodna, contractele, indiferent la
consecinte.Conteaza doar bunul lui plac.Nu suporta nicio
constrangere, sexual parteneri multipli homo sau/si hetero.
Toxicoman. Agravare la vin rosu.
ARGENTUM NITRICUM
: mai mult agitat decat asocial, dominat de anxietate,
grabit, se teme de nebunie, impuls de a se arunca in gol.
CALCAREA FLUORICA
: lenes, indolent, irational.Greutate de a se fixa.Egoist,
preocupat de bani, se teme de ruina financiara.
LUESINUM : agitat
instabil, iritabil, obsesii, fobii.Agravare noaptea de care se
teme.
NITRI ACID :
iritabil cu furii teribile, nu suporta nimic.Hipersensibil la
zgomot, atingere, durere.Ranchiunos, rumineaza.Luesinic
sicotic.Agravat noaptea, ameliorat conducand masina,adesea fura
masina pentru plimbat.
CHAMOMILLA :
certaret care se stapaneste greu.Iritabil,prost dispus.Nu
suporta sa fie privit sau atins.Nu suporta contrazicerea – furie
nebuna, convulsii. Nu este niciodata multumit cu ce are, nu-l
mai intereseaza ce are.Instabil, nu sta locului, atinge
totul, nepasator. Este egoist, indiscret. Drogoman –
barbiturice, sedative, etc.
ANACARDIUM ORIENTALE
: furios, bulimic, alcoolic.Nu suporta contradictia, explozie
din nimic. Suspicios, crud si rautacios mai ales cu cei
apropiati.Nehotarat, influentabil, cauta in toxice si alcool
solutia de viata.
NATRUM MURIATIC :
instabil care cere sa fie lasat in pace imediat ce lucrurile nu
merg asa cum vrea el, devine iritabil, accese de furie violenta,
se potoleste si dispare.
TUBERCULINUM :
instabil motor, comportamental.Calator.Toxicoman.Fara violenta.
H I S T E R I A
Nevroza
caracterizata prin hiperexpresivitate somatica a ideilor,
imaginilor si afectelor inconstiente – Henri Ey.
Personalitate demonstrativa, conversie – corpul = limbaj
simbolic.
Beneficiu
primar = conflictul este tinut in afara constiintei si beneficiu
secundar = ajutor din exterior.Personalitate histrionica :
comportament dramatizat, hiperactiv, hiperexprimat si
perturbari caracteristice ale relatiilor interpersonale.
IGNATIA
: paradoxala, spasme, crampe. Trista care suspina, ofteaza,
casca,. Furie la contrazicere, crize de nervi, cefalee in cui
temporal ameliorata cu capul in jos, etc, etc.
NUX
VOMICA : remediu masculin cu
homosexualitate latenta, narcisist.Vrea tot, imediat. Somatic :
spasme musculare, viscerale. Sexual repede excitat, dar actul il
oboseste si-i da lombalgii.
PLATINA
: mai mult paranoia. Femeie inalta, bruneta, slaba, agitata,
dispretuitoare, autoapreciere, vede obiectele mai mici decat
sunt (nux moschata invers), fardata vizibil, bijuterii,
decolteuri teatrale.Narcisism extrem.Bulimica in
accese.Hipersensibila genital – „allumeuse” sau
homosexualitate.Spasme, crampe, convulsii agravate de
menstra.Tulburari somatice alternate cu tulburari psihice.
PALLADIUM : depresie cronica,
sentiment de abandon, dependenta de mediul exterior, da
spectacol, se vrea admirata. Revenita acasa recade.
ACTEA
RACEMOSA : dispozitie labila, logoree
neobosita, depresiva cu capul in ceata, are senzatia ca va
inebuni, ca se va intampla o nenorocire iminenta. Simptomele
psihice alterneaza cu cele somatice. Senzatia ca creerul este
mai mare decat craniul.Agravare la menstra. Frica de sarcina si
de nastere. Depresie postpartum.
LACHESIS
: logoree agravata dupa somn.Gelozie agravata la
menopauza.Propensiune pentru alcool.Ameliorare la menstra.
SEPIA
: vertij, cefalee, tulburari de
acomodare, greturi matinale ameliorate dupa micul dejun,
flatulenta, dismenoree, frigida care evita actul sexual.
LILIUM
TIGRINUM : agitatie dezordonata, idei
erotice obsedante, fervoare religioasa.
AMBRA
GRISEA : timida, se teme de
societate, la concert tuseste, la muzica plange, spasme
respiratorii, senzatia ca se opreste inima, se teme de lesin,
agitata cu tremuraturi, eructatii care o consterneaza, nu poate
urina privita, nu poate defeca daca o aude cineva, prurit
genital agreabil sau prurit generalizat – corpul metaforic
erotizat.
ASA
FOETIDA : pletoric cu dispozitie
variabila, hipersensibilitate, nu suporta vederea sangelui sau
rani.Cefalee de circumstanta, spasme esofagiene cu
antiperistaltism care o obliga sa inghita la nesfarsit, abdomen
meteorizat cu mare flatulenta,senzatie de constrictie toracica
mai ales dupa ce mananca sau dupa act sexual.
CASTOREUM : polaritate abdominala si
genitala – excitatie, spasme, crize de nervi, paloare,
transpiratii reci, senzatia ca moare declansata de emotii sau
menstra.
CAULOPHYLLUM : tulburari menstruale
la fete pubere, emotive, friguroase, incapabile de efort, cu
crize de nervi, spasme musculare. Este un remediu util la
nastere(dilatatia colului)
CROCUS
SATIVUS : labilitate afectiva,
senzatia de „ceva viu in abdomen”(thuya), cefalee alternanta la
menstre cu excitatie sexuala inainte, senzatia ca i se sufla aer
in ochi si-i tulbura vederea.
CUPRUM
: spasme agravate paradoxal laringe,
glota,stomac, crampe, convulsii, nistagmus, blefarospasm – la
emotie, contrazicere, oboseala.
LAC
CANINUM : nostalgic, descurajat,
plans facil, simptome schimbatoare de o parte pe alta, frica de
moarte, de boala, de singuratate, senzatia ca e inconjurat de
serpi,de plutire.
MOSCHUS
: dispozitie variabila, furii bruste,
ras nebun, autosugestie, lesinuri, menstre hiperdureroase,
hipersensibilitate vulvara, nimfomanie, act sexual
nesatisfacator, varsa dupa, lesina. Agravata de cafea (ignatia).
MUREX
: trista si anxioasa, senzatie de
lesin, ca nu o tin picioarele,Congestie pelvina cu
hipersensibilitate genitala si anala, excitatie sexuala,
polakiurie, leucoree.
ORIGANUM
: tinere imature, fete batrane. Idei sexuale obsedante, reverii
erotice, impulsuri lascive, prurit mamelonar, masturbatie.
VALERIANA : vesela dar si exploziva,
senzatie de constrictie faringiana, eructatii, greata, spasme
intestinale, meteorism abdominal, prurit, crampe, insomnie,
senzatie de plutire. Agravare noaptea in pat.
BIBLIOGRAFIE
Algazy
Jacques Homeopathie en psychiatrie Maloine Paris 1989
Barbancey
Jacqueline Pratique homeopathique en psycho-pathologie Ediprim
Lyon 1981
Synthesis
ed 7
Voisin H.
Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine
Paris 1979
CAZURI
PSIHIATRIE COPII
Dr Doina
Pavlovschi
A,V., 12 ani,
elev.
Istoric:
in februarie 1983, la scoala, sufera o agresiune din partea unui
baiat mai mare – este batut si umilit. Dupa 2-3 saptamani au
aparut urmatoarele simptome :
-
neliniste motorize: isi misca mainile neincetat, framanta
degetele, scutura membrele in mers – din cauza senzatiei de
intepenire a articulatiilor, explica el
-
conflicte cu alti copii, bagaret, certaret, agresiv, ii
bate si pleaca fara regrete
-
ras nemotivat, exagerat, uneori transformat in plans
-
crize de teroare: crispat, in pozitie de aparare,
ghemuit, scoate un sunet ca un vaiet sau icnet, palid, cu batai
puternice ale inimii, tiuit in urechi si senzatia de impietrire
– nu se poate stabili contact verbal cu el atunci
-
crize de pavor nocturn la 2-3 nopti
-
trairi halucinatorii in care se simte injosit, batut si
la care participa motor si verbal
-
o data, fiid singur cu fratii sai acasa, s-a certat cu
acestia si a fost gasit dezbracat; intrebat de ce a facut-o a
raspuns ca nu sunt hainele lui
-
cefalee in clasa si refuz de a mai merge la scoala
Din august
1983 pana in aprilie 1984 urmeaza un tratament psihiatric, la
inceput ambulator, apoi in februarie 1984 internat in spital de
psihiatrie, unde i sepune dg. tulburari nevrotice anxios-fobice
la personalitate hiper emotionala. In aprilie 1984 este dus la
tara la bunici si ramane sa invete acolo. Starile patologice
continua si parintii sai se adreseaza pentru tratament
homeopatic.
Antecedente personale : ascarizi la 2
ani, astm bronsic intre 3-5 ani, rujeola si varicela la 7 ani,
parotidita epidemica la 9 ani, urticarie uneori.
Socio-familial: conditii de viata bune, cel mai mare dintre 3
frati, toti baieti.
Examen
homeopatic: - biotip: const.
sulphurica, temp. nervo-sanguin, miasma psora
-
apetit
bun, doreste dulciuri, carne fripta, aversiune
pentru lapte, sete 2l/24 ore
-
somn
nelinistit, cu picioarele dezvelite, vise de
violenta – batai, razboaie
-
psihic :
un copil orgolios, care nu suporta contradictia,
ofensa, frustrarea, consolarea, hiperemotiv, imaginativ, cu
tendinta de a-si afirma personalitatea, cu frica de singuratate,
intuneric, bataie si ranire
Examen
fizic :
-
Cardiologic :
TA 145/100 mm Hg, AV 120/minut, potential
hipertensiv, tahicardie sinusala, ECG : axa intermediara, RS
120/minut, unde T ample vegetative in V4, V5, V6
-
EEG
in limite normale
Examen
psihologic : personalitate cu
tendinte nevrotice, fragilitate afectiva, capacitate de control
areactiilor emotionale in situatii de frustrare diminuata.
Tratament
homeopatic
A inceput la
15 mai 1984, adica la 1an si 3 luni dela debutul tulburarilor
psihice, din care 8 luni de tratament cu psihotrope fara
rezultat.
Repertorizare – Kent :
Mind, fright, complaints from
– pag 49
Mind, gesture, hands, motions,
involuntary, of the / plays with fingers – pag 50
Mind, laughing, alternating
with whining, moaning – pag 61
Mind, naked, wants to be, in
delirium – pag 84
Mind, fear, of being alone /
of being beaten – pag 43
Mind, delusions, strange,
familiar things, seen – pag 33, that he is persecuted – pag 30
Face, discoloration, pale pag
360
Extremities, restlessness –
pag 1167, twitching – pag 1215
Remediul
: Hyosciamus
Evolutie:
15.05.1984 – Hyosciamus 5 CH o
doza in prima zi, 9 CH o doza a doua zi, 30 CH o doza a treia
zi, de repetat 30 CH la fiecare 2 saptamani
20.06.1984 – Ameliorat,
nelinistea fizica diminuata, somnul normalizat, fara terori..
TA 135/85 mm
Hg, AV 96/minut. Hyosciamus 30 CH la 2 saptamani in continuare
26.08
1984 – Mult mai bine.
Nu mai este agresiv, nu se mai cearta, ii
evita pe cei rai.
TA 120/70
mm Hg, AV 90/minut, ECG : RS 90/minut, undele T reduse in
amplitudine.
Este inca
moderat iritabil si prezinta neliniste motorie diminuata.
Hyosciamus 30
CH repetat la 2 saptamani
15.11.1984 – Nelinistea motorie a
disparut. Somn normal. Niciun comportament aberant. Cateva stari
mai deosebite – incapatanari copilaresti, conflicte cu fratii
sai, adaptari la situatii noi, revenirea la oras si la o noua
scoala, s-au rezolvat fara derapaj in patologic.
TA 110/65 mm
Hg, AV 84/minut, ECG normala. Hyosciamus 30 CH o doza lunar.
20.03.1985 – In limite normale
psihic, fizic si ECG. Nicio medicatie.
Comentariu
Baiatul este
un tip de Sulphur care in urma unui soc fizic si psihic prezinta
un tablou simptomatic justitiabil de Hyosciamus, remediu la care
a raspuns foarte bine.
ECG a fost un
indicator obiectiv care a secondat armonios evolutia clinica
favorabila.
B.D., sex
masculin, nascut in 2000, la temen, prin cezariana. Dezvoltare
normala pana la 2 ani 7 luni, a inceput sa vorbeasca la 1 an. In
toamna 2003 a facut o « raceala » puternica prelungita pana in
primavara 2004, in ciuda multelor tratamente facute. Dupa
aceasta au aparut stereotipii motorii, vorbirea a regresat, acum
scoate doar sunete bizare, bolboroseli
Este agitat
tot timpul, sare in sus, alearga, tipa, nu se mai joaca. Rade
fara motiv. Scrasneste in somn.
Internat in
Spital de psihiatrie Bucuresti 24-31.01.2005 – dg. Autism
infantil.
A.P. :
oxiuri, IACRS, canal lacrimal drept
obstruat operat la 4 luni, dupa aceasta interventie dormea tot
timpul ( atat timp cat i se puneau si niste picaturi in ochi ),
vegetatii adenoide operate la 3 ani ( de fapt nu avea ? )
Apetit :
++++, mananca des. Aversiune pentru
paine. Sete : ++ consuma 1,5 l/24 ore. Scaun: alternanta de
constipatie cu diaree.
Psihic:
contact psiho-vizual absent,
stereotipii ale mainilor, alearga, tipa, topaie, rade nemotivat,
se leagana, nu coopereaza. Limbaj: nu
exprima cuvinte. Retard sever. QI: 32
Ameliorat
la muzica oarecum.
Repertoriul Synthesis Ed. 7
Mind, gesture makes, automatic
– pag 122
Mind, gesture, hands,
involuntary motion of – pag 122
Mind, gesture makes, repeating
the sama actions – pag 123 (chen.a. - r. unic)
Mind, speech, inarticulate –
pag 203
Mind, muttering,
unintelligible – pag 170 (hell.singur cu gr 2)
Mind, shrieking, runs
shrieking through house – pag 199 (bufo, calc.)
Mind, jumping, running
recklessly,and – pag 147 ( sabadilla – r. unic)
Mind, restlessness, children
in, roving, wandering –pag 184
Mind, runs about unsteady pag
187 (coffea r. unic)
Mind, laughing causeless pag
150
Generals, food, bread,
aversion pag 1604
Teeth, grinding, sleep during
pag 605
Stomach, appetite, increased
pag 654
Remedii posibile :
Helleborus, Hyosciamus, Veratrum album
Rp/ Helleborus 30CH-30CH-200CH
o singura zi
Evolutie : linistit 4-5
zile si recidiva
top
3.
P S I H I CUL
Dr Doina Pavlovschi
SENZATIA
este reflectarea lumii materiale,
este actul psihic elementar prin care se ia cunostinta de
proprietatile materiei prin analizorii
extero-intra-proprioceptivi.
PERCEPTIA este procesul senzorial care reda realitatea materiala
in imagini
ILUZIA
este reflectarea deformata a obiectelor si fenomenelor, este
senzoriala.
1.-
iluzii exteroceptive :
- vizuale:
·
metamorfopsii – macro—micro-dis
·
pareidolie = perceptii deformate
anxiogene
·
false recunoasteri, false
nerecunoasteri ( in manie, confuzie, Korsacov)
·
iluzia sosiilor = persoana pare
asemenea cu sine insasi ( sx )
·
„deja vu”, „deja connu”, „deja
vecu” = tulburare de recunoastere a memoriei in patologia lob.
temporal si in sindroamele de derealizare si depersonalizare
- auditive
- gustative
- olfactive
2.-
iluzii interoceptive ( viscerale)
3.-
iluzii proprioceptive – de modificare
a schemei corporale ( sx., intoxicatii, tulburari
obsesivo-fobice, dismorfofobii, halucinoza pedunculara, stari
confuzive, substante psihedelice, epilepsie temporala, isterie)
HALUCINATIA este o perceptie fara obiect de perceput.
1.-
halucinatii fiziologice: halucinatii
hipnagogice, hipnapompice, hipnotice
2.-
halucinatii functionale: ( ex:
concomitent cu un zgomot real aude si o voce ostila)
3.-
halucinoide: pre sau post
halucinatii, exista atitudine critica a persoanei
4.-
imagini eidetice: revede ce a vazut
in trecut, sunt imagini reproiectate
5.-
halucinoze: h. al caror caracter
patologic este recunoscut ( in leziuni de trunchi cerebral,
stari toxice, infectioase, ASC )
6.-
halucinatii psiho-senzoriale sau
adevarate = perceptii fara obiect, dar cu o mare
senzorialitate a experientei si convingerea in realitatea lor (
in psihoze de involutie, parazitoze halucinatorii, intoxicatii
cu alcool, droguri.) Pot fi:
o
exteroceptive:
auditive, vizuale, olfactive,
gustative,tactile, autoscopice
o
interoceptive:
cenestopatii
o
proprioceptive:
motorii sau kinestezice
7.-
halucinatii psihice sau
pseudohalucinatii: automatism, incoercibilitate, exogenitate
Henry Ey : „H.p. sunt fenomene patologice situate intre
tulburarea de perceptie si cea calitativa a gandirii, sunt
ganduri sau imagini mai mult decat senzatii”.
H.p.
sunt autoreprezentari aperceptive localizate intrapsihic.
Automatism mental.
Caracteristici : lipsa caracterului de senzorialitate, absenta
proiectiei in exterior, localizare intra psihic, exogenitate (
impuse din afara). Apar in psihoze majore ( sx., parafrenie)
(Voci
interioare, auzite cu urechile mintii, ecou, sonorizarea
gandirii, transmiterea gandului electrizarea intregului corp,
iradiere, curenti magnetici, orgasm, viol, stapanire
interioara.)
8.-
halucinatii negative: absenta
perceperii unui obiect aflat in realitate.
ATENTIA
orienteaza si concentreaza activitatea.
A – hipo – hiper prosexie.
MEMORIA
este orientarea retrospectiva,
unitate a 2 posibilitati de cunoastere : senzoriala (perceptia)
si ideativa ( gandirea).
Fixare –
pastrare – evocare. Imediata, recenta, indepartata.
Tulburari cantitative: a – hipo –
hiper mnezie
Tulburari calitative: paramnezii
-
tulb. sintezei mnezice imediate: sentiment de straniu,
falsa recunoastere
-
tulb. rememorarii trecutului: confabulatie, ecmnezie
(confunda trecutul cu prezentul), anecforie ( reproduce amintiri
uitate)
GANDIREA
este activitate cognitiva complexa.
Cunoasterea se realizeaza pe baza
confruntarii intre ceeace este cunoscut = „programul” si ceeace
este nou = „informatia”.
Operatiile gandirii sunt: analiza,
sinteza, comparatia, abstractizarea, concretizarea si
generalizarea. Operatiile gandirii se servesc de cuvant.
Notiunea reflecta lucrurile si
fenomenele.
Judecata oglindeste raporturile
care exista intre obiecte si fenomene, bazata pe experienta
Rationamentul este cunoastere
operata cu judecati, are structura si functie logica.
Intelegerea este activitatea
cognitiva care permite descoperirea relatiilor.
Asociatiile se fac prin:
contiguitate, asemanare, contrast, cauzalitate.
Gandirea
poate fi: - asociativ logica (continut,
cauzalitate)
- asociativ mecanica ( contiguitate, asemanare, asonanta, rima,
localizare in timp si spatiu).
Tulburari de gandire: de ritm si
coerenta, de continut si de limbaj.
1.
Tulburari de ritm si de coerenta gandirii
Accelerarea ritmului ideativ =
tahipsihie = fuga de idei ( s.maniacale, sx., intoxicatii
diverse, betie, PGP. Mentismul lui Chaslin este o derulare
incoercibila a reprezentarilor si ideilor.( intoxicatie cu
cofeina, alcool, tutun, psihodisleptice, mare tensiune nervoasa,
sx.)
-
Incoerenta = salata de cuvinte (sx).
-
Verbigeratie = repetare stereotipa de
cuvinte fara sens( sx., demente, tulb. de constiinta)
Incetinirea ritmului ideativ
-
Lentoare ideativa = bradipsihie
(epuizare fizica si psihica, convalescenta boli somatice,
toxice, sindrom extrapiramidal, obnubilarea constiintei,
melancolie, sx., oligofrenie)
-
Vascozitate psihica ( epilepsie)
- Fading
mental = oprirea fluxului ideativ (sx.)
- Baraj
ideativ = intreruperea doar pentru cateva secunde a fluxului
ideativ (sx.)
-
Saracire ideativa (surmenaj, tulburari de constienta,
depresie, sx.)
-
Anideatie (dementa, idiotie, epilepsie)
2.
Tulburari de continut ale gandirii
Idee
dominanta
Idee
obsedanta – asediaza gandirea, i
se recunoaste caracterul patologic, se lupta cu ea.
Obsesia:
caracteristici: intensitate,
adezivitate, ilogism, rezistenta de neinvins.
-
- obsesii ideative – intoxicatie prin idee
-
amintiri si reprezentari obsesive
- obsesii fobice
-
obsesii impulsive – cu compulsii si ritualuri.
Compulsie = teama de a nu ceda
impulsului.
Ritualuri = actiuni care se succed
intr-o anumita ordine pe fondul unei mari anxietati.
Idee
prevalenta – are pozitie
dominanta in constiinta, e neconcordanta cu realitatea, are
semnificatie aberanta, orienteaza cursul gandirii, alte idei
graviteaza in jurul ei intarind-o.
Este in
concordanta cu personalitatea pe care o conduce spre delir. (
psihoze, epi, betie)
Hipocondrie = idei obsesive sau
prevalente aplecate asupra propriului corp.
Idee
deliranta – reflecta in mod
eronat realitatea, modifica comportamentul, este impenetrabila
la contraargumente si lipsita total de critica.
Ideile
delirante sunt o tulburare de gandire.
Delirul
este o tulburare de constiinta.
Continutul
delirant poate fi:
- apropiat
de realitate, de aspect perceptiv, apare deobicei in urma
traumelor psihice.
-
fantastic, rupt de realitate, absurd, contradictoriu, sarac,
stereotip, apare in modificari ale luciditatii constiintei,
psihoze organice senile, vasculare, traumatice, infectioase,
etc.
Ideile
delirante sunt : expansive, depresive si mixte.
Idei
delirante expansive: - de
grandoare: de marire, bogatie, sentiment de forta,
frumusete, inteligenta, - de inventie, - de reforma, - de
filiatie, - erotomanice, - mistice.
Idei
delirante depresive: - de
persecutie, - de revendicare, - de gelozie, - de relatie (
altii exercita asupra sa influenta negativa, prin gesturi,
cuvinte, actiuni fac aprecieri defavorabile la adresa sa), -
de autoacuzare, vinovatie, culpabilitate ( pot duce la
suicid sau la omor altruist), - hipocondrice (fond
afectiv negativ depresiv-anxios), - de transformare si
posesiune, - de negatie ( afirma ca nu mai mananca, nu mai
respira, e putred, atrofiat)
Sindrom
Cotard: enormitate, negatie si
imortalitate (depresii, demente, confuzii)
Idei
delirante mixte: - de
interpretare – se dezvolta in retea,
idei de influenta si de relatie
- idei
metafizice si cosmogonice, - idei delirante reziduale
3.
Tulburari de limbaj
Oral:
- dislogii –
tulburari de forma si continut al gandirii
-
disfazii –
tulburari ale functiei limbajului
-
dislalii –
tulburari ale aparatului logomotor
Scris: - psihografice
(activitatii grafice, morfologiei grafice, semanticei grafice)
-
diagrafice, - caligrafice.
IMAGINATIA este element esential al gandirii cu originea in
reprezentari, proces psihic de prelucrare, transformare si
sintetizare a reprezentarilor si ideilor in scopul fauririi de
noi imagini si idei.
Moduri de
realizare: aglutinare, combinare, amplificare, diminuare,
tipizare, simbolizare.
Intentionala in vis de perspectiva si
imaginatie creatoare. Neintentionala in vis si reverie.
Scazuta:
deficiente cognitive, oligofrenie, demente, confuzii, depresie,
epilepsie.
Exaltata:
intoxicatii, excitatie, sx. paranoida, mitomanie.
Mitomania = pseudologia fantastica se
caracterizeaza prin organizare romanesca a trairii,
suprasemnificatie, alibiu existential, conduita de teama. Este
lipsita de scop si de beneficiu utilitar, se apropie de delir. (
personalitati dizarmonic structurate: emotive, sugestibile,
exaltate, isterice, delir de imaginatie, sindrom Korsakov.) Este
psihopatie.
Fabulatia tine de mitomanie
Confabulatia este o tulburare de
memorie si constienta. Labila, relativ incoerenta, absurda
Minciuna
– constienta e clara, cognitiv
intact, este un defect etic.
AFECTIVITATEA
Este
procesul psihic fundamental care realizeaza legatura dintre
realitatea interioara si cea exterioara in trairi pozitive si
negative.
Stare
de afect, emotie, dispozitie, sentiment, pasiune.
Tulburari cantitative: - hipotimia –
scade tensiunea afectiva si elanul vital pana la
apatie
-
atimia =
lipsa rezonantei afective ( idiotie, dementa,
sx., confuzie)
-
depresia
= hipertimie
negativa – durere morala,
inutilitate, devalorizare, actualizare doar a trairilor
negative.
-
anestezia psihica dureroasa
= durere morala a celui ce
constientizeaza pierderea rezonantei afective
-
raptus melancolic =
agitatie psihomotorie, acte impulsive
auto sau hetero agresive.
-
euforie
-
labilitate afectiva
-
disforie =
forma mixta
Tulburari calitative: - inversiune
afectiva
- ambivalenta
Anxietatea este o stare afectiva
continua sau intermitenta, primara sau secundara altor afectiuni
psihice sau somatice, acuta sau cronica, predominant psihica sau
predominant somatica, libera, legata de un obiect ( fobia) sau
mascata sub forma altor simptome.
INSTINCTE
-
Alimentar: - bulimie = apetit
crescut, lacom
- anorexie =
apetit diminuat, absent
- pervertire =
doreste lucruri necomestibile, indigeste
-
Aparare: - exagerare = frica
de moarte, de boala, hipocondrie
- scadere = depresie, confuzie,
demente, oligofrenie, suicid
-
Reproducere, sexual: - exagerare = nimfomanie,
satiriazis
- scadere
pana la abolire
- pervertire:
autoerotism, homosexualitate, etc
VOINTA
este activitate psihica orientata constient.
Tulburari cantitative: - hiperbulie
( obsesii, fobii, perseverenta), -
hipobulie, - abulie
Tulburari calitative: - disabulia =
nu poate initia si finaliza
actiunea, - parabulia =
nevroza motorie, - impulsivitate.
ACTIVITATEA este functie efectorie orientata de gandire si
constiinta
Conduita
motorie, aspectul vestimentar, privirea – mimica (hiper, hipo,
a, para), gesturile: – parakinezii - manierism,
bizarerii, stereotipii
-
hiperkinezii – excitatie motorie pana la agitatie
-
hipokinezii pana la akinezie
.
CONSTIINTA este functie de sinteza a psihicului uman, cea mai
inalta forma de reflectare a lumii exterioare si a propriului
eu.
Constient = tot ce este constientizat
Inconstient = toate functiile psihice
care scapa constiintei, nu au fost, nu sunt constientizate
Subconstient = ceeace nu este
constient, dar care a fost constientizat si poate reaparea in
constienta la un moment dat.
Tulburarile
de constiinta sunt in functie de: detasarea de realitate (
ridicarea pragului senzorialitatii – in stari confuzive),
tulburarea memoriei, dezorientare, ( tulburari de memorie),
incoerenta de ideatie ( tulburare de gandire) si a activitatii.
Tulburari cantitative ale constiintei
-
Starea de veghe -
functiile psihice au claritate ( acte
ideo-motorii distincte), luciditate ( orientare adecvata in
real) si rationalitate ( respectarea normelor sociale)
-
Obtuzie
– ridicarea pragului senzorial cu imprecizia perceptiei,
inadecvare, latenta si inadecvare in sfera ideativ-cognitiva,
dificultatea de a-si preciza si formula ideile.
-
Hebetudine –
desinsertia din realitate cu perplexitate.
-
Torpoare –
usoara dezorientare, scaderea tonusului afectiv-volutional si a
initiativei
-
Obnubilare –
tonusul functional al intregului organism coborat, bradipsihie,
bradikinezie, se orienteaza greu.
-
Stupoare –
activitatea psiho-motorie pare suspendata.
-
Sopor –
agravare a starii precedente.
-
Coma –
pierderea constiintei – apsihism. Disolutia constiintei si a
vietii de relatie cu pastrarea relativa a functiei vegetative.
-
Subcoma = coma vigila
– agitatie psiho-motorie, confuzie
-
Coma carus = profunda, agonica.
Tulburari calitative ale constiintei
- Delir = falsa orientare in
mediu, dezorientare in timp si spatiu, tulburari de perceptie,
idei delirante deobicei absurde.
Delirantul ia familiarul drept nefamiliar, confuzul ia
nefamiliarul drept familiar.
- Stare oneiroida = stare de
infiltrare a constructiilor visului in stare vigila – Henri Ey
Amestec de
franturi de reflectare a realitatii cu reprezentari senzoriale
fantastice.
- Stare amentiva = dezorientare
totala auto si allopsihica, incoerenta gandirii, vorbire
ininteligibila, agitatie dezordonata deobicei in limitele
patului.
- Derealizare = dezorientare allopsihica
= dificultatea de a identifica mediul ambiant care pare strain,
ireal. Tulburarile senzorialitatii de tip „jamais vu”, etc sunt
forme ale ei.
- Dezorientarea autopsihica este tulburarea
constiintei propriului eu, sentiment de instrainarea ideilor,
sentimentelor si actiunilor proprii.
- Starea crepusculara = alterare profunda a
reflectarii senzoriale cu pastrarea automatismelor motorii,
poate determina aparenta unui comportament ordonat, care poate
fi determinat de idei delirante sau de halucinatii auditive
imperative sau vizuale terifiante.
PERSONALITATEA
Exprima
caracterul unitar, sintetic al individului, sinteza trasaturilor
individuale ale insului, imbina trasaturile mostenite cu cele
dobandite.
-
Depersonalizarea
este o stare al carei element esential este
impresia de schimbare, de inautenticitate a trairilor, reuneste
anxietatea, perplexitatea si stranietatea.
-
Desomatizarea
este sentimentul schimbarii unor segmente de
corp.
top
4.Homeopatia în
patologia pediatrică dr.
Adrian Dumitrescu
Eşecurile în
tratamentul copilului prin homeopatie se datorează:
-
Sărăciei MM în simptome specifice copilului.
-
Lipsa simptomelor psihice la copil.
- Incapacitatea copilului de a-şi relata anumite stări.
Trebuie ţinut cont de particularităţile biologice şi psihologice
proprii copilăriei.
Particularităţi ale prescripţiei la copii:
1. Administrarea unui remediu este urmată de schimbări rapide,
blânde şi durabile.
2.Înainte de a face o prescripţie opriţi administrarea de
ceaiuri (de colici, mentă), de creme (cu corticoizi, antibiotice
şi altele).
3. Copilul beneficiază de multe ori de acelaşi remediu ca al
părintelui cu care se aseamănă cel mai mult.
4. Copilul trebuie examinat împreună cu părinţii (eventual şi
bunicii) adesea membrii familiei somatizând conflictele, stresul
şi frustrările la nivelul celui mai sensibil: copilul.
5. Sunt importante poftele mai intense ale mamei pe parcursul
sarcinii (dacă dispar după naştere):simptomele respective
aparţin fătului şi pot fi utilizate în alegerea remediului.
6. Se ţine cont de toate semnele fizice evidente (au o valoare
imensă la copilul mic) ca şi de antecedentele patologice
personale precum:
- Respiration –
Asphyxia – children, newborn (ANT-T; CAMPH; Ant-C, Arn, Bell,
Laur, Op; acon, chin).
- Generals –
Cyanosis – infants, in (DIG, LACH, LAUR; Borx, Cact, Camph, Carb-v,
Naja, Phos).
- Eye –
Stricture of lachrymal duct – children, in – newborns: SIL (remediu
unic).
- Abdomen –
Hernia – Abdominal – Inguinal – children, in: AUR, Nit-ac, lyc,
nux-v.
- Generals –
Dwarfishness (nanism) sau deficit staturoponderal: BAR-C,
CALC-P, SULPH; Bar-m, Calc, Carbn-s, Med, Ol-j (ulei de cod),
Sil.
7.La sugari se ţine cont în mod special de:
A. apetit
B. somn
C. scaun.
- Generals –
Food and Drinks – milk – aversion – mother’s milk : SIL(3) si
remedii care conţin siliciu.
- Generals –
Food and Drinks – milk – aversion: LAC-D, NAT-C, STAPH
- Generals –
Food and Drinks – milk – agg: AETH, CALC, CALC-S, SULPH, MAG-M,
TUB, CHIN,
SEP, NIT-AC, CON.
- Generals –
Food and Drinks – milk – agg – mother’s: SIL, Cina, jalapa, nat-c.
- GENERALS -
EMACIATION - appetite with emaciation; ravenous – in children :
CALC,
CINA, IOD,
NAT-M; Abrot, Bar-i, Calc-p, Caust, Kali-i, Lyc,Chin, Mag-C, Sil,
Sulph.
- GENERALS -
EMACIATION - appetite with emaciation; ravenous – in children –
in infants (aceleasi remedii cu mici diferente).
Apetit pervertit:
-
Generals – Food and drinks – lime (var), slate pencils
(ardezie), earth, chalk, clay – desire: NIT-AC, Alum, Alumen,
Calc, Nux-v, Sil şi remedii de grad 1.
-
Generals – Food and drinks – sand, desire: TARENT, sil.
-
Generals – Food and drinks – potatoes desire, raw: Calc,
carc, cic.
-
Generals – Food and drinks – earth desire: alum (rem.
Unic).
-
Generals – Food and drinks – indigestible things desire:
LACH, SIL, Alum, Aur, Calc-p, Calc, Cycl, Nit-ac, Tarent.
-
Generals – Food and drinks – charcoal desire: Calc., Cic.
Psor, alum.
-
Generals – Food and drinks – soap desire: calc (r.u).
-
Mind – feces – licks up cow dung, mud, saliva: Hyos,
merc.
-
swallows his own: Hyos, camph, merc, verat, visc.
Intoleranţa la lapte:
Aethusa Cynapium
Vomită violent orice mănâncă, în special laptele care are aspect
verzui sau de cheaguri galbene.
După ce vomită sugarul este epuizat şi adoarme imediat sau cere
din nou sân.
Natrium carbonicum
Aversiune la lapte, pe care îl refuză (Calcarea Carbonica,
Silicea).
Abdomen întărit, destins, umflat.
Diaree de la lapte.
Silicea terra
Sugarul refuză sânul şi vomită după lapte.
Abdomenul este întărit şi cu volum mărit.
Transpiră mult la nivelul capului; fontanelele se închid cu
întârziere. Poate avea erupţii la nivelul scalpului.
B. Somnul:
-
Sleep – sleeplessness – in children: CARC, COFFEA, Absinthium,
Acon, Ars, Bell, Cham, Cina, Mag-m, Op, Passiflora, Sticta.
-
Sleep – sleeplessness – in children – babies: carc, psor.
-
Sleep – sleeplessness – in children – carried, child must be:
cham.
-
Sleep – sleeplessness – in children – rocked, child must be:
Carc, Sticta, cina.
-
Sleep – sleeplessness – in children – fretful from bedtime to
morning, next day lively: Psor.
C. Scaun:
Diareea:
Rectum – diarrhea – dentition during: CALC, CHAM, DULC, FERR,
RHEUM, SIL.
RECTUM - DIARRHEA - weaning, after: CHIN, arg-n (doar 2
remedii).
Arsenicum Album
Mai ales în urma unei intoxicaţii alimentare (carne alterată),
consum de fructe.
Nelinişte mare şi anxietate, slăbire rapidă cu epuizare şi
colaps. Scaunele sunt însoţite de senzaţia de arsură, urât
mirositoare şi apoase. Frecvent asociate vărsături şi
deshidratare.
Podophyllum
Diaree apoasă cu scaune verzi, abundente, fetide, însoţită de
crampe şi epuizare posibil în urma abuzului de fructe.
Aloe
Senzaţie imperioasă de scaun (eliminat în jet) după fiecare masă
sau după ce bea. Diareea îl scoală din pat dimineaţa. Mucus în
scaun şi zgomote intestinale (borborigme).
China officinalis:
este utilă în toate tipurile de diaree cu deshidratare şi
epuizare datorită pierderii unor cantităţi importante de
lichide.
Constipaţia:
Alumina
Scaunele sunt uscate, tari, decolorate, în cantitate mică.
Uneori acoperite cu mucus. Eliminarea se face cu efort mare şi
pot trece multe zile până să apară senzaţia.
Bryonia:
Scaune tari, uscate, voluminoase, dimensiuni mari, aspect ars.
Fără senzaţie de eliminare zile întregi.
Necesită efort mare pentru eliminare; efort dureros.
Iritabilitate.
Nux Vomica:
Efort ineficient.
Scaune tari, închise la culoare, frecvent cu striuri de sânge.
Înainte de scaun: senzaţie continuă, imperioasă, dureroasă.
După scaun se simte uşurat.
Opium
Este foarte util în constipaţia ce apare în urma unor operaţii
la nivelul abdomenului (ex: apendicită, etc).
NU
UITATI DE CARCINOSINUM!
Dentiţia:
Teeth – dentition – slow: CALC, CALC-P, SIL, TUB, Fl-ac etc.
Teeth – dentition – difficult: CHAM, CALC, CALC-P, SIL, etc.
Head – pain – dentition during: Acon, Cham, Cocc etc.
Rectum – diarrhea – dentition during: CALC, CHAM, SIL, DULC,
FERR, RHEUM etc.
Mind – weeping – in children – difficult dentition, from: Phyt
(r.u.).
Simptome
psihice la sugar:
-
Mind – weeping – carried when: chel (r.u.).
-
Mind – weeping – carried when – quiet only when carried,
child is: CHAM, cina.
-
Mind – weeping – carried when – piteously if taken, hold
or carried; child cries: Cina, sil.
- Mind – weeping – in children – babies – birth – from
birth on: carc, syph.
- Mind – weeping – in children – difficult dentition from:
Phyt (r.u.).
- Mind – anxiety – children in – lifted from the cradle,
when: Calc-p, calc,
borx.
- Mind – anxiety – children in – rocking, during: BORX
(R.U.).
- Mind – anxiety – children in – infants: Acon, Cham.
- Mind – fear – in children:BAR-C, Lyc, calc, carc, caust,
sep.
- Mind – fear – in children – night: KALI-BR, TUB, Borx,
Calc,kali-p.
- Mind – fear – night – in children: Carc, borx, kali-br,
kali-p.
Simptome care indică anumite tipuri de copii:
- Mind – anxiety – children in: Borx, Cina, Gels, Kali-c,
calc, calc-p, carc,
rhus-tox.
- Mind – sadness – children in (12 rem): NAT-M, Ars, Calc,
Lach, carc,
caust,
lyc, sulph, rhus-t, aur.
- Mind – sensitive – children: (11 rem în kent – 35 în
Synthesis): Acon,
Bell, Cham, Kali-p, Phos, Puls, Staph, Ign,
Carc, Gels,
- Mind – restlessness – children,in – carried about amel.;
being: Cham,
ars, cina, kali-c, ant-t.
- Mind – restlessness – children,in: RHUS-T; Cham,
Jalapa, ant-t, borx,
rheum.
Rubricile mici de remedii care corespund unor simptome complexe
sunt adevărate key-note-uri, astfel:
-
Mind – Obstinate, headstrong – children – cry when kindly spoken
to; yet:
sil (r.u.).
-
Mind – Obstinate, headstrong – children – chilly, refractory and
clumsy:
Caps (r.u.).
-
Mind – Obstinate, headstrong – children – fat, inclined to grow:
CALC (r.u.).
De
asemenea importante sunt:
Mind – talking – slow learning to talk: NAT-M, Bell, calc,
caust, bar-c, med,
sil, sulph, tub etc.
Generals – walking – learning to walk, late:NAT-M, CALC,
CALC-P,CAUST,
Agar, Ars, Bar-c,Sil, etc.
Generals – dwarfishness: BAR-C, CALC-P, SULPH, SYPH, Med, Tub,
Sil,
Calc, carc, bac etc.
TIPURI DE COPII SI REMEDIILE LOR (dupa Borland)
1. Copiii letargici, friguroşi (apatici, inerţi, fără energie);
Calcarea Carbonica:
De acest remediu pot beneficia uneori până la 80% din sugari !!!
Sunt grăsuţi, aparent foarte sănătoşi şi bine hrăniţi, dar la
examinare descoperim mult ţesut adipos şi prea puţin ţesut
muscular. Abdomenul este mare, destins.
Au tendinţă la rahitism, capul mare cu “bose frontale” şi
închidere târzie a fontanelelor.
Deşi sunt foarte friguroşi se încălzesc repede la cel mai mic
efort şi transpiră foarte uşor (inclusiv în timpul somnului,
noaptea, la nivelul cefei şi al scalpului – udă perna).
Această caracteristică îi face să răcească des. Amigdalele sunt
mărite şi ganglionii cervicali de asemenea.
Au puţină energie pe plan fizic şi mental ceea ce explică lipsa
lor de iniţiativă şi agravarea la învăţat sau mişcare.
Invaţă greu jocurile ce implică exerciţiul fizic, sunt stângaci
şi neândemânatici şi abandonează uşor atunci când ceilalţi râd
de ei.
Are frică de întuneric şi coşmaruri noaptea.
Pot avea aversiune la carne şi le plac mult ouăle.
Calcarea Phosphorica:
Dacă în locul aspectului prezentat mai sus, copilul începe să
scadă în greutate şi să aibă probleme de hipertrofie a
vegetaţiilor adenoidiene.
Este un copil care învaţă ceva mai bine, dar prezintă dureri de
cap când studiază prea mult.
Se
indică şi spre vârsta pubertăţii când sunt prezente dureri
musculare şi osoase datorate unei creşteri rapide într-un timp
scurt.
Phosphorus :
Copilul devine mai slab, tinde să fie chiar delicat ; este mai
ager la minte, mai nervos, mai excitabil. La frica de întuneric
se adaugă acum frica de schimbările atmosferice şi frica de
tunet. Este neliniştit şi sensibil, dar mai puţin timid şi mai
capabil să se exprime. Isi pierde dorinţa pentru ouă şi începe
să mănânce mai multă carne şi alimente cu gust de preferinţă
sărat.
Răcelile nu mai afectează gâtul ci se transformă în bronşite.
Silicea:
Copil palid, slab şi piele cu o textură foarte fină, foarte
friguros, sensibil
la
rece şi la cel mai mic curent de aer.
Ca şi Calcarea Carbonica tinde să transpire la nivelul capului
dar în plus poate transpira abundent la mâini şi tălpi (cu miros
ofensiv).
Prezintă o sensibilitate crescută la ofense, e dificil, nu-i
place să fie deranjat şi se retrage uşor în “carapacea lui”.
Este inteligent dar oboseşte uşor în plan fizic cât şi mental.
Frecvent are o aversiune sau intoleranţă la lapte.
Lycopodium:
Copil slab, tendinţa de a transpira uşor a dispărut.
Par independenţi, lasă impresia că au o părere bună despre ei
înşişi dar nu sunt atât de siguri de sine.
Predispoziţie la tulburări digestive şi deşi au poftă de mâncare
şi mănâncă mai mult decât media, nu se îngraşă.
În
locul dorinţei lui Phos pentru carne şi alimente gustoase, lor
le plac mai mult dulciurile.
În
locul dorinţei de îngheţată de la Calcarea ei au preferinţe
pentru alimente fierbinţi.
Sunt încă friguroşi dar mult mai sensibili la aerul închis în
comparaţie cu tipurile de mai sus.
2.
Copii nervoşi (neliniştiţi, agitaţi, impulsivi, agresivi):
Arsenicum Album:
Este cheia întregului grup prin neliniştea şi anxietatea pe care
o manifestă.
Un simptom caracteristic este că după activitate şi agitaţie se
simt foarte uşor epuizaţi, devin palizi şi trebuie să se
întindă.
Intotdeauna agitat, se sperie uşor de orice lucru mai puţin
obişnuit.
Ii
e frică să stea singur în casă dar şi să iasă singur afară; are
frică de întuneric şi vrea să aibă pe cineva alături (nu poate
adormi singur).
Noaptea are coşmaruri şi fuge din pat ca să se refugieze în
camera părinţilor.
In
ciuda înfăţişării delicate şi a emotivităţii (pot fi cei mai
atrăgători dintre copii), prezintă agitaţie locomotorie (“nu pot
sta locului”, au întotdeauna ceva de făcut; dacă sunt nervoşi se
duc de la mamă la tată, la soră apoi iar la mamă).
Au o hiperestezie generală (mare sensibilitate faţă de stimuli
variaţi): miros, atingere, zgomot, emoţii.
Sunt copii deosebit de ordonaţi, îsi ţin jucăriile în ordine şi
se supără când îşi pătează hainele.
La frig răcesc uşor, răceala având tendinţa de a progresa rapid
către plămâni.
Este un remediu util şi în diareile cu deshidratare acută
însoţită de anxietate, nelinişte şi colaps.
Chamomilla:
Prezintă unele simptome comune cu copilul Arsenicum album:
agitaţia motorie şi hiperestezia generală. Cu toate acestea sunt
2 tipuri complet diferite.
Este călduros.
Spre deosebire de Arsenicum, acest remediu are un fel de
frenezie, durerea i se pare insuportabilă şi e furios pe medic
pentru că nu a acţionat suficient de rapid. Durerea îl face
agresiv, se zbate şi loveşte.
Nu găseşte consolare la nimeni (cum e cazul lui Arsenicum).
Inainte de a se îndrepta spre altă persoană poate să te
lovească. Face crize de furie.
Este ameliorat de mişcarea pasivă (când e purtat în braţe).
Este nemulţumit orice ar face.
Se
plictiseşte şi aruncă obiectele.
Remediul este foarte indicat pentru erupţiile dentare (atunci
când există simptomele specifice), pentru colicile cu scaune
diareice de culoare verde şi în otita acută cu durere care îl
face pe copil să ţipe (……a rezolvat cele mai multe cazuri de
otite acute ale copilului mic, evitând astfel puncţia timpanului
– alături de Pulsatilla).
3.
Copii cu întârzieri în dezvoltarea fizică şi/ sau mentală.
Cel mai utilizat remediu pentru copilul cu retard este:
Baryta Carbonica:
Are o statură mică, atât fizicul cât şi mentalul fiind slab
dezvoltate.
O altă caracteristică evidentă este timiditatea excesivă (care
acoperă celelalte simptome): se sperie în faţa străinilor, dacă
este lăsat singur, dacă trebuie să iasă din casă; întotdeauna
există o frică de oameni.
Au ”întârziat” în toate privinţele: au vorbit şi au mers târziu,
dentiţia a apărut mai târziu şi au câştigat mai încet în
greutate.
Are o memorie foarte slabă şi nu poate fi atent prea mult timp,
nu se poate concentra la lecţii.
Orice încercare de efort susţinut îl oboseşte şi îi produce
dureri de cap frontale.
Are amigdale hipertrofice, adenopatii (ganglioni măriţi) şi
răceşte uşor.
O trăsătură importantă este saliva care se prelinge şi tendinţa
la erupţii cutanate.
Natrium Muriaticum:
Majoritatea copiilor Natrium Muriaticum au înălţimea şi
greutatea sub valorile medii.
Se aseamănă cu Baryta Carbonica în ceea ce priveşte timiditatea:
au aversiunea de a intra în comunicare cu ceilalţi, nu le place
să fie deranjaţi şi plâng. El însă plânge mai mult de mânie
decât de frică şi dacă încerci să-l consolezi se agravează
(trebuie lăsat singur ca să se calmeze).
Incepe să vorbească la o vârstă mai înaintată şi cu oarecare
deficienţă (ca dificultate de articulare, nu din cauza unui
deficit mental).
Au şi ei cefalee frontală la efortul de învăţare, dar şi la
căldura soarelui.
Preferinţă importantă pentru sare (fură sarea aşa cum ceilalţi
copii fură zahărul).
4.
Copii cu erupţii ale pielii:
Capul de serie din acest grup este:
Graphites:
Sunt copii cu erupţii cutanate bine definite.
Bineînţeles că şi alte remedii pot prezenta eruptii cutanate, de
exemplu copiii Calcarea şi cei Carbo Vegetabilis pot avea
erupţii rebele la nivelul scalpului, copiii Sulphur şi Causticum
au şi ei o mulţime de erupţii cutanate dar ne vom gândi la
Graphites în caz de istoric îndelungat al acestei patologii.
Este gras şi greoi, palid, întotdeuna friguros şi constipat, cu
abdomen mărit.
Are o mare lipsă de încredere în sine, ezită când este întrebat,
este leneş şi se gândeşte mult la necazuri.
Spre deosebire de Calcarea carbonica (tegumente păstoase şi
transpirate), are o piele uscată şi aspră care tinde să se crape
mai ales la frig.
Poate avea erupţii în orice zonă dar mai ales la nivelul
pliurilor. Erupţiile au tendinţă la sângerare, fisurare
dureroasă şi secretă o materie galbenă, lipicioasă, în final
formând cruste.
Psorinum:
Au
un aspect nesănătos, par murdari şi nespalaţi. Tegumentele sunt
foarte uscate şi aspre şi mai totdeauna prezintă măcar o pustulă
undeva pe corp.
La
efort tind să transpire şi să miroasă urât.
Secreţiile sunt seroase sau purulente şi întotdeauna urât
mirositoare.
Caracteristica erupţiilor este iritaţia intensă cu prurit (mâncărime)
accentuat şi agravat la spălare. Se scarpină până îi dă sângele.
Majoritatea sunt slabi, cu un apetit crescut, iar dacă nu
mănâncă fac cefalee.
Voi menţiona aici un alt mare remediu pentru erupţii: Sulphur.
5. Copiii foarte călduroşi:
Cele mai cunoscute pentru “căldura” lor sunt:
Pulsatilla, Sulphur, Bromium, Kali sulphuricum, Iodum, Fluoric
acid;
Pulsatilla:
Se caracterizează prin deosebita lor drăgălăşenie.
Sunt aşa numiţii copii “lipicioşi”, dornici de iubire,
afecţiune, cu care poţi comunica uşor. Se ruşinează repede şi se
înroşesc la faţă. Vor multă atenţie şi au o relaţie specială cu
mama de care se şi “agaţă” adesea.
Sunt foarte sensibili la căldură (căldura soarelui, a unei
camere, în aglomeraţii) şi în aceste cazuri îşi pierd
vitalitatea şi strălucirea, devin plângăcioşi şi irascibili.
Tolerează greu şi schimbarea bruscă de la cald la rece (mai ales
în sezonul cald), ocazie cu care fac un episod diareic, cistite
sau otite (mare remediu de otite). Răcelile sunt uneori însoţite
de vărsături. Nu suportă mâncărurile grele. Nu au sete (uită să
bea).
Sunt foarte energici către ora de culcare şi se tem de întuneric
şi de a fi lăsaţi singuri.
Plâng foarte uşor la supărări şi adoră să fie consolaţi.
top
5.
ELEVUL CU PROBLEME ŞI HOMEOPATIA
de
Dr. Robert BOURGARIT
Traducere facuta de dr. Ioan Teleianu
Dacă astfel de
copii au probleme legate de învăţătură acest lucru poate ţine de
propria lor constituţie psihică, de caracterul lor dar şi de
circumstanţe care nu mai depind chiar de ei înşişi.
Adică, am putea
spune că definindu-i ca atare, nu însemnează că ei singuri sunt
responsabili de dificultatea de a învăţa ci mai degraba că ei
traduc această dificultate printr-un anumit comportament astfel
etichetat.
Adesea sunt
catalogaţi pe scurt ca LENEŞI, dar ei nu sunt aşa în realitate.
Dacă am defini
lenevia prin refuzul deliberat de a lucra copilul dotat cu o
inteligenţă medie nu refuză niciodată să lucreze pentru o
raţiune deliberată. Judecata lui de valoare nu-i permite acest
demers înaintea unei vârste situate în jurul pubertăţii. Până
atunci dificultatea de a învăţa este un fel de fenomen
involuntar şi inconştient.
Există două
motivaţii pentru a explica comportamentul normal al copilului
considerat studios:
·
Curiozitatea de a cunoaşte şi a-şi explica şi înţelege cât de
cât ce este în jurul lui, şi
·
Dorinţa de a place şi a fi pe placul cadrului didactic care este
identitatea de reprezentare a mamei sale la şcoală.
Dacă una din
aceste două motivaţii îi lipseşte, se produce un fenomen de
inhibiţie a atenţiei lui şi a capacităţii de a memoriza ceea ce
se predă (de fapt ceea ce se spune) în clasă.
Această inhibiţie
este deci explicabilă prin două mecanisme care nu mai tin de el:
fie de a înceta să mai vrea să cunoască ce se întâmplă în mediul
său, pierzând curiozitatea lui naturală, fie nu mai are nicio
raţiune de a face plăcere invăţătorului sau profesorului său.
Cauzalităţile
legate de ceea ce denumim LENEVIE sunt deci foarte imbricate
şi foarte numeroase. Ele sunt foarte greu de modificat şi
imposibil de suprimat. Idealul ar putea fi, evident, să punem
copilul în acele condiţii încât el să fie perfect împlinit şi
realizat, dar nimic nu este mai greu în această privinţă.
Ne mulţumim doar
cu încercarea de a-l ajuta să se adapteze la situaţii care nu
pot fi schimbate şi acest lucru este cel care este solicitat
medicului. Dacă el este homeopat el trebue să judece în
termeni de simptome pentru a încerca să găsească remediul care
va putea favoriza acestă adaptare.
Personal am
început prin a clasa aceşti copii în diferite categorii după un
prim simptom care este cel al COMPORTAMENTULUI GLOBAL ; eu văd
în ei: :
·
FRICOŞI
·
TIMIZI
·
DISTRAŢI
·
LENŢI
·
AGITAŢI
·
OPOZANŢI
Vom trece în
revistă aceste diferite grupe de copii, încercând să analizăm
caste comportamente luate ca simptome complementare. Plecând de
la un astfel de grup simptomatic va putea fi ales un oarecare
număr de remedii şi vom încerca să înţelegem modalitatea de a
recunoaşte între ele pe cel care corespunde cel mai bine
fiecărui caz.
1- COPIII FRICOŞI :
Ei sunt astfel,
adesea, prin natura lor. Este vorba de hiperemotivi, de
hipersensibili care se trezesc într-un
mediu ostil pe care nu-l suportă.
Adesea copii unici la părinţi sau supraprotejaţi de o mamă
fricoasă şi ea, ei se găsesc confruntaţi cu violenţa. Asta
se poate întâmpla încă de la sosirea lor în colectivitatea de
copii, sau poate mai târziu, într-o clasă unde educatorul
ţipă prea tare, se inervează din nimic, loveşte sau pedepseşte
cu uşurinţă. Uneori aceste atitudini vin din partea unor
grupuri de copii agresivi care practică devreme tirania sau
bătaia de joc. În astfel de condiţii săracul de el,
micuţul FRICOS este literalmente terorizat, într-atât încât
nu mai poate să audă sau să reţină nimic din ce se spune şi din
ce se face la şcoală. Acasă el se simte fericit.
Pentru a regăsi
grupul de remedii care ar putea corespunde acestei stări, avem
de comparat rubricile:
Ø
URMARILE
FRICII (fright complainte from, pag. 41)
Ø
COPII
HIPERSENSIBILI (Sensitive children, pag. 78)
Ø
SENSIBILITATEA LA VIOLENTA (Sensitive rudeness, pag. 79)
Remediile care se
regăsesc aici valorizate şi care ar putea fi adaptate acestor
cazuri de copii, sunt:
ACONITUM, BELLADONNA, OPIUM, CALCAREA CARB.,
NATRUM MUR.,
PHOSPHORIC ACIDUM, PHOSPHORUS, PULSATILLA şi
STAPHYSAGRIA.
Alegerea ce va fi
făcută între ele depinde pe de o parte de modalităţile
complementare ale fiecăruia şi mai ales de simptomele pe care le
vom putea descoperi la copil, pe plan general sau local.
Vom prezenta acum
caracteristicele şi indicaţiile esenţiale ale primelor trei
remedii, pentru inceput de tratament, celelalte venind după ele,
dacă va fi nevoie.
si nécessaire.
ACONITUM : are o frică îngrijorătoare,
aproape fizică, care se citeşte pe faţa copilului; el are o
frică de alţii aşa cum are frică de mulţime, de boală, de
durere, de moarte. Sensibilitatea sa se manifestă deopotrivă şi
la zgomot, muzică.
BELLADONNA: aduce în imagine mai ales
lucrurile înfricoşetoare, răutatea oamenilor şi ferocitatea
animalelor şi are o frică aşa de mare încât este gata să
fugă de la şcoală (escape, pag. 39). Reacţia lui poate fi
violentă, lovind şi urlând dacă frica lui e prea puternică.
OPIUM : este, din contră, fricosul
paralizat.
El îşi pierde toate
resursele şi trece drept neinteligent deşi nu este aşa.
Se
retrage într-un colţ al curţii, privindu-şi colegii cum se
joacă.
El numai în somnul său poate participa, în vis sau sub formă
de coşmaruri cu acţiuni violente.
CALCAREA CARBONICA : prezintă întrucâtva cam acelaşi
gen de frică, întâlnită la BELLADONNA, şi vine după ea, dacă
temperamentul friguros, transpirant şi indolent se regăseşte
asociat cu frica.
NATRUM MURIATICUM : este copilul
terorizat de şcoală pentru că a pierdut protecţia familială.
El se crede abandonat, trădat de mama sa, ca şi când ea l-a
împins într-un mediu ostil. Incapabil să-şi exprime frica
sa, se repliază în el-însuşi şi nu vrea să spună nimic despre ce
se petrece în clasă. Mai mult, încurajările sau sfaturile îl
fac furios.
PHOSPHORIC ACIDUM : est cel care se
situează cel mai aproape de depresia nervoasă şi de disperare.
El cade într-o
stare de indiferenţă faţă de tot, refuzând să se alimenteze.
Acesta va fi remediul stărilor celor mai grave.
PHOSPHORUS : este cel care are cele mai
multe frici, înafară de cea de şcoală. Paradoxal el are în
acelaşi timp o teribilă frică de a fi singur, mai ales
noaptea. In mod deosebit, el are frică de apă şi
furtună. Este de asemenea hipersensibil, foarte afectuos:
el are nevoie de dovezi de dragoste, fiind profund
impresionat afectiv de mângâieri şi săruturi.
PULSATILLA : este fricosul care nu ştie
decât să plângă. Pe toată durata şcolii, el rămâne plângăreţ
într-un colţ. Şi-ar dori de bună seamă să se refugieze în
braţele educatoarei sau profesoarei, pentru că ştie că
numai acolo se simte bine, dar , nefiind acceptat, el nu ştie
decât să plângă.
STAPHYSAGRIA : are frică să nu se abată asupra lui
vreo pedeapsă sau mustrare pe care n-ar merita-o. A remarcat
deja că profesorul este adesea nedrept şi se aşteaptă în mod
constant să fie viitoarea victimă a unei sancţiuni imprevizibile.
Această atitudine atrage după sine adesea, de altfel, necazurile
de care se teme. El se descarcă, după programul de la clasă
şi la el acasă, prin furii violente.
2- COPIII TIMIZI :
Comportamentul lor
este adesea foarte vecin cu cel al copiilor fricoşi la care
ne-am referit, dar în realitate timidul are mai multă frică
de el decât de alţii. Lui îi e frică de a fi remarcat, de a-şi
bate joc de el şi mai ales de a lua cuvântul, chiar şi
pentru lucrul simplu de a se ridica de pe loc dacă este
întrebat. Se spune clasic că el nu participă în clasă. Şi-ar
dori, de bună seamă, dar el este paralizat de sentimentul
propriei sale incapacităţi. Îi lipseşte total încrederea în el.
Temele făcute acasă sunt corecte, dar în clasă el nici nu
poate nici nu mai ştie nimic să exprime.
In acest caz este
vorba de o stare constituţională adesea moştenită de la unul din
părinţi, deci greu de modificat. Cadrele didactice ale
acestui tip de copii trebuie să aibă o mare doză de
răbdare şi indulgenţă ca să scoată ceva din ei.
Medical, pentru a
încerca să-i ajutăm, va trebui să căutăm un remediu printre cele
ce se referă la rubricile:
Ø
TIMIDITATE
: (Timidity, pag. 80)
Ø
LIPSĂ DE
ÎNCREDERE ÎN SINE (Confidence, want of self, pag. 13)
Ø
AVERSIUNE
DE A RASPUNDE (Answer. Aversion, pag. 3)
Ø
NU SUPORTĂ
SĂ FIE PRIVIT (Looked at, cannot bear to, pag. 63)
Nu este de mirare
să constatăm că majoritatea remediilor care convin frisoşilor
pot fi date şi timizilor şi de aceea simptomele generale şi
locale, particulare fiecărui caz, vor fi cele care vor determina
prescripţia.
Nu vom mai reveni
asupra remediilor fricoşilor, cele la care ne-am referit mai sus
:
CALCAREA CARBONICA
NATRUM MURIATICUM
PHOSPHORUS
PHOSPHORIC ACIDUM
PULSATILLA
STAPHYSAGRIA
Ele sunt absolut
indicate pentru timizi dacă şi celelalte simptome convin dar va
trebui, poate, să preferăm anumite medicamente care sunt de
asemenea foarte tipice acestor cazuri, cum ar fi :
BARYTA CARBONICA : care este timidul
ireductibil, dar de asemenea şi puţin retardat pe plan
intelectual care ştim că, de regulă, merge şi
vorbeşte mai târziu . El are deci o conştienţă vagă asupra
stării lui şi se ascunde efectiv în spatele profesorului sau
a mobilierului din clasă. El caută protecţia dar şi
afecţiunea adultului.
BARYTA MURIATICA : Are absolut acelaşi
comportament şi aceiaşi întârziere mentală, dar, graţie
componentei muriatice, el se arată mai introvertit, refuzând
încurajările şi consolarea. El este cel care se duce mai
degrabă pe sub mobilier decât spre educator.
LYCOPODIUM : este de asemenea un mare
timid, dar el domonă mai bine frica să nu facă ceva rău.
El se teme în special de tot ce e nou şi neaşteptat şi
asta se traduce adesea prin inversări ale cuvintelor sau
silabelor, când citeşte sau scrie. El se bâlbâie din cauza
timidităţii, în timp ce este foarte capabil de a face totul
bine atunci când este singur acasă
SILICEA : Este foarte vecin cu Lycopodium
prin mentalitatea sa iar diferenţa va fi făcută mai mult pe baza
simptomelor generale şi modalităţilor organice sau funcţionale
decât pe cea a caracterului său.
ANACARDIUM : este dintre toate, cel care
are cea mai mare lipsă de încredere în el. El crede atât de
puţin că este capabil să facă o treabă bună, o dictare bună,
încât cocoloşeşte ciorna pe motiv că ar avea avea greşeli pe
care nu le făcuse de prima dată. O voinţă morbidă îl obligă
să facă ceva rău pentru că este convins că el nu este capabil de
a reuşi din prim moment.
RHUS TOXICODENDRON : Este timidul
gesticulant, care ascunde emoţia sa sub forma unor
comportamente bizare şi unor gesturi necontrolate. Dacă îl
priveşti sau îl întrebi, este cuprins de mişcări involuntare
fiind incapabil de a răspunde corect. În fapt el transpune
într-o agitaţie motorie dezordinea din capul
său.
III - COPIII DISTRAŢI :
Aceştia sunt cei
despre care se spune că sunt totdeauna pe undeva
pierduţi, cu capul în nori, şi că nu participă în clasă, ca şi
când n-ar avea niciun interes faţă de ce se întâmplă acolo.
Ar trebui ca profesorul să fie mereu în preajma lor pentru a-i
readuce la realitate. Acasă, nu fac nici aici nimic singuri
: trebuie ca mama lor sau altă persoană să se ţină de capul
lor ca să-i determine să-şi facă lecţiile. Prin forţa lor
proprie par incapabili de ceva, inafară de joacă. În plus
îşi pierd toate afacerile, jucăriile, obiectele de şcoală, etc.
Niciodată nu ştiu exact seara, ce teme au de făcut petru a doua
zi. E nevoie aproape întotdeauna să telefoneze la unul din
colegi ca să se informeze exact.
Vom vedea mai
târziu cazul COPIILOR LENŢI, cu care se confundă uneori, dar
distratul este lent pentru că îşi pierde vremea în reverii, în
timp ce lentul veritabil este astfel chiar dacă îşi fixează bine
atenţia pe ceea ce face.
Căutăm remediile
în rubricile care respectă bine această stare de distragere,
astfel ::
Ø
DISTRACŢIE,
LIPSA DE ATENŢIE : (absent minded, pag 1)
Ø
DIFICULTATE
DE A SE CONCENTRA (Concentration active difficult, pag. 13)
Ø
IMAGINAŢIE
DEBORDANTĂ (Fancies, exaltation of, pag. 41)
Primele două
rubrici sunt foarte lungi
şi comportă
practic toate remediile pe care noi le-am trecut deja în revistă
pentru acesti copii nervoşi şi dificili aşa cum sunt fricoşii şi
timizii. Cred însă că în cea de a treia rubrică vor fi
găsite remediile cele mai valabile dacă distragerea nu este în
raport cu o stare constituţională, dacă ea este de o
apariţie recentă şi explicabilă printr-un eveniment particular,
şcolar sau familial.
Cele care mi se
par că se potrivesc mai bine acestor copii vor fi:
CANNABIS INDICA : pentru cei care sunt
intoxicaţi de televiziune şi de desene animate. Ei
retrăiesc aproape constant istoriile celor văzute sau stârnite
de imaginaţie, scăpându-le total cele ce se spun şi se petrec
în clasă. Acasă este acelaşi copil care nu termină să se
îmbrace dimineaţa, nici să ia micul dejun, trebue ca mama să
facă totul în locul lui, dacă ţine neapărat să fie gata ca
să plece la şcoală.
HYOSCIAMUS : coresponde la fel destul de
bine cu această imagine a distratului pierdut în gândurile
sale. Aici însă, gândurile sunt efectiv active : el
vorbeşte singur, pare să fie constant în compania unui camarad
imaginar. El joacă toate rolurile istoriilor pe care le
inventează. În general aceste imaginaţii sunt mai degrabă
violente. Se bate, ţipă, pe scurt poate să părăsească clasa in
timpul orei, etc.
LACHESIS : Este în mod particular distrat
dimineaţa, are destule dificultăţi de fixare a atenţiei sale,
în timp ce seara şi noaptea este mult mai lucid. Dacă
dimineaţa este cam adormit, după amiaza nu face decât să
vorbească cu vecinii săi. Este bavardul ireductibil pe care
nicio pedeapsă nu-l poate opri să vorbească. Este destul de
adesea, un gelos care se crede persecutat de profesor,
care preferă pe colegii săi.
NUX MOSCHATA : Se refugiază mai degrabă
într-un vis inconsistent, are dintr-odată aerul că doarme,
şi i se întâmplă să-l apuce somnul în spatele unui maldăr de
cărţi. El nu este, cu toate acestea lent, când se
trezeşte din letargia sa şi din contră arată o dispoziţie
imprevizibilă, plângând şi râzând prea mult pentru fleacuri.
IV - COPIII LENŢI :
Mulţi sunt aşa
pentru că-şi fixează cu greu atenţia asupra a ceea ce trebue să
facă. Ei se distrează de un nimic şi chiar fără nici o
raţiune, cum am văzut la copii din grupul precedent. Ne trebuie
deci vigilenţă pentru a clasa copilul LENT în grupul distraţilor
sau în cel al copiilor veritabil lenţi. Aceştia din urmă sunt
constituţional-lenţi : le este imposibil să meargă repede,
gesturile lor sunt lente, gândirea lor este lentă şi aceasta
nu este nici din greşala lor nici din lipsa voinţei. Ei
petrec de două ori mai mult timp faţă de alţii pentru a scrie,
pentru a scrie pe tablă sau a da o lucrare scrisă. Ei depun
de două ori mai mult timp pentru a învăţa lecţiile şi n-au
niciodată timpul de a termina temele pentru a doua zi.
Primesc note rele fără a fi neinteligenţi. Sunt pur si
simplu lenţi.
Pentru
selecţionarea remediilor de încercat pentru aceste cazuri, vom
lua în considerare rubricile :
Ø
CONCENTRARE
INTELECTUALĂ DIFICILĂ (Concentration pag. 13)
Ø
LENTOARE
INTELECTUALĂ (slowness, pag. 8l)
Ø
OBTUZIE
CEREBRALĂ (Dullness, Sluggishness, pag. 37)
Ţinând cont in mod
particular de subrubricile privind copilul şi în special
activitatea şcolară, am reţinut remediile următoare:
AETHUSA CYNAPIUM : este în special
remediul copilului care are probleme în ceea ce priveşte fixarea
atenţiei sale asupra muncii şcolare. Tradiţional el era
considerat ca un “Students/root”. Personal, eu l-am prescris
adesea pentru cei care, la apropierea unui examen spun că nu vor
pute niciodată să vadă tot programul şi că sunt disperaţi că nu
pot lucra suficient de repede.
BARYTA MURIATICA au fost deja prezentate în
cazul copiilor timizi. Dar ei au de asemenea capacităţi
intelectuale mai degrabă diminuate. Ei sunt lenţi pentru
că asimilează cu greutate şi progresiv ceea ce alţii învaţă
rapid la şcoală. Se spune despre ei că le lipseşte maturitatea.
Ei vor face, poate, studii chiar strălucite mai târziu, dar
la un moment dat pot prezenta o anumită vâscozitate
intelectuală.
Cea CARBONICĂ este mult mai adesea indicată
decât cea MURIATICĂ, la copil, dar ultima va acţiona posibil mai
bine la cei slabi şi mai puţin timizi.
ANACARDIUM a fost şi el avut în vedere în
caz de timiditate. Lipsa sa de încredere în forţele sale este
cea care îi determină lentoarea. El ezită în mod constant între
două soluţii : ezită în modul de a pronunţa cuvintele, de a
le scrie, de a face fraze, de a da o soluţie la o problemă şi
în acest fel el pierde timpul.
CARBO VEGETABILIS :
este diminuat din punct de vedere fizic. El este lent
pentru că nu are forţa de a merge mai repede. El ar avea
nevoie de a se oxigena, de a se duce în recreaţie mai frecvent
decât alţii.
Aerul mai închis
din clasă îl adoarme în mod veritabil. O fereastră deschisă,
puţin aer proaspăt îi face bine, dar dacă învăţătoarea este
friguroasă, el nu mai este bun de nimic. Ajunge adesea la o
astfel de stare în urma unei boli din care îşi revine cu
greutate. l.
HELLEBORUS : este lentul care pare
intoxicat, ca paralizat, ca şi când ar fi fost drogat. El
este cel care seamănă cel mai bine cu aceşti copii cărora li se
dau doze puternice de VALLIUM sau de GARDENAL.
PHOSPHORUS : este din contră copilul
inteligent dar care oboseşte anormal de uşor. El nu poate
susţine nici un efort de concentrare a atenţiei mai mult de
zece minute. După acest termen mintea lui scapă şi zboară
în istorii imaginare. Am vorbit deja de copiii distraţi.
Efectiv este cazul său, dar distracţia este provocată de
fatigabilitatea lui exagerată, mai mult decât de imaginaţia
sa excesivă.
PULSATILLA : poate fi de asemenea un
distrat şi un fricos, dar lui I se întâmplă să fie lent numai
pentru că este oprit de cea mai mică dificultate şi că îl apucă
lacrimile de fiecare dată.
Şi de fiecare dată
trebue să fie consolat şi potolit. Nu miră, astfel, pe
nimeni că are nevoie de două ori mai mult timp faţă de alţii, ca
să-şi aducă la îndeplinire îndatoririle şcolare.
SEPIA
: Rar ca remediu de copii, poate totuşi să fie indicat îm
cazurile care se situează la limita depresiei nervoase.
Copilul este paralizat psihologic de o decepţie profundă pe
care n-o ştie şi refuză să şi-o exprime. Acesta poate fi
simplul fapt de a se crede alungat din caldul cămin
familial; sau ca urmare a decesului unei bunici. El se înfundă
astfel în tristeţea sa (Dwells, pag. 39) şi nu mai are
bucuria de a mai trăi (Loathing life, pag. 62.)
V - COPIII AGITAŢI, INSTABILI :
Acestia sunt cei
care nu pot sta locului şi care tulbură clasa prin
comportamentul lor. Sunt incapabili să se fixeze pe o
acticitate puţin mai prelungită.
Unii sunt aşa
datorită unui exces de vitalitate: ritmul şcolar le este
insuportabil pentru că ei nu pot din punct de vedere fizic să
accepte să rămână o oră în intregime fără să să se mişte în
banca lor.
Alţii sunt aşa
dintr-o raţiune psihologică : nu pot să-şi fixeze atenţia
timp îndelungat ca ceilalţi. Dar, în loc să se refugieze într-un
vis cum fac distraţii despre care am vorbit ; în loc să
încetinească ritmul lor de gândire ca cei lenţi, ei nu pot
decât să se deplaseze fizic de la locul lor, să discute sau
să-şi tachineze vecinul de bancă.
Toţi copii sunt în
mod normal instabili. Ei au, toţi, nevoie de a schimba
activitatea şi de a alterna un efort mental cu unul fizic. Dar
dacă unul dintre scopurile şcolii este acela de a disciplina
această tendinţă, INSTABILII despre care ne ocupăm acum, nu
pot asimila această disciplină. Atât cât ne este posibil din
punct de vedere medical să facem ceva pentru ei, ne obligă să
alegem dintre destul de numeroase remedii, pe cel mai indicat.
Am făcut o selecţie plecând de la rubricile
următoare din Kent :
Ø
AGITAŢIA
COPILULUI: (Restlessness, children, Pag. 13) rubrică puţin cam
scurtă.
Ø
NERĂBDAREA
: (impatience pag. 53)
Ø
DIFICULTATREA DE A SE CONCENTRA asupra studiilor sale:
(Concentration. difficult, studying, pag. 13)
Ø
CA ÎNTR-UN
VIS (dream, as if in a, pag. 31)
Ø
DEZORDINE
ÎN GÂNDIREA SA : chaotic, pag. 10)
Din acest
ansamblu, rezultă că am putea avea de dat două grupe de remedii,
după cum este vorba de agitaţie fizică sau de instabilitate
psihologică..
AGITAŢII FIZICI :
ACONITUM : care este instabilul anxiox,
cel care nu găseşte repaos decât în mişcare. Pentru a se simţi
mai bine, pentru a şti mai mult, el se întoarce, îşi părăseşte
locul, întreabă pe alţii şi în final se face remarcat şi
pedepsit. Sub pretextul de a face mai bine el devine cel mai rău
elev. il devient le plus mauvais élève.
CHAMOMILLA : Este agitatul certăreţ,
violent, furios. Lui îi place cearta şi găseşte toate
ocaziile de a provoca şi de a agresa vecinii săi. În
recreaţie el este cel care urlă cel mai puternic şi care se
agaţă de toată lumea.
RHUS TOXICODENDRON : Are o nevoie fizică de
a mişca ceva. Dacă nu se poate ridica de pe locul său, ceea ce
nu-i lipseşte să facă cu sau fără motiv, el mişcă în orice
caz totdeauna un picior sau un braţ. Nu este elev rău dar se
spune aproape că are dansul lui Saint-Guy (?).
TARENTULA HISPANICA : Combină agitaţia
fizică de la RHUS cu: răutatea de la CHAMOMILLA. El are
gesturi involuntare puţin coreice ale primului, dar şi
agresivitatea celui de al doilea. Un singur lucru îl calmează
numaidecât, anume muzica. El nu e calm decât în clasa de
muzică sau de cânt.
TUBERCULINUM : este încă un "affreux Jojo"
căruia nimeni nu-i vine de hac. Dar el este în acelaşi timp
mai slab decât precedenţii. Este micul David care se luptă
voluntar cu
nişte Goliaţi.
Dacă este atât de nervos, aceasta se datorează absenţelor
frecvente de la şcoală, din cauza bolilor care reapar
mereu (rinite, angine, otite).
AGITAŢII
PSIHICI
: vor fi mai ales
LACHESIS : pe care l-am văzut printre
distraţi, din cauză că este vorbăreţ. Are, deci, această
nevoie de a vorbi cu alţii care-l agită.
Dacă vorbeşte
într-atât este pentru că la el totul poate fi subiect de
comentarii, sau punct de plecare al unei istorioare. Pretinde
întotdeauna că ştie mai mult decât alţii.
ARSENICUM ALBUM : Este echivalentul lui ACONITUM pe care l-am
clasat puţin cam arbitrar printre agitaţii fizici. Ambii sunt
înainte de toate nişte neliniştiţi, nişte anxioşi. Şi
acestă anxietate este cea care îi agită. Dar ARSENICUM se
aseamănă prin fragilitatea sa, sensibilitatea la frig şi la
răceli, cu TUBERCULINUM, în timp ce ACONITUM este în general un
robust.
NATRUM CARBONICUM : Este veritabilul instabil mental. El
nu poate să-şi fixeze atenţia pe un subiect sau o activitate mai
mult de cinci până la zece minute.
Dacă e obligat să
reflecteze, aceasta va fi ceva dificil de realizat şi în orice
caz el se va plânge curând de dureri de cap. Efortul
mental îl oboseşte, ca şi soarele din timpul verii.
MERCURIUS : Este “argintul viu” clasic.
Şi el este
destul de greu de stăpânit, ca o picătură de mercur pe o
foaie de hârtie. Mai mult, nici el însuşi nu ştie cum să se
stăpânească.
Face totul repede
(Hurry, pag. 52), acum plânge, acum râde (weeping altern
pag. 13). El are memorie slabă (memory weakness, pag. 64)
şi nu e niciodată mulţumit (discontented, pag. 56).
PLANTAGO : este semnalat ca un remediu tradiţional al
copilului agitat, fără alt caracter cât de cât particular.
Va trebui să ne gândim la el dacă copilul face de asemenea şi
pipi în pat noaptea.
V I – COPIII OPOZANŢI :
Aceştia sunt
copiii care refuză sistematic să facă ceea ce li se cere
; ei au alt mod de a se ocupa, fie că deranjează pe ceilalţi
din clasă, fie că nu fac absolut nimic. Aceiaşi atitudine o
au şi în familie, pentru că la originea acestui comportament
există totdeauna o greşeală de educaţie sau o reacţie
afectivă faţă de o dorinţă refuzată.
Este vorba de
copii care au o puternică personalitate sau cel puţin o
conştientizare acută despre “eul” lor, ceea ce îi face
foarte susceptibili. Nu acceptă nici cea mai mică constrângere.
Ea este resimţită ca o atingere a libertăţii lor. Se supără
pentru un fleac. Adesea e vorba de copii unici la părinţi, care
au fost supraapreciaţi de o familie care de asemenea a refuzat
să le impună vreo constrângere cât de mică. Este “copilul
rege”, cu ce are el mai rău în el. El pune pe roate toată
familia sa pentru a obţin,e totdeauna, tot ce îi convine şi a
refuza ce nu-i place. N-ar putea, deci, să se comporte diferit
la şcoală.
În alte cazuri
refuzul de a învăţa este motivat de o reacţie faţă de atitudinea
unui cadru didactic: dacă ţipă des la el, dacă îl pedepseşte
mereut, eventual chiar îl loveşte sau pur şi simplu îşi bate joc
de el în faţa clasei, acest gen de copil se închide în el şi
refuză de a mai lucra.
În fine unii
încetează de a face cel mai mic efort şcolar aşa cum încetează,
în mod inconştient, să creadă în toate.
Traumatizaţi de ceea
ce se petrece între părinţii lor care nu se înţeleg bine, ei nu
mai resimt deloc gust de viaţă. Se instalează un fel de
disperare profundă.
La ce mai serveşte să
fac ceva.
Remedierea acestor
situaţii, de bună seamă, sunt rareori de sorginte
medicamentoasă.
În loc de a da oordonanţă, aici pediatrul va încerca să se facă
înţeles, de familii şi educatorii de la şcoală, asupra cauzelor
şi riscurilor pe care le reprezintă atitudinea acestor copii.
Dacă nu poate fi schimbat nimic şi dacă nu mai este posibil ca
ei să se mai adapteze la aceste situaţii, unele din remediile
noastre vor fi, poate, utile.
Pentru
a desprinde unele din ele, prezint rubricile următoare:
Ø
CONTRAR,
OPOZANT : (Contrary, pag. 16)
Ø
CONTRAZICE
: (Contradict, disposition to, pag. 16)
Ø
OFENSAT CU
UŞURINŢĂ : (Offended easily, pag. 69)
Ø
URMĂRI ALE
MÂNIEI-FURIEI : (Anger, with vexation, ailments from, pag. 2)
Ø
DISPERARE,
DESNĂDEJDE : (Despair, pag. 35)
Unele din
remediile posibile pot fi :
ARNICA : indicată pentru cel care a suferit
un şoc afectif, devenind suspicios (Suspicious, pag. 85)
et fricos (frightfull, pag. 49) El se interiorizează,
refuzând să răspundă (talk, indisposed, to, pag. 86). Poate
transpune dificultăţile sale în coşmaruri urâte. Nopţile sale
sunt totdeauna agitate, simţindu-se în mod constant
obosiţi.
AURUM : Este cel mai disperat dintre
opozanţi. Chiar dacă nu ştie să o spună, comportamentul său
face să se înţeleagă că el nu mai găseşte nicio plăcere să
mai trăiască. Acest lucru poate fi legat fie de pierderea
unuia dintre părinţii sau bunicii săi, fie pentru că familia lui
s-a destrămat.
CAUSTICUM : Este putin vecin cu AURUM, prin
faţeta lui depresivă. Dar el o traduce ca la ARNICA, printr-un
sentiment de oboseală insurmontabilă. Hipersensibil,
el este în plus afectat şi la vederea suferinţei altora. O
face ca şi când el ar suferi şi pentru pedepsele celorlalţi.
Atitudinea violentă a unui cadru didactic este resimţită chiar
şi când nu el este victima.
HEPAR SULFUR : Este un anxiox şi un
iritabil. El este hipersensibil la toate tipurile de dureri
şi are tendinţa de a reacţiona prin violenţă. Opoziţia
este singurul lui mijloc pe care l-a găsit pentru a-şi impune
personalitatea sa la şcoală. Acasă o face prin crize de furie
nebună.
IGNATIA : Este remediul tipului de copii
care au o suferinţă morală, un necaz, sau care suferă din cauza
unei nedreptăţi. Ei nu mai fac aproape nimic la şcoală, în
plus pot avea un comportament imprevizibil : râzând
atunci când sunt pedepsiţi, plângând dacă cineva se interesează
de ei. Adesea au nevoie imperioasă de nişte respiraţii
profunde, ca şi când le-ar lipsi aerul. Ei suspină ca “de
inimă frântă".
LACHESIS : Este tipul
opozantului prin gelozie. Vorbindu-se atât de lăudabil
despre fratele său mai mare, în familie, încât de retrage în el
şi lucrează cu atât mai puţin cu cât este convins că nimeni nu
va şti să-l recunoască şi pe el.
În loc să
muncească, el parlamentează mereu şi distrage clasa.
LYCOPODIUM : El a fost un excelent elev,
dar ca urmare a unei supărări el a încetat să mai facă ceva,
orice ar fi. Pretinde că ştie totul înaintea tuturor şi că este
inutil să înveţe în plus. Special indicat pentru tineri care
odată cu pubertatea, devin cei mai opozanţi, la şcoală şi în
familie, gata oricând să adere la idei ANARHISTE sau la alte
CONFESIUNI.
MERCURIUS : Noi l-am văzut deja prea lent şi
prea agitat, dar el este în anumite cazuri rău, distructiv
(mischievous pag. 66) un răutăcios care devine aşa pentru că
este bolnav. Constituţional este un hepatic
"hipocondriac" slab, totdeauna obosit, puţin disperat, şi el
deasemenea, dar din motive fizice.
NUX VOMICA : Este mai curând un opozant care
ia în seamă mai ales partea rea a lucrurilor şi în special
obligaţiile şcolare ; este iritabilul prin excelenţă ;
hipocondriac ca şi MERCURIUS, dar într-un grad mult mai puţin
organic. El este de asemenea copilul care a făcut prea mult,
care a lucrat prea mult şi care, dintrodată, nu mai poate
continua:
El clachează în
urma surmenajului şi din acest moment refuză orice efort.
STAPHYSAGRIA : Este prototipul subiectului
susceptibil la exces care refuză să lucreze pentru că a fost
supărat, sau vizat prin remarci sau pedepse nemeritate,
pentru că profesorul sau profesoara sa sunt incapabili să-l
aprecieze la justa lui valoare. De aceea este absolut
inutil să mai continue să depună cel mai mic efort.
Ajungând la
capătul acestui studiu homeopatic al copiilor CONSIDERAŢI CA
“ELEVI RĂI”, suntem conştienţi de puţinul pe care-l putem
aştepta de la o terapeutică medicamentoasă.
În toate cazurile
există, subiacent, o problemă pedagogică sau familială care ar
fi trebuit să fie rezolvată înainte de a face ceva ce se mai
poate.
Unii ar putea spune că s-ar potrivi mai bine să se facă
psihoterapie, chiar o psihanaliză, a copilului sau părinţilor
săi. Este poate adevărat acest lucru în anumite cazuri.
Cel mai adesea, cu
toate acestea, cauzele acestor stări persistă şi ceea ce putem
spune este că elevul, copilul, rămâne victima unei situaţii
complexe. Medicii aşa cum sunt trebue să încerce să facă tot
ce e posibil şi ei vor fi acţionat foarte bine în măsura în care
au putut permite, în anumite cazuri, unui copil în dificultate,
să se adapteze mai bine acestor situaţii.
Indicaţiile pe
care mi-am permis să le dau pentru fiecare remediu nu sunt decât
rareori valabile, dacă numai singure caracteristicile
psihologice pe care le-am adăogat sunt prezente. Trebue APROAPE
TOTDEAUNA completată ancheta simptomatologică pentru a încadra
ansamblul simptomelor fiecărui caz în parte. Mi-ar fi fost
dificil să revin pentru fiecare remediu asupra descrierii sale
globale. Aceasta rămâne treaba oricărui bun practician de a găsi
şi alte simptome care îi vor permite să accepte sau să respingă
cutare remediu sau un altul.
De altfel, eu m-am
străduit să indic acele rubrici care m-au ajutat să găsesc calea
terapeutică. Aceasta pentru a fi urmată şi eventual pentru a
găsi ADEVĂRATUL REMEDIU, printre cele pe care eu nu le-am
menţionat aici.
În fine, se prea
poate ca pentru cazuri asemănătoare, ansamblul simptomatic să
redescopere o altă caracteristică generală, funcţională, sau
locală, mai importantă decât comportamentul şcolar. În acest caz,
evident că această caracteristică este cea cu care va trebui să
se plece în vederea găsirii soluţiei terapeutice veritabile, ne
făcând să intre simptomele psihice decât ca un element secundar
al ansamblului cazului.
Tocmai aceasta
este condiţia pentru ca prescripţia homeopatică să fie valabilă
şi să aibă şansa de a reuşi.
_____________________________________
Traducere
şi punere
în pagină
Dr. Ioan Teleianu
top
6.PATOLOGIA
ADOLESCENTULUI
Dr Ioana Ionescu
Patologia
fizica
*tulburari de crestere si dezvoltare
*tulburari legate de instalarea pubertatii:
acneea
*tulb legate de metabolismul
mineral:spasmofilia, tetania
Patologia
psiho-emotionala:
*pb de scolaritate
*dezamagirea in dragoste
DURERILE DE CREŞTERE
= dureri
osoase spontane, recurente, localizate mai ales la membrele
inferioare, la nivelul
genunchiului, agravate noaptea
Se vor
exclude patologiile traumatice şi infecţioase.
Aurum metalicum
- dureri osoase agravate noaptea , la un copil cu tulburari de
comportament, iritabil, care face des crize de manie , uneori
violente, mai ales daca e contrazis, saue frecvent trist,
depresiv, melancolic, descurajat
Phosphoric acid
- dureri periostale ale oaselor lungi, ca si cum oasele ar fi
raclate, < noaptea, la subiecti frecvent longilini, cu o
crestere rapida, surmenati in urma exceselor intelectuale sau
sexuale
Mezereum
- dureri periostale ale oaselor lungi, m. a tibiale ,
arzatoare , fulgeratoare,
< noaptea,
de timpul rece si umed
Kali iodat
- dureri osoase < noaptea , imobilitate, căldură, umezeală
> răcoare,
mişcare
la un tânăr cu probleme ORL asociate (coriză spasmodică,
sinuzită frontală)
Phytolaca
– dureri osoase fulgurante (ca o descărcare electrică), cu debut
şi sfârşit brusc, eratice
<
noaptea, vreme rece şi umedă, mişcare (obligă bolnavul să se
mişte, dar fără ameliorare)
> timp uscat, repaus
la o tanara cu faringoamigdalite recurente şi mastodinie
premenstruală
Mercurius solubilis –
dureri periostale
pretibiale
< noaptea,
frig umed, temperaturi extreme, schimbări de vreme
>
temperatură moderată, timp uscat
la un
tanar cu instabilitate caracteriala, cu accese colerice brutale,
teren limfatic, inflamatii ale mucoaselor cu supuratii cronice
cu secretii iritante, corozive (O.R.L., oculara , resp,
genito-urinara ) si leziuni buco-faringiene caracteristice:
halena feida, gingivita , faringo-amigdalita, hipersalivatie cu
saliva vascoasa, limba flasca, umflata, cu amprente, acoperita
de un depozit galben , fetid
Manganum metalic-
dureri periostale tibiale , crampe, spasme, > culcat in pat
la tineri
obositi, asteno-depresivi, agitati si nelinistiti, anxiosi, cu
predispozitie la afectiuni O.R.L recidivante
Fluoric acid-
dureri fulgeratoare de-a lungul oaselor
la un
copil firav, cu carii dentare , asimetrii ale scheletului,
laxitatea tesutului conjunctiv, instabilitate psiho-motorie
EPIFIZITELE:
- inflamatii
epifizare ce apar la pubertate,
mai fecvent la nivelul coloanei
dorso-lombare, mai rar la nivelul tuberozitatii tibiei sau
calcaneului
-
tr: repaus, acupunctura,
osteopatie, masaj terap, kinetoterpie, rar imobilizare gipsata
Calcarea Phosphorica
- dureri epifizare, dorsalgii la adolescenti
longilini, anxiosi, instabili, iritabili, cu crestere rapida si
tendinta la rahitism , sau cifo-scolioza, frecvent surmenaj
scolar cu cefalee, acneici, cu tulburari O.R .L. si respiratorii
recurente si hipertofia amigdalelor si vegetatiilor, adenopatii
Bryonia- dureri
acute, intepatoare, lancinante, in pct fix,
< miscare , contact, atingere
>repaus absolut, presiune puternica pe o
suprafata mare , culcat pe partea dureroasa
Rhus Toxicodendron-
dureri < dim la primele miscari, > daca miscarea continua,
<suprasolicitare <
umiditate(contact umed, frig umed)
>caldura uscata, aplicatii
calde
Drenaj-macerate glicerinice: Abies Pectinata, Betula Pubescens,
Betula Verucosa
SPASMOFILIA (TETANIA INFANTILA)
Tetania
reprezinta o hiperexcitabilitate neuromusculara clinica si
electrica, ce apare la nou-nascut si copilul mic si se datoreaza
hipocalcemiei; ea se manifestata prin:
~ Reflexe neurologice hiperactive
~ Crampe
si spasme musculare dureroase:
- Spasm
carpopedal
- Laringospasm
~ Convulsii
tonico-clonice, generalizate sau localizate, de la simple clonii
pana la pierderea cunostintei.
Spasmofilia
poate fi definita ca o “tetanie cronica constitutionala”, sau “
tetania normocalcemica”; apare la copilul mare, adolescenti si
are un mecanism complex, determinat nu numai de un deficit de Ca
ionic disponibil, ci de o balanta inadecvata intre Na si
K(iritante pt SN) , pe de-o parte , si Ca si Mg (sedative pt
SN), pe de alta.
Clinic,
accesele tetanice clasice sau crizele convulsive sunt rar
prezente, mai frecvent spasmofilia se exprima prin manifestari
atipice survenind in pusee declansate de suprasolicitari,
emotii, sau sezonier (primavara):
- tulburari
cardio-vasculare (tahicardie, palpitatii)
- tulburari respiratorii
(suspin profound, tahipnee)
- tulburari de comportament
(anxietate, angoasa, iritabilitate, instabilitate psiho-motorie,
hiperemotivitate)
- tulburari de
somn(dificultate de adormire, treziri inspaimantate, cosmaruri)
- oboseala fizica si
psihica cu randament scolar redus
-
spasme ale musculaturii
faciale, ticuri
- simptome
senzoriale:parestezii, furnicaturi, senzatie de arsura
- cefalee, insotita uneori
de vertij, diplopie
Tratament:
Aconitum:
- laringita striduloasa cu
tuse crupala, dureroasa, agravata spre miezul noptii
- angoasa intensa cu
senzatia de moarte iminenta
- parestezii,
furnicaturi
Belladonna:
- spasme bruste,
violente, hiperalgice: rinofaringiene, laringiene cu tuse
convulsiva , viscerale
- spasmofilie cu
miscari spasmodice, tresariri musculare, ticuri, mioclonii,
secuse
- sughit
- convulsii febrile
- hiperestezie
senzoriala cu agravare la zg, contat, trepidatii
- debut si sfarsit brusc
Spongia:
-laringita striduloasa
cu senzatie de constrictie si obstructie laringiana si tuse
uscata, ragusita, ca fierastraul pe scandura > bauturi calde <
culcat
Sambucus:
-laringita striduloasa
cu tuse dispneizanta aparuta noaptea, < culcat, > bauturi calde
- obstructie nazala
Cuprum met:
*spasme ale musculaturii
netede:
~
colici abdominale violente
~ spasm glotic,
bronhospasm, tuse chintoasa convulsiva
*spasme ale musculaturii
striate:
~ carcei,
~ ticuri dureroase ale
fetei, mioclonii palpebrale
~ spasmul hohotului de
plans
~ sughit
~ crize tetanice tipice(
cu spasm palmar)// convulsii –in care spasmul debuteaza
periferic cu flexia policelui in interiorul mainii si extensie
progresiva spre radacina membrelor
~ convulsii cu debut
periferic
> band inghitituri mici
de apa rece
Magnesia carbonica:
- spasmofilie la tinere
slabe, astenice, nervoase, friguroase, demineralizate,
hipersensibile la zgomot, nevralgice:
~
parestezii si spasme ale membelor( mana de mamos), limbii si
gurii
~
spasmofilie digestive: crampe
~ spasmofilie
genitala:dismenoree spasmodica
Magnesia phosphorica:
- tinere anxioase, spasmofile, cu :
~ spasme ale musculaturii striate:
Sughit spasmodic
Crampe ale membrelor: crampa
sciitorului, muzicienilor
Spasme palpebrale, ticuri dureroase
ale fetei
~ spasme ale musculaturii netede:
Colici, crampe, bruste, violente >
caldura, hiperflexie, frictiune < frig
(colica intestinala,
hepatica, nefretica, dismenoree crampoida)
Colocynthis:
Spasme ale musculaturii
netede: crampe, colici(intestinala, nefretica, dismenoree)
< sau declansate de
manie, indignare
>presiune puternica,
hiperflexie, caldura
Cicuta virosa:
-
crize convulsive care
debuteaza la fata si progreseaza spre membre, sub forma crizelor
epileptice partiale sau generalizate
-
spasme generalizate sau
localizate(strabism, trismus maxilar, sughit, torticolis
spasmodic, ticuri
-
manifestari tetanice ale
istericilor
< contact, zgomote, lumina,
disparitia unei eruptii, sau a menstrelor
Specific crizelor convulsive ce apar
la pubertate la tinerele adolescente
Ignatia:
- manifestari spasmodice
diverse si eratice, cu modalitati paradoxale, < suparari,
emotii, contrarietati,surmenaj nervos, >distragerea atentiei:
-spasme:faringiene(globus
hystericus), esofagiene
-crampe abdominale, m.a. in fosa
iliaca dreapta
-mioclonii palpebrale, tresariri
musculare
- sughit
- dispnee sine materia,senzatia de
lipsa de aer, de aceea casca sau ofteaza des
- tuse spasmodica autointretinuta
- tahicardie emotionala
- isterie, agitatie anxioasa,
comportament paradoxal, umor schimbator cu treceri de la ras la
plans isteric si invers, lesin
Moschus
- fenomene spasmodice similare cu
Ignatia, dar mai accentuate, mai multa isterie si tendinta neta
la lipotimii:
-
isterie, teatralism, lesin
, reactii emotive exagerate (orice durere e insuportabila si
orice suferinta e atroce), ipohondrie, agitatie anxioasa la
adolescenti nevrotici, cu hiperexcitatie sexuala evidenta sau
ascunsa
-
spasme localizate:
~ faringian si laringian, globus
hystericus, cu sufocare si nevoia de a inspira profound
~ senzatia de constrictie in piept,
cu anxietate si palpitatii, senzatia de tremuraturi in regiunea
cardiaca , astm nervos, fals angor
Nux vomica:
-
spasme si tetanie la
adolescenti ambitiosi, nerabdatori, suprasolicitati,
sedentari, iritabili, nervosi, intoleranti la contrazicere,
chiar agresivi verbal si fizic
-
spasticitate
digestiva:crampe, colon iritabil , nevoi ineficiente
-
tetanie: ticuri, spasme
dureroase ale fetei, trismus, convulsii
-
hiperestezie senzoriala cu
intoleranta la zgomote, lumina, mirosuri
Nux moschata:
-
somnolenta invincibila
-
obnubilare, confuzie si
pierderi bruste de memorie
-
lipotimii si alte fenomene
isteriforme
-
aerogastrie, meteorism
-
mare uscaciune a
mucoaselor
Staphisagria
-
tulburari in urma
indignarii, vexarii, umilirii, reprosurilor, nedreptatii, maniei
refulate , mai ales la nivel:
~ cutanat: prurit psihogen, eratic,
sau eruptii, eczema pruriginoase
~ digestiv: greata, voma
, vertij, colici
~ psihic: iritabilitate,
apatie, indiferenta, tristete
~ urogenital:cistite
neinfectioase, polakiurie, algii la debutul vietii sexuale
~ tulburari de somn cu
cosmaruri
~ ticuri
~ alte tulburari
functionale: tuse nervoasa, senzatie de opresiune toracica,
palpitatii, dureri retro-sternale
Assa foetida:
- spasmofilie :
hiperreflexie neuromusculara, parestezii, furnicaturi,
mioclonii, convulsii, lipotimii nevrotice
- spasme digestive: faringian( cu senzatia de nod
in gat), esofagian( senzatia de bula care urca)
- aerofagie,
diskinezie esofagiana
Ambra grisea
- fenomene spasmodice (meteorism
gastric si abdominal, eructatii, tuse spasmodica), palpitatii,
trac, insomnii, chiar metroragii ce apar la adolescente
sensibile, timide, emotive, in conditii de stress, chiar minor
Platina:
e
- adolescente orgolioase, arogante,
care se supraapreciaza pe sine si-i dispretuiesc pe ceilalti,
cu:
- alternanta tulburarilor fizice si
psihice
- comportament sexual nevrotic si pb
genitale datorate excesului de estrogeni
- manifestari spasmofilice:spasme
(glotic, blefarospasm, intestinale, dismenoree), crampe (crampa
mainii, degetelor, gambei), tremuraturi
Zincum
-
manifestari spasmofile la
nivelul membrelor inferioare ( agitatie continua, mai ales
noaptea, impiedicand somnul, tresariri, spasme, mioclonii,
crampe) la adolescenti surmenati cu sindrom asteno-depresiv
Actaea racemosa
-adolescente nevrotice, isterice,
nelinistite, cu alteranta intre manifestarile fizice (mialgii,
spasme) si psiho-comportamentale(agitatie locvace, depresie cu
tristete, melancolie, descurajare, anxietate , frica de o
nenorocire iminenta, ca va innebuni)
Remedii de teren:
Calcarea carbonica, Calcarea Phosphorica, Natrium muriatic,
Lycopodium, Phosphorus, Silicea, Sulfur, Tuberculinum
ACNEEA
Acneea vulgara apare la
adolescenti datorita :
- captarii excesive de
dihidrotestosteron la nivelul foliculului pilosebaceu, avand ca
rezultat seboreea
- tulburarii
keratinizarii epidermei, cu afectarea canalului pilosebaceu,
acumularea de depozite sebacee si keratinizate, determinand
obstructia si atrofia foliculilor, cu formarea de comedoane
Daca microchistele si
comedoanele se suprainfecteaza( cel mai frecvent cu
Staphylococcus aureus si Corynebacterium acnes), se formeaza
leziuni papulare si papulopustulare.
La
adolescente, daca exista un dezechilibru al raportului
estrogeni-progesteron, va apare o agravare premenstruala a
acneei.
Tratamentul
conventional si homeopat urmareste scaderea captarii de
androgeni si productia de keratina in celulele foliculului
pilo-sebaceu.
Tipuri de
acnee si remediile indicate:
*Acnea “punctata” cu
comedoane: Nat mur, Sel, Thuya, Calc-sil
*Acnee papulara sau
papulo-pustuloasa: Kali-br, Kali-I, Br, Eug-jamb, Arn, Sulf-iod,
Calc-picrata
*Acnee suprainfectata: Hep
sulf, Calcarea-sulf, Eug jamb, Sil
*Acnee chistica: Kali-br,
Nit-ac, Br, Thuya, grafites
*Acnee indurate: Tub Rez
*Acnee cicatriciala :
Ant-t(colorate dar neindurate) , Sil, Thuya, Kali-br(colorate si
indurate), remediile fluorice(pruriginoase)
Acnee comedoniana si microchistica
Selenium met:
-
acnee comedoniana si
microchistica, la adolescenti seboreici, care transpira usor, cu
alopecie, astenie intelectuala , fizica in urma suprasolicitarii
sau lipsei de somn, astenie genitala in urma exceselor sexuale,
frigurosi dar intoleranti la caldura.
Calcarea-silicata
Acnee, comedoane,
cosuri, la un adolescent slabit de cel mai mic efort mental sau
fizic, extrem de friguros, care are frecvent cosmaruri(viseaza
persoane moarte).
Acnee papupoasa si papulo-pustuloasa:
Sulfur iodat:
Acnee papulo-pustuloasa
inconjurate de un halou rosu inchis, agravata de caldura, cu
tendinta la cronicitate, la un adolescent slab, nerabdator,
iritabil, agitat, obosit, cu dispozitie schimbatoare, intolerant
la caldura, pb respiratorii recurente(rinofaringite ) si
adenopatie cervicala.
Iodum:
De preferat daca acneea
apare la un adolescent slab in ciuda apetitului crescut,
hiperactiv, calduros, cu mucoase respirtorii si digestive
inflamate, adenopatii mici, dure, inflamate, nedureroase,
formatiuni chistice la diferite niveluri.
Kali Bromatum:
Acnee chistica supurata,
cu leziuni pustuloase violacei si indurate, care lasa cicatrici
reziduale, localizata mai ales pe fata, umeri, partea superioara
a spatelui si pieptului, pe o piele cu seboree de intensitate
variabila, agravata de soare si caldura, la adolescenti
depresivi si anxiosi, surmenati intelectual, cu agitatia
mainilor si degetelor.
Bromum;
De preferat la
adolescentii cu acnee chistica si adenopatie cronica, indurata
, nedureroasa, si istoric de laringita sau tuse crupala.
Kali-iodatum
Acnea fetei si spatelui,
la un adolescent astenic, care sufera de rinita, sinuzita, si
pneumopatii recidivante.
Arnica Montana:
Acnee indurate, cu papule
si pustule echimotice, dureroase, cu o distributie simetrica la
nivelul fetei.
Eugenia jambosa:
Acnee cu papule indurate
sau simple, cu o supuratie alba centrala si piele dureroasa in
jurul papulei.
Indicata si la
adolescentele cu acnee premenstruala.
Calcarea picrata:
Acnee papuloasa la nivelul
fruntii
Acnee suprainfectata:
Hepar sulfur:
Acnee suprainfectata,
dureroasa, cu puroi amestecat cu sg, agravata de frig si
contact.
In general, evolutia pustulelor se
face in 1-2 sapt
Daca evolutia papulelor si pustulelor
se face mai rapid, in cateva zile, e de preferat Calcarea
sulfurica, indicata in acneea supurata, dar neinflamata si
nedureroasa .
Antimoniu crudum
Acnee papulo-pustulara asezata pe o
baza inflamatorie < excese alim , pe o piele hiperkeratozica, cu
dermatoze fisurate sau/ si veruci cornoase, dure la un
adolescent bulimic, cu tulburari digestive datorate exceselor,
cu o limba acoperita de un deposit alb gros.
*** Alte remedii :
Nux vomica
-acnee < de excese alim, abuz de
medicamente, stimulente, alcool
Acneea la adolescenti psorici:
Sulfur
-
acnee inflamatorie,
congestiva, care supureaza usor, la un adolescent psoric,
intolerant la caldura, lenes, sedentar, cu senzatie de arsura la
nivelul extremitatilor si cu roseata orificiilor
Lycopodium
-acnee agr de constipatie
la un adolescent iritabil, cu tulburari dispeptice, cetonemie,
flatulenta subombilicala, pb in sfera ORL
Acneea la adolescenti tuberculinici:
Natrium muriatic
Acnee polimorfa juvenila,
acneea banala a fetei si spatelui, microchistica, comedoniana la
nivelul fruntii si tamplelor, fara alte particulariati clinice,
la adolescenti cu fata seboreica, grasa, cu aspect murdar, parul
gras, cu leziuni inflamatorii descuamative la interlinia dintre
par si piele, cu mucoase si buze uscate si crapate, limba
geografica, psihastenici, slabi in partea superioara a corpului
in ciuda unui bun apetit, hiperhidroza palmoplantara, alergii
sau infectii respiratorii recurente, constipatie, eczema,
herpes, negi palmari.
Pulsatilla
Acnee cu aspect cianotic,
agravata de consum de grasimi, la o adolescenta cu tulburari
venoase( varice, eritrocianoza, degeraturi), probleme
respiratorii recurente cu eliminari galbui neiritante si
probleme menstruale.
Silicea(
sicotico-tuberculinica)
Acnee cu tendinta la
supuratie si cronicitate, de tipul comedoanelor si leziunilor
papuloase si papulo-pustuloase indurate, care se cicatrizeaza
lent si pot lasa cicatrici indurate, la un adolescent slab,
iritabil, astenic, friguros, demineralizat, constipat, cu
transpiratii abundente si fetide, mai ales la cap si picioare,
tendinta la supuratii, fistule si parazitoze.
Tuberculinum
Acnee la un adolescent cu
frecvente probleme respiratorii.
Tuberculinum Rezidum
De preferat la un
adolescent tuberculinic, daca leziunile acneice sunt tuberoase
si indurate, si au o evolutie lenta .
Acneea la adolescenti sicotici
Sepia:
Acnee localizata
predominant in jurul gurii, agravata premenstrual, la o
adolescenta depresiva, cu probleme hepatice si staza portala,
congestie pelvina si senzatie de greutate utero-ovariana.
Thuya
Acnee localizata
mediofacial, pe o fata seboreica, cu pori dilatati, buza
superioara transpirata, la un adolescent sicotic, cu
transpiratie fetida, ca prazul, axilara si genitala, cu unghii
striate longitudinal, moi, in straturi, care se rup usor, cu
tulburari de keratinizare, supuratii, hiperplazii( negi, naevi,
molluscum)
DIFICULTATI
SCOLARE:
ADOLESCENTII CU TRAC:
- de obicei sunt silitori
si invata bine, dar pot avea rezultate slabe din cauza
anxietatii fata de evaluare, mai ale daca este orala; aceasta
anxietate se datoreste frecvent unei lipse de increderi in sine.
Rubrici: Mind:Anticipation
Anxiety,
anticipating
Dullness,
emotions from
Ailments, anticipation
Remedii:Acon, Anac, Arg nit, Ars
alb, Calc, Gels, Ign, Lyc, Med, Moschus, Phosph, Puls, Sil
Aconitum
-
util adolescentilor cu
atacuri de panica, sau trac, manifestate prin crize de anxietate
intense, cu senzatia de moarte iminenta, parestezii, dureri
precordiale, palpitatii.
Argentum nitric
-
adolescentul agitat, precipitat,
grabit, cu senzatia ca timpul trece prea repede, ca nu are
suficient timp pentru a-si termina lucrul, sau ca va intarzia,
cu numeroase frici(de inaltime, de imbolnavire) ,
fobii(agorafobie, claustrofobie), sau impulsiuni(de ex de a sari
in vid), si o mare anxietate de anticipatie insotita de vertije,
disfonie, gastralgii, crampe, eructatii zgomotoase, diaree, agitatie
si graba datorita fricii de a nu termina, de aceea la examene
incepe mai multe subiecte fara a le duce la capat, fiindu-i
imposibil sa-si ordoneze ideile, pune concluzia inaintea
introducerii= agitaţie ineficienta
Gelsemium
-util adolescentilor cu trac la
examinari, manifestat prin inhibitie, blocare intelectuala,
obnubilare cu pierderea memoriei, slabiciune musculara cu
tremuraturi, senzatie de vertij, sau senzatia de oprire iminenta
a inimii, poliurie, diaree.
Ignatia
-
utila pentru adolescentii
care datorita anxietatii dezvolta fenomene spastice : senzatie
de nod in gat, in stomac, simt ca se sufoca si trebuie sa
inspire profund, pot avea varsaturi, parestezii,
palpitatii;alteori se manifesta isteric, razand sau plangand
exagerat
Moschus
-
fenomene
spasmodice similare cu Ignatia, dar mai accentuate, mai multa
isterie(alternanta de ras-plans exagerate) si tendinta neta la
lipotimii: globus hystericus, sufocare si nevoia de a inspira
profound, senzatia de constrictie in piept, cu anxietate si
palpitatii,senzatia de tremuraturi in regiunea cardiaca , astm
nervos, fals angor.
ADOLESCENTI FRICOSI
-
sunt cei are au frici
precise, care uneori apar in urma unor evenimente infricosatoare,
violente, traumatizante; aceste frici lasa de obicei urmari in
comportamentul adolescentului, daca nu sunt tratate.
Rubrici:
Ailments from:fright
or fear
Anxiety// forgetful
//Hysteria // Insanity // Mania //Starting // suicidal – fright
from
Memory, loss of :
fear from
Chest: Palpitation:
fright from
Gen: Faintness//
Trembling- ext- fright from
Vertigo-fright
Remedii: Acon, Gels, Ign, Kali br, Lyc,
Nat-m, Op, Ph Ac, Ph, Puls, Sil,Stram
Aconitum
-inafara atacurilor de panica cu
frica de moarte, la adolescente poate apare amenoree secundara
fricii
Opium
-
adolescenti cu stari de
euforie ce alterneaza cu stari de spaima , sau stari de
claritate si patrundere mentala remarcabile alternand cu stari
de somnolenta, confuzie, neclaritate mentala
-
util adolescentilor cu
tulburari produse de o spaima:tremuraturi, convulsii, insomnii,
amenoree, cosmaruri cu vise violente
-
fricosul inert care se
pierde in asa masura , incat e blocat
Kali bromat
-adolescenti furiosi,
agitati, mai ales la membrele superioare: isi frang tot timpul
mainile, sau “framanta un obiect imaginar”
- in urma unor abuzuri,
pot dezvolta anxietate si frici cumplite(de otravire, de
lovituri, de singuratate, de intuneric, de nebunie), cu
tulburari de somn ( insomnii, sau nu pot dormi singuri) ,
insotite uneori de terori nocturne .
- de obicei au si dificultati de
concentrare sau memorizare
- acnee
Stramoniu
-
o spaima puternica traita
de el insusi( accident de masina, abuz sexualetc) sau simplul
fapt de a fi martor la o scena violenta poate determina aparitia
unor cosmaruri ingrozitoare, sau terori nocturne, urmate de
instalarea unor frici cu tema violenta sau legate de moarte(
frica de moarte, de apa, de singuratate, de animale, suprafete
reflectorizante etc)
-
adolescentul poate deveni
si el violent, cu furii necontrolate, impulsive, fara
premeditare
-
pot apare spasme , ticuri,
grimase, tresariri, bruxism, chiar convulsii
ADOLESCENTII ANXIOSI
-
sunt cei care n-au o
frica precisa, dar au o anxietate generala fata de scoala cu
tot ce reprezinta ea: examene, confruntarea cu profesorii,
intalnirea cu colegii; tot aici pot fi inclusi si cei cu
anxietate de anticipatie
Rubrici:
Mind: Confidence, want of self
Fear, happen, something
will
Anxiety, children in
Anticipating
Remedii: Ars-alb, Calc-carb, Calc-ph,
Causticum, Lyc , Nat-mur, Phosph, Puls, Sepia, Sil, Thuya ,
Tub
ADOLESCENTI SURMENATI
Sunt cei care nu fac fata programului
scolar, fie datorita unei slabiciuni constitutionale, fie
suprasolicitarii impuse de ei insisi, sau de profesori, sau de
parinti; ca urmare, apare o scadere a atentiei , a memoriei,
capacitatii de concentrare, tulburari de somn, eventual
tulburari de caracter, iar in final aversiune pentru studiu
Rubrici:
Gen:weakness, mental exertion agr
Weariness,
mental exertion agr
Mind:Mental exertion agr, fatigue
Ailments
from : mental exertion
Mental exertion aversion
Remedii: Anac, Aur, Calc, Calc-ph,
Kali- ph, Lyc, Nat-c, Nat- mur, Nux- v, Phosph, Ph –ac, Pic-ac,
Sil, thuya, Tub, Zn
Surmenajul intelectual:
Agaricus
-
oboseala prin surmenaj
intelectual, cu iritabilitate, descurajare, tristete,
slabiciunea memoriei, intelegere deficitara
-
indicat si la copiii cu
retard psiho-motor, lenti la invatatura, cu ticuri, stangaci, cu
miscari necoordonate
Anacardium
-
oboseala, cu tulburari de
memorie (pierderi bruste de memorie pt nume sau lucruri invatate
recent), cefalee, in urma surmenajului intellectual, la un
adolescent descurajat, lipsit de incredere in sine, indecis, la
examen oscileaza mereu intre doua solutii, pierzand timpul ,
fara ca in final sa aleaga neaparat solutia buna:
-
frecvent e un adolescent
cu impulsuri contradictorii, ca si cum ar avea doua vointe,
face usor crize de manie, poate fi plin de cruzime fata de cei
apropiati, frecvent bulimic, pt ca toate simptomele se
amelioreaza mancand .
Cocculus
-
tulburari ce apar prin
privare de somn, cu oboseala mentala, lentoare, dificultate de
intelegere, exprimare, vertije
-
ind si in tulburarile ce
apar in urma schimbarilor rapide de fus orar
Kali phosphoric
- adolescent epuizat fizic si psihic,
in urma surmenajului intelectual, cu cefalee, tulburari de
memorie, insomnie, hiperestezie la zgomot si
contact(tresarire),descurajare, slabirea vointei, anxietate
Nux vomica
- adolescentul ambitios, care , din
dorinta de a fi primul, se suprasolicita, abuzand de cafea, sau
cola, ajungand in final intr-un colaps fizic si psihic, cu
insomnii la mijlocul noptii, la orele 3-4 dimineata , care il
fac sa fie confuz, mahmur dimineata, devine extrem de nervos,
ursuz, nu mai suporta zgomotele, lumina, nu suporta nici cea mai
mica observatie sau contradictie, sau nici macar sa i te
adresezi, se cearta cu parintii, tipa, insulta si se razbuna pe
lucrurile care-I stau in cale, intr-un cuvant, e insuportabil in
preajma examenelor.
Phosphoric acid
-
adolescent cu epuizare
intelectuala, tulburari de memorie, tendinta depresiva cu
indiferenta, apatie, dificultate in coordonarea ideilor, in
exprimare, in intelegere, cu cefalee (occipitala si vertex),
hiperestezie senzoriala la zgomote, lumina
-
simptomele apar in urma
surmenajului intelectual, exceselor sexuale sau unei deceptii
amoroase.
Picric acid
-
mare oboseala mentala
determinata de o suprasolicitare intelectuala, cu stare de
confuzie, greutate, cefalee, nu mai poate sa citesca sau sa se
concentreze nici macar cateva minute.
Zincum metallicum:
- surmenaj intlectual cu
tulburari de memorie, incapacitate de concentrare, focalizare,
intelegere, stare confuzionala, greseli de vorbire si scriere
- astenie si slabiciune
fizica asociate cu
*agitatia continua a
membrelor inferioare
*o stare de nemultumire
, lamentare permanenta, iritabilitate si furie, care ii fac greu
de suportat
Exemple de adolescenti
fatigabili si / sau anxiosi, fricosi:
Arsenicum album
- adolescenti slabiti,
fatigabili, frigurosi, care se simt in nesiguranta,
vulnerabili, temandu-se pt siguranta si binele lor, devenind
dependenti de cei care le asigura protectia dorita
- cand sentimental de
nesiguranta se accentueaza, ei devine anxiosi, cu mare
teama pt sanatate, frica de moarte, si dezvolta atacuri de
panica, cu mare agitatie datorita spaimei, nevoia de companie si
incurajare, mai ales intre 1-3 noaptea
- in ciuda epuizarii,
sunt extrem de agitati, mai ales in conditii de stress,
cum ar fi de ex un examen, isi schimba locul, pozitia, se
plimba de colo-colo
Calcarea carbonica
-
adolescenti spasmofilici,
fatigabili fizic si psihic, lenti dar muncitori, metodici,
responsabili, organizati, genul ”incet, dar sigur”, dar care in
conditii de suprasolicitare, se pot prabusi fizic sau psihic, cu
cefalee, tulburari de memorie si numeroase frici, legate de
siguranta lor, de ex anxietate ca-si vor pierde puterea de
munca, capacitatea de a invata, frica de nebunie, intuneric,
inaltime, boala, moarte, accidente, stafii, soareci, sunt foarte
afectati de povestile infioratoare pe care le aud sau vad la
T.V.
Calcarea phosporica
-adolescenti longilini, emotivi,
sensibili, anxiosi, astenici, care obosesc repede dupa efort
fizic si au tendinta la cefalee dupa efort intelectual
Causticum
-adolescenti cu dezvoltare
psiho-motorie lenta, cu retard al achizitiilor sau care dezvolta
un sindrom de “regresie globala”, atat la nivel fizic, cat si
psihic , de fapt un “sindrom de abandon “ce apare in urma
pierderii unei fiinte dragi, schimbarii scolii unde au invatat
sau orasului natal, cu astenie fizica si psihica, slabirea
memoriei si capacitatii de invatare , tulburari sfincteriene,
enurezis, balbaiala, mai ales daca e speriat sau excitat ,
frica, groaza ca s-ar putea intampla ceva rau, mare anxietate,
mai ales in intuneric, somatizata sub forma de spasme ,crampe
,tremuraturi.
In fazele avansate ale
depresiei devine disperat, plange fara motiv, vrea sa moara, ii
piere orice urma de curaj , il apasa un sentiment de vinovatie
care il poate duce la suicid.
- adolescentul Causticum
poate ajunge , datorita romantismului sau , sa dezvolte si un
“sindrom de nostalgie’, cu stari depressive, bufeuri delirante,
chiar stari psihotice cu tentative de suicid.
- intoleranti la nedreptate, devin
acei “ razvratitii idealisti” care se lupta pentru altii
Lycopodium
-
adolescent slabit, lipsit
de rezistenta si taria normala la aceasta varsta, datorita
slabiciunii hepatice si digestive, slabiciunea e mai mare
dupa-amiaza intre orele 4-8 p.m.;
-
cand se decompenseaza,
prezinta tulburari de memorie, uitand cuvinte sau lucruri pe
care le invata, e dislexic, inverseaza literele si cuvintele
cand citeste sau scrie, se balbaie din cauza timiditatii, dar
poate face bine aceeasi lectie daca e singur acasa
-
anxios datorita lipsei de
incredere in sine si sentimentului de inferioritate, devine fie
ingamfat, autoritar, despotic, incercand sa-si afirme
personalitatea, fie timid, introvertit, singuratic, anxios,
fricos( agorafobie, frica de a vorbi in public, sa ramana
singuri noaptea, anxietate pt propria sanatate, frica de moarte,
de a-si asuma responsabilitati, frica de esec)-acest tip va avea
oroare sa dea examene oral, sa raspunda in fata clasei, si va
evita jocurile sau sporturile de echipa; inainte de examen va
face o criza de ficat mai degraba decat diaree; pe fondul anxios
pot apare ticuri, enureyie, tulburari de somn
Natrium carbonic
- epuizat fizic si mental, nu se
poate concentra, nu retine ce citeste, orice efort mental ii
provoaca cefalee si oboseala, ca si soarele vara sau schimbarile
de vreme
Natrium muriatic
-
adolescenti care se
decompenseaza in caz de suprasolicitare prin cefalee , eretism
cardio-vascular, sau slabire in ciuda unui apetit conservat, mai
ales pentru alimente sarate
-
Sunt mai mult ipohondri
decat anxiosi,claustrofobi, si se tem de hoti
-
Sunt seriosi,
perfectionisti, responsabili, isi fac temele cu
constiinciozitate si-si asuma responsabilitatile , dar sunt
timizi, extrem de sensibili, si se simt la scoala intr-un mediu
ostil, ca si cum ar fi abandonati de familie, sau se simt
tradati de prietenul cel mai bun de care nu se poate lipsi, sau
neiubiti de profesorul pe care il pretuiesc exagerat .
-
De aceea vor suferi
enorm, se vor izola, inchizandu-se in sine si refuzand
ajutorul, consolarea, sfatul, chiar cele mai mici semne de
atentie si afectiune din partea celor pe care-i iubesc,
controlandu-si emotiile, putand parea duri sau insensibili, si
plangandu-se mereu de dureri de cap.
Phosporus
-
adolescent cu alternanta
intre fenomene de excitatie senzoriala si intelectuala si stari
depressive , cu angoasa.
Fiind sensibil, deschis, empatic,
dependent de relatia cu anturajul sau, si de aceea vulnerabil,
atata timp cat primeste afectiune si simpatie , va cauta
compania si va fi la randul sau amabil, bucuros, incercand sa-i
multumeasca pe ceilalti.
Daca ambianta ii pare
ostila, sau e suprasolicitat, devine iritabil, trist, taciturn,
descurajat , anxios , mai ales cand este singur si seara
, ameliorat de companie, cu numeroase frici: frica de boala, ca
ceva rau s-ar putea intampla, de intuneric, de singurate,de
furtuna.
Frecvent oboseste
anormal de usor , uneori numai dupa15-30 min , nu mai poate
invata, isi pierde memoria, nu se mai poate concentra, devine
lent, confuz, distrat.
Pe masura ce isi pierde
vitalitatea, devine indiferent , apatic, mediul scolar i se pare
prea zgomotos, agitat, violent, simte nevoia sa doarma mult
pentru a se reface , dispare dorinta de companie, prefera sa fie
singur pt a nu mai interfera cu ceilalti, sau acasa ,
reconfortat de mangaierea mamei.
Pulsatilla
-adolescente timide,
sensibile, impresionabile, nesigure de ele, cu mare nevoie de
afectiune, sprijin, incurajare, si de fi bagate in seama, care
plang si rosesc extrem de usor, ameliorate de consolare, cu
tulburari menstruale, pletora, congestie venoasa, agravate de
caldura.
Si-ar dori ca invatatoarea
sa le tina in brate , sa le mangaie, sa vorbeasca cu ele ; daca
nu se simt acceptate , fac ce stiu ele mai bine: sa planga.
Vor avea intotdeauna nevoie
de mai mult timp sa invete intrucat la fiecare poticneala se pun
pe plans, si pt a relua lucrul, vor trebui incurajate,
linistite.
Datorita caracterului
deschis, vor lega prietenii, cu conditia ca acestia sa le ofere
afectiunea de care au nevoie, vor povesti acasa mamei toate
problemele lor, in final vor depasi sentimentul de nesiguranta
, se vor adapta, fara sa regreseze( spre deosebire de
adolescentul Causticum)
Sepia
-
cand e compensata, e o adolescenta capabila,
serioasa , constiincioasa, discreta, muncitoare, destul de
comunicativa, fiind totuşi mai destinsa cu strainii decat cu cei
apropiati, dar independenta, egocentrica, exigenta cu ea insasi
si cu cei din jur
-
daca se decompenseaza,
prin suprasolicitare, devine mereu obosita, depresiva,
trista, indiferenta fata de scoala, familie, prieteni, apatica,
taciturna, cu mari dificultati intelectuale si migrene
frecvente, pesimista, anxioasa si singuratica, izbucneste
in plans la cel mai mic semn de atentie sau consolare, sau se
irita pt contradictii si contrarietati minore.
Silicea
-
adolescenti slabi, timizi
, anxiosi, instabili, incapatanati, sensibili, inteligenti dar
lipsiti de incredere in ei, cu mare frica de esec si fobie fata
de examene, trac si teama mai ales daca trebuie sa raspunda
oral, dar cu rezultate mai bune in scris
-
mare fatigabilitate
mentala cu tulburari de atentie si memorie, imposibilitatea de a
–si duce la cap proiectele, cefalee occipitala
-
slabiciune fizica cu
rezistenta scazuta la infectii si tendinta la supuratii
ADOLESCENTI LENTI
Cei cu
lentoare mentala, care nu-si pot fixa atentia asupra cee ce au
de facut, mintea le e greoaie, au nevoie de mai mult timp pentru
a termina lucrul, de aceea iau note mici, deşi
nu sunt proşti.
Rubrici: concentration : difficult
slowness
answer, slowly
dullness
ideas, deficiency
Remedii: Anac, Bar-c, Calc, Carbo-v,
Hell, Lyc, Phosph, Sep
Baryta carb
-adolescentii cu imaturitate fizica
si mentala, care invata extrem de greu, sau cu functie
intelectuala normala, dar cu serioase probleme emotionale, sunt
tematori, nesiguri, anxiosi, cu un puternic sentiment de
inferioritate, lipsiti de incredere in ei insisi, se cred total
incompetenti , nu pot lua nicio decizie , oricat ar fi de
marunta, au mare frica de a face un lucru nou, pe care nu l-au
mai facut, frica de a nu rade cineva de ei, de multime si, in
general, o adevarata fobie fata de scoala, simtindu-se in
siguranta doar acasa.
De aceea sunt dependenti de cei
apropiati, si de incurajarile lor permanente.
In plan fizic, fac frecvent
faringo-amigdalite cu amigdale tumefiate, imense.
ADOLESCENTI TIMIZI
-cei care nu au curajul sa ridice
mana, sa vorbeasca, chiar daca stiu lectia, in schimb
acasa pot fi foarte buni
Rubrici:Timidity
Confidence-Want off
Aversion:approached, of being
Remedii: Ambra, Anac, Bar carb, Calc,
Gels, Lyc, Nat-c, Nat-m, Phosph, Puls, rhus tox, Sep, Sil,
ADOLESCENTI OBSEDATI, MANIACI
Cei care exagereza cu munca scolara,
renuntand chiar la joaca, la mancare, la somn.
Sunt printre primii in clasa, pana
cand vor claca, epuizati.
La baza acesui comportament este
dorinta de a fi primul, orgoliul.
Rubrici:
Mind:Haughtty
Censorious
Contemptuos
Delusions: better then others //
great person , is // superiority, of // distinguished, he is //
diminished, everithing in room is, while she is tall and
elevated // humility and lowness of others
Work: desire for mental
Activity: desire
Busy
Industrious
Occupation: amel
Confidence:wont of self
Remedii: Lach, Lyc, Nux-v, Platina
Lachezis
Orgolios si gelos ca alti colegi sunt
mai apreciati ca el, de aceea se impulsioneaza sa invete foarte
bine, reusind aceasta sustinut de o energie extraordinara,
munceste din rasputeri, luindu-se la intrecere cu ceilalti si
gasind intotdeauna argumente care sa-I sustina parerile ,
lansandu-se in discutii interminabile ;
este adolescentul cel mai vorbaret,
care nu se poate abtine, vorbese gesticuland, se precipita
sarind de la o idee la alta
Este obosit, prost
dispus, confuz dimineata, plin de energie si locvace seara, de
aceea si adorme greu
Lycopodium
Lipsit de incredere in sine, munceste
pt a-si dovedi lui insusi ca e cel mai bun, e mai mult un
perfectionist decat luptator, datorita slabiciunii fizice se
refugiaza in activitati intelectuale, petrecand mult timp in
biblioteca, citind, sau in fata calculatorului
Nux vomica
Competitiv si ambitios, maniac, cu
dorinta de a fi primul in clasa, se implica in numeroase
activitati, suprasolicitandu-se; este excesiv de tipicar,
ordonat; invidios pe colegii mai buni la invatatura, nu suporta
sa piarda, sa greseasca , se infurie daca e contrazis, daca
cineva o ia inaintea lui; datorita stresului si abuzului de
cofeina devine si insomniac, se trezeste la 3-4 dimineata
ingrijorat ca nu stie perfect lectia , somnul revine spre
dimineata chiar cand trebuie sa plece la scoala; in final devine
un individ ursuz, suparacios, coleric, agresiv verbal, chiar
si fizic
Platina
-adolescenta cea mai ingamfata,
dispretuitoare, aroganta, narcisista, foarte afectata de
batjocora, dispretul celorlalti, dar orgoliul nu vine din
realizarile sale(ca Aurum), sau din performantele
intelectuale(ca Sulfur), ci din faptul ca se crede superioara
celorlalti, crede ca are o origine si educatie deosebita, ca e
mai evoluata spiritual.
De multe ori, aceasta
atitudine aroganta ascunde o mare angoasa sau frustrare,
insatisfactie care ii imprima si impulsuri violente uneori sau o
face sa se izoleze
De aceea, Platina va fi fie
adolescenta vesela si de o cochetarie exagerata, extravaganta,
fie una deprimata, melancolica, indiferenta, care cauta izolarea
atat din anxietate cat si din dispret pentru lumea
inconjuratoare
ADOLESCENTI AGITATI, INSTABILI,
HIPERACTIVI
*agitatie fizica: cei
care nu pot sta locului
Rubrici:
Restlessness,nervousness:children, in
Impatience
Remedii: Acon, Arg nit, Cham,
kali-br, Rhus-t, Tarent, Tub, Zincum
*agitatie psihica :
cei care nu-si pot fixa gandurile, atentia
Rubrici: Concentration:difficult :
studying, reading, while
Chaotic
Confusion ,
concentrate
Dullness, mental
exertion
Thoughts:vanishing,
reading, speaking
Remedii:Lach, Ars-a,
Merc, Na-c
*agitati, surescitati, colerici,
tipa, urla, vorbesc tare, alearga,
(inafara orelor, dar uneori si in
timpul lor)
Rubrici:Irritability, children in
Shrieking,
screaming, shouting: children in
Striking, children
in
Remedii: Chamomilla,
Cina, Lycopodium, Pulsatilla, Sepia, tub, Zincum,
Aconit
-agitatul anxios, mereu in verva ,
in miscare, genul copilului care paraseste locul ca sa-I intrebe
pe ceilalti ce n-a inteles
Rhus toxicodendron
-
ameliorat de miscare,
asfel incat isi misca continuu partile corpului, fara ca
neaparat sa se ridice de pe scaun
Tarentula hispanica
-
combina agitatia fizica a
lui Rhus-t cu furia si agresivitatea Chamomillei(mania in
general apare mai ales in cazul in care exercitiile fizice si
miscarea sunt insuficiente pt a estompa starea launtrica de
suprastimulare)
-
hiperchinetic, nu poate
sta linistit, doreste sa topaie, sa sara, sa alerge, sa danseze,
agita constant picioarele, sau capul, mainile şi degetele, poate
avea spasme, tresariri, secuse, sau miscari involuntare
coreiforme.
-
va fi calmat doar de
muzica, dar o muzica dezlantuita, ritmata, sau de un dans
energic
-
psihism variabil, cu
treceri de la râs la plâns, de la tristeţe la veselie, de la
calm la furie, toate acestea insoţite de nelinişte, anxietate,
sau frici subite, terori nocturne
Chamomilla
-
agitatul guraliv, violent,
coleric, capricios, ii place cearta, agreseaza, provoaca, urla
si tipa , se poate infuria numai daca te apropii de el, il
priveşti sau îi vorbeşti, uneori accesul de furie finalizeaza
intr-un lesin sau in convulsii.
-
nu tolereaza durerea,
reactionand exagerat, somnul poate fi perturbat de coşmaruri si
terori nocturne
-
copilul care atunci cand
era mic se calma cand era luat in brate si leganat, sau plimbat
cu masina, devine adolescentul care se va calma tot in masina,
dar de data aceasta e soferul care conduce cu exces de viteza
Cina
-
Morocanosi, nemultumiti,
susceptibili, incapatanati
-
iritabilitate chiar mai
mare decat a Chamomillei, de parca isi ies din minti, se iau la
harta sau la bataie, lovesc, ciupesc, fac crize de furie in care
se trantesc pe jos si dau din maini si picioare, au spasme pana
la convulsii
-
nu suporta sa fie atinsi,
priviti, nu tolereaza autoritatea, mustrarea, pedepsele
-
au somn agitat, precedat
de ritmii(leganarea capului pe perna), cu cosmaruri, tresariri
violente, bruxism
-
Prurit anal, nazal cu
tendinta imperioasa de a se scarpina si scobi in nas, dureri
abdominale-frecvent in context de verminoza
Kali bromat
-adolescenti furiosi,
agitati, mai ales la membrele superioare: isi frang tot timpul
mainile, sau “framanta un obiect imaginar”
- in urma unor abuzuri,
pot dezvolta anxietate si frici cumplite(de otravire, de
lovituri, de singuratate, de intuneric, de nebunie), cu
tulburari de somn ( insomnii, sau nu pot dormi singuri) ,
insotite uneori de terori nocturne .
- de obicei au si
dificultati de concentrare sau memorizare sau sunt dislexici
- acnee
Lycopodium
-
agitat prin incercarea de
a-si masca timiditatea si complexele printr-o atitudine
tiranica, rautacioasa
Pulsatilla
-
surescitata pentru a
atrage atentia, fara a fi violenta sau rautacioasa, mai mult
agasanta, de obicei plange sau face mici prostii
Sepia
-
in urma unor necazuri,
devine depresiva, vrea sa se izoleze,devenind agitata si
nervoasa daca cineva incearca sa comunice cu ea
Medorrhinum
*Adolescent agitat,
nerabdator, nelinistit, anxios, grabit, ca si cum n-ar avea
suficient timp, vorbeste grabit, isi agita mainile si piciorele,
isi termina temele si lucrarile foarte repede, in graba, si de
aceea incomplet realizate, sau cu greseli
*Memoria slabita, are
goluri de memorie, mai ales inainte de examene, datorita
anxietatii:uita tocmai ce se pregatea sa spuna, sau isi pierde
firul gandurilor in mijlocul frazei
*Este extremist in toate
aspectele vietii: fizic, psihic, emotional: obtine fie note
maxime, fie proaste, poate fi sclipitor, dar si stupid, fie
iubeste cu patima , fie uraste .
*Este pasional si
hipersexual, si de aceea cauta mereu noi experiente pasionale,
putand ajunge la forme extreme de comprtament sexual, abuz de
droguri, alcool
*Poate fi extrem de
violent, agresiv, isi poate lovi parintii, sau se bate cu
colegii, sau poate ajunge la acte de cruzime fata de copii sau
animale, de care poate fi si extrem de atasat
Tuberculinum
- adolescentul
hiperactiv, nu poate sta mult timp in acelasi loc, zgomotos,
pretentios, revendicativ, capricios, rautacios, coleric, poate
avea accese de manie in care ii loveste pe cei din jur si ramane
indiferent la pedeapsa sau cearta.
- se
plictisesc repede si au mare nevoie de schimbare, vor
intotdeauna haine noi, lucruri noi, se plictisesc repede acasa
si vor sa plece sa se plimbe , in vizita, la distractii, schimba
des prietenii si relatiile sentimentale, in cazuri severe fug
de acasa sau se aventureaza in tot ce e excitant : sporturi
periculoase, droguri, baruri de noapte .
- de asemenea unul din
principalele remedii pentru retard mental si autism
Zincum
-adolecenti cu
* surmenaj intlectual (cu
tulburari de memorie, incapacitate de concentrare, focalizare,
intelegere, stare confuzionala, fac greseli de vorbire si
scriere),
*astenie si slabiciune
fizica
*agitatia continua a
membrelor inferioare, asociata sau nu cu tremuraturi ,
mioclonii, tresariri, spasme, crampe
*nemultumire , lamentare
permanenta, insotite de iritabilitate si furie, care ii fac greu
de suportat
Acesti adolescenti sunt
agravati daca consuma bauturi alcoolice, sau de supresia unei
eruptii cutanate, iar fetele sunt ameliorate de declansarea
fluxului menstrual
Lachezis
-agitat din cauza nevoii
de a flecari, de a comenta, vrea sa intervina in orice discutie
si sa demonstreze ca stie mai mult ca altii, sare de la un
subiect la altul
Arsenicum album
-agitat din cauza
nelinistii si anxietatii profunde(ca si Aconit), cu frica de
moarte, dar e mai fragil si sensibil la frig, anxietatea si
agitatia se agraveaza intre1-3 noaptea
Mercurius-
-tipul stenic e
adolescentul agitat, “ca argintul viu”, cu instabilitate
caracteriala si accese colerice brutale, “ seful de banda”
intotdeauna nemultumit, certaret, flecar, neascultator, nu
admite sa fie contrazis, face invers de ce i se cere, fabuleaza,
disimuleaza, vie activitate cerebrala care da iluzia unei
inteligente precoce, dar rezultatele scolare sunt proaste din
cauza superficialitatii, neatentiei, incapacitatii de
abstractiza matematic, tulburarii de memorie
ADOLESCENTI OPOZANTI,
INDARATNICI
Sunt adolescentii cu o
personalitate si un “ego”puternic: refuza sa faca ce li se cere,
nu accepta contradictia, se ofenseaza usor, in final inceteaza
sa mai invete, fiind cuprinsi de disperare , deznadejde.
De multe ori se ajunge
in acest punct datorita unei reactii fata de profesorul care l-a
certat, nedreptatit, sau ironizat.
Rubrici:
Mind: contrary
contradict, disposition to
disobedience
irritability
obstinate
ofendead easily
ailm. from :- admonition-
indignation- mortification - reproaches
Remedii: Anacardium, Arn, Aur, Caust,
Hep sulf, Ign, Lach, Lyc, Merc, Nux v, Staphis
Anacardium
-
la cea mai mica ofensa se
infurie, vorbeste urat, injura
Arnica
In urma unui soc afectiv devin
neincrezatori, suspiciosi, fricosi, inchisi, refuza sa raspunda,
au noptile agitate, cu cosmaruri, iar ziua sunt obositi
Aurum
- nu pot suporta nici cea mai
mica contradictie, sau mustrare, reactionand printr-o manie
violenta pe care ulterior o regreta sau in urma unui soc afectiv
deveni disperati, deznadajduiti, nu mai au bucuria si placerea
de a trai, uneori ajung intr-o mare depresie , cu tendinte
suicidare
Causticum
Intolerant la nedreptatile facute
altora , sau asupra lui insusi, se revolta, se razvrateste, sunt
acei “ razvratitii idealisti” care mai tarziu ajung lideri
sindicali, revolutionari, anrhisti.
Hepar sulfur
Anxiosul violent , extrem de
iritabil, sensibil la durere, se ofenseaza usor ,e certaret,
nemultumit, la scoala se impune prin opozitie, dar acasa face
adevarate crize de furie
Ignatia
Adolescenta romantica dezamagita in
dragoste, sau nedreptatita, sau sufera un necaz, o pierdere,
devenind imprevizibila, rade cand e pedepsita, plange la
consolare, ofteaza si suspina intr-una, se plange mereu ca n-are
suficient aer; alteori se masculinizeaza si devine dura, critica
, jignitoare
Lachezis
Este “flecarul’ care vorbeste
intr-una pt ca nu se poate stapani, deranjand orele, in pauze nu
exista discutii in care sa nu intervina cu aerul ca “le stie pe
toate” .
Ingamfat, arogant, sarcastic, nu
suporta autoritatea , nici restrictiile, de aceea vor fi mereu
probleme daca parintii sau profesorii sunt autoritari.
Probleme vor apare si din cauza
geloziei, acasa e gelos pe fratii mai mici, la scoala pe colegi
daca acestia sunt mai laudati si mai apreciati decat el; uneori
ajunge la ura, pe care o declara , incercand si sa se razbune.
Fiind si f. posesiv, la fel reactioneaza si daca prietenii lui
indraznesc sa acorde atentie sau pretuire altuia.
Alteori, din cauza invidiei si
geloziei, devine depresiv, se inchide in el, refuza sa mai
raspunda si sa mai vorbeasca , si iese din mutismul sau doar pt
a critica.
Mercurius
-hiperchinetic, nu sta locului, n-are
stare nici cand invata
-tiul stenic:agitat, rautacios,
autoritar, vesnic nemultumit, sensibili la critica, pot ajunge
la ura fata de cel care-l jigneste, cu gesturi violente,
necugetate(tipul”sefului de banda)
- tipul astenic : morocanos, timid,
anxios, dezgustat de viata, indiferent
Nux
vomica
-
adolescent ambitios,
competitiv, extrem de iritabil, coleric, sau chiar furios si
violent, dezvolta resentimente fata de parinti sau profesori, se
enerveaza usor chiar si pe colegi, putand intretine lungi
perioade de timp sentimente de manie fata de ei, isi varsa mania
pe lucrurile si obiectele ce-i stau in cale, sau chiar pe
persoanele care-l irita.
-
genul adolescentului
activ, care munceste mult, dar, neavand masura, clacheaza si nu
mai poate face nici un efort
Staphisagria
-
adolescentul care refuza sa mai invete intrucat a fost pedepsit
sau certat pe nedrept, si nu a fost apreciat la adevarata
valoare, practic traieste o indignare si manie pe care nu le
exteriorizeaza, dar le va somatiza prin tulburari cutanate,
urinare, intestinale
ADOLESCENTI DISTRATI
-
sunt acei adolescenti „cu
capul in nori” si care se pierd in visari in loc sa fie atenti
la ore, nu fac nimic daca nu sta cineva cu ei; la joaca sint
insa primii
-
pot fi confundati cu cei
lenti, dar la distrati gandul e cel care fuge, pe cand la lenti,
atentia
Rubrici:
Absent minded
Absent minded, dreamy
Absent minded, children in // schoolchildren
Concentration, difficult
Fancies, absorbed in (imaginatie debordanta)
Plans-making
Dream, as if in a
Remedii:
Cannabis-indica, Hyosc, Lach, Nux –m, Phosph
Cannabis Indica
-
adolescentul distrat,
aerian, dus parca pe alta lume sau este agasant si sacaitor; nu
se poate aduna sa faca nimic singur, este dezorientat, rupt de
realitate, lipsit de tel in viata, incapabil sa fie consecvent
-
uneori are atacuri de
panica, cu anxietate fata de sanatate sau cu frica de nebunie,
alteori e confuz, cu mintea tulbure, facand de exemplu conexiuni
intre lucruri disparate
-
de obicei, acestia sunt
copiii cu parinti toxicomani sau cei intoxicati de T.V., desene
animate, jocuri pe calculator si care in loc sa lucreze, revad
scenele vizionate
Nux
Moscata
-
stari de plutire ,
dilatare, chiar iesire din corp care se finalizeaza intr-un somn
coplesitor
-
incetosare mentala,
confuzie, uita ce si-a propus sa faca cu 1 min inainte,
obnubilare
-
poate fi si extrem de
vesel, razand si palavragind despre fleacuri
Hyosciamus
-distratul
pierdut in gandurile sale, care e atat de detasat, incat
vorbeste singur, nu-si poate controla impulsurile- vorbeste,
glumeste,face giumbuslucuri, e zanatic, ca apoi sa faca o criza
de temperament de nu te mai intelegi cu el
-extrem de
gelos pe fratii sai, se cearta tot timpul, si poate trece la
acte de violenta, facute cu rautate si detasare
-
precocitate sexuala, masturbatie, jocuri sexuale in ascuns,
exhibitionism
Lachezis
-dimineata
e nefasta pt el, e somnoros, distrat si nu-si poate aduna
gandurile, isi revine seara
-flecarul
care nu poate fi corectat nici cu pedepse, gelos si suspicios
ADOLESCENTI DEZAMAGITI IN DRAGOSTE
Rubrici:Grief- silent:love, from disappointed
Remedii:
Ign, Nat-m, Ph-ac, phosph
Ignatia:
persoane
romantice si sensibile, cu emotii extrem de puternice, se
implica mai mult afectiv decat sexual, de aceea va fi usor
dezamagita intr-olume a sexului, placerii, nestatorniciei,
grosoloniei.
Adolescenta Ign poate trai in mai multe moduri
dezamagirea:
-
se inchide in ea, oftand
si cascand mereu, simtind ca nu poate respira, si nu poate
plange, desi isi doreste aceasta, pentru a se putea usura
-
devine critica, dura,
reproseaza,ca apoi sa regrete cee ce a spus, sau se
masculinizeza si ca aspect, si ca actiuni(implicandu-se in
miscari feministe)
-
poate avea reactii
paradoxale( doarme ore intregi, devoreaza tot frigiderul), sau
isterice(rade sau plange necontrolat), sau se plimba in ploaie
-
poate dezvolta reactii
spastice, cu constrictie la nivelul gatului(nod in gat,
torticolis), sau spatelui( care devine extrem de dureros),
ticuri, iar daca patologia se adanceste, chiar coree, scleroza
multipla, paralizie
-
în general,pe toata
perioada depresiei, are o aversiune mare pentru fructe
Natrium
muriatic:
-
Acesti adolescenti
sensibili, seriosi si introvertiti vor suferi mult dupa o
dezamagire in dragoste, dar vor tine suferinta in interior, se
vor inchide in ei, reusind sa-si controleze si lacrimile, si
emotiile datorita unei mari frici de nu fi considerati ridicoli
sau de a nu fi umiliti
-
Intrucat aceasta suferinta
lasa in ei urme adanci, vor construi un adevarat „turn de
fildes’,din care nu mai vor sa iasa, pentru a evita o noua
suferinta, putand parea astfel duri sau insensibili.
-
Uneori, cand emotiile si
suferinta devin greu de suportat, se vor descarca printr-un
plans isteric, niciodata de fata cu altii, ci se vor incuia in
camera, cu perna pe cap, si acolo vor plange uneori zile
intregi, nestiuti de nimeni.
-
Frecvent apar si
manifestari fizice ca urmare a suferintei: cefalee, insomnii,
herpes .
-
Ulterior se vor indragosti
platonic de persoane greu accesibile, actori, preoti, profesori,
vor trai mental dragostea lor, evitand astfel implicarea intr-o
relatie care i-ar putea aduce suferinta
Phosphoric acid
-
durerea il epuizeaza in
asa masura , incat devine lent, apatic, indiferent, nepasator,
datorita oboselii, doreste doar sa zaca, si din cand in cand sa
consume sucuri de fructe, care ii mai dau putina energie
Aurum
muriatic
-
adolescenta erotica, leaga
usor relatii de care se indragosteste nebuneste , se implica
mult in relatie, dar e extrem de posesiva, presandu-si
partenerul sa-i ofere mai multa dragoste si sex; ca urmare ,
acesta se va retrage, iar adolescenta Aur mur , dezamagita, va
incerca sa se sinucida, dar nu o face definitiv, ca Aur met care
sare dela inaltime, ci isi va taia venele, sau va lua pastile.
Poate
repeta gestul de mai multe ori, dupa fiecare relatie rupta
Aurum
metalicum
-
adolescentul constiincios, responsabil, cu un mare simt al
datoriei si teluri extrem de inalte, care vrea sa fie cel mai
bun, va ajunge mai frecvent depresiv daca pierde pozitia, totusi
exista si posibilitatea ca el sa dezvolte o depresie profunda in
urma unei dezamagiri in dragoste.
Aurum se
poate atasa foarte puternic de partener, simtind nevoia de a fi
permanent in prezenta lui, de a-l vedea, de a-i auzi vocea ,de
„a-l dadaci”, sperand ca acesta se va supune dorintelor sale,
iar daca partenerul se revolta, simtindu-se sufocat, va simti o
profunda dezamagire, va fi indignat, furios, apoi trist,
depresiv, total sfasiat.
Se va
izola din ce in ce mai mult, ore intregi ascultand muzica
clasica sau religioasa, sau refugiindu-se intr-o practica
spirituala, rugaciune sau meditatie, care ii pot ameliora
tristetea.
Totusi, in ciuda acestor demersuri spirituale,
uneori depresia se va adanci din ce in ce mai mult, adolescentul
simte ca viata nu mai merita traita si va vedea moartea ca o
eliberare; din nefericire , el va trece la actiune, alegand o
sinucidere definitiva, sarind de la inaltime
top
7. LILIUM TIGRINUM
si
ANACARDIUM
Dr. Secil Omer
Lilium tigrinum (the Tiger
Lily) este un remediu din regnul mineral apartinind conform
miasmelor lui Sankaran miasmei sicotice.Remediul poate fi
inteles usor ca avind doua parti una ce tine de plante (lily-crin)
si una ce tine de animale (tigrinum).In timp ce parte de planta
are de a face cu castitatea, puritatea si religiozitatea partea
de animalica are de a face cu sexualitatea si pasiunea.O tema
centrala a remediului este alternanta fervoarei religioase cu
dorinta sexuala puternica.Pacientii Lil-t sunt persoane
religioase si considera ca dorinta lor sexuala puternica este un
pacat.Ca urmare ei incearca sa reprime aceasta arte a
personalitatii lor fiind ocupati tot timpul, luindu-si mai multe
sarcini in acelasi timp si fiind grabiti la servici .Dorinta
sexuala poate fi suficient de intensa pentru ca ei sa caute o
satisfacere sensuala de orice natura. Pe de
alta parte natura religioasa poate fi suficient de puternica cum
ar fi de ex situatia dintr-o minastire.Aici orice amuzament
orice satisfacere senzuala si orice idée de natura sexuala este
considerata pacatoasa. Este o constanta si puternica reprimare a
sexualitatii si a senzualitatii in toate formele ei. Uneori
partea sexuala devine sufficient de puternica pentru a se
manifesta iar in combinatie cu partea religioasa va duce la
aparitia unei puternici anxietati legate de salvarea sufletului
si a unei disperari religioase.El ajunge sa creada ca este un
pacat a te bucura de orice este sensual si ca daca o face nu va
fi salvare pentru el.El devine infricosat ca ceva groaznic se va
intimpla datorita greselilor pe care le-a facut. Ei vor ajunge
sa faca profetii ca o boala grava se va abate asupra lor sau ca
vor avea ghinion.Astfel de cite ori partea sexuala devine
intense ei vor incerca sa o reprime fiind foarte ocupati nefiind
capapbili sa integreze cele doua aspecte ale personalitatii.
Lil-t
este un remediu mai ales pentru femei isterice si pline de
furie.Apare a desea un conflict intre natura sexuala puternica
si partea morala care este destul de puternica.Acest conflict
sau oricare altul interior produce o frustrare care este
exprimata prin furie.Putem spune ca este cel mai iritabil
remediu. Se pot simti ofensati
indifferent cit de dragut se vorbeste cu ei. Alteori poate apare
o alternanta intre starea de sinceritate si bunatate si furie.
Remediul poate avea o mare excitabilitate sexuala pina la
nimfomanie. Peste o anumita limita nu se mai poate controla..Pe
masura ce revin simtamintele morale apare si regret cu
depresie.Astfel in material medica sunt descries stari
alternante disperare religioasa alternind cu excitabilitate
sexuala sau lascivitate ce alterneaza cu furie.Odatacu supresia
energiei sexuale apare o stare de exaltare ca o nebunie sau
stare salbatica in cap.Pacientul poate fi foarte grabit.Uneori
aceasta graba este atit de marcata ca nu poate face nimic
productiv.
Mental
Mare
iritabilitate si furie; pacientul ii face pe ceilalti sa mearga
pe oua
Depresie
cu disperare religioasa (salvation); chiar stari suicidare
Disperare
religioasa sau sentimente religioase alternind cu excitatie
sexuala
Senzatie
salbatica in cap cu confuzie a ideilor concentrare dificila
Grabit.Simte ca trebuie sa faca ceva dar nu se poate focaliza.
Conflict
intre idealuri reigioase si sexualitate.
Furie dupa
excitatie sexuala
Stari
mentale alternante- lascivitate cu furie , regret
Frica
de nebunie, diavol, boli de inima; Senzatia ca ceva rau se va
intimpla
Aversiune la amuzament.
Se indoieste de bunastarea
sufletului (Doubtful of soul's welfare).
Frica ca ceva rau se va
intimpla (Fear, happen, something will).
Frica
de o boala iminenta (Fear, disease of, impending)
Grabit
vrea sa faca mai multe lucruri deodata . Activitate ineficienta
Simptome mentale ce alterneaza cu cele fizice.
Ocupatia ii face bine (Occupation ameliorates).
Autopedepsire (datorita invinovatirii).
Generalitati
Agg
dupa act sexual
Agg dupa
furie sau emotii
Cap
Ameteala
cu senzatia salbatica in cap
Cefalee de
la excitatie mentala, agg intr-o camera calda ameliorata la aer
deschis
Slabiciune vizuala agg de act sexual
Gastrointestinal
Dorinta
de carne
Nevoie
de defecatie dar ineficienta
Senzatie de defecatie cu eliminarea urinei
Diaree
dimineata la trezire
Senzatia de nod in rect agg de ortostatism
Hemoroizi
Urogenital
Hipersexual
Sd
premenstrual cu mare iritabilitate
Senzatie de tragere in jos ca si cum organele ar prolaba prin
pelvis (Sep, Murx, Bell,…) agg in timpul menstrei , in timpul
defecatiei sau in ortostatism
Trebuie
sa-si incruciseze picioarele pentru a evita senzatia ca organele
vor iesi afara
Prolaps
uterin
Cistita cu
arsuri uretrale
Piept
Incapabil
sa mearga pe teren accidentat
Tendinita
Clinic
Aritmii.Colita.Cistita.Depresie.Dismenoree.Cefalee.Hemoroizi.Isterie.Sd
de colon iritabil.Sd maniaco depresiv.Palpitatii.Sd
premenstrual.Tulburari sexuale.Tendinita. Prolaps
uterin.Vertij.Tulburari de vedere.
Comparatii
Lach-
probleme menstruale, hipersexual, iritabilitate, disperare
religioasa si dismenoree.
Nux-v-Iritabilitate, sd premenstrual, senzatie de defecatie
ineficienta
Sep
Senzatia de tragere in jos, dismenoree, iritabilitate
Murx, Med,
Bell
O femeie
plinuta si scunda , bruneta cu ochi negri.Nu putea sa-si faca
munca din gospodarie fara un pesar.I-am recomandat sa isi scoata
pesarul si sa ma viziteze zilnic timp de o saptamina..A primit
sac lac zilnic si a fost pusa sa noteze simptomele zilnic.
Am cautat acele simptome care sa
individualizeze cazul.Ceea ce era caracteristic era starea ei
mentala.Remediul care era necesar trebuia sa aiba acest tablou
mental in simptomatolgia sa. Ea se plingea de o senzatie
salbatica in cap si se temea ca si-ar putea pierde mintile.Avea
in plus senzatia de tragere I jos la nivelul pelvisului ca si
cum uterul ar protruziona (Sep, Lil-t, Murex, Nat-m,
Nux-v,Puls, Pod …)Ea trebuia sa preseze vulva cu mina petru a
preveni protruzionarea organelor interne (Lil-t, Sep,
Murex).Pacienta mai acuza si unele dureri migratorii prin
pelvis catre coapse.Pacienta a luat Lil –t 30ch pentru o zi in
apa si apoi sac lac zilnic pentru o saptamina. Ea s-a ameliorat
apoi atit de mult incit a putut vizita gradina zoological pe
care inainte nu o putea vizita nici cu pesarul.. A fost apoi
trimisa acasa cu citeva plicuri de Lil-t 200ch cu indicatia de
a-l folosi daca reapar simptomele.Dupa un an i-a scris lui Kent
ca a luat unul din plicuri si le pastreza pe celelalte cu mare
grija.
ANACARDIUM
Remediul este preparat dintr-o planta. Situatia tipica este a
unui copil abuzat.Parinti foarte stricti isi impun propriile
dorinte asupra copilului si nu il lasa sa gindeasca sau sa faca
nimic de capul lui.El nu-si poate lua deciziile incit nu poate
decide nici ce haine sa-si puna.Daca nu se comporta conform
expectatiilor sau incearca sa-si ia singur deciziile va fi aspru
pedepsit.Astfel el traieste conform expectatiilor parintilor
fiind ascultator in comportament si foarte bun in munca lui.Dar
in timp dezvolta o lipsa de incredere in propria persoana si
devine nervos.El este nehotarit pentru ca consecinta propriilor
decizii va fi o severa pedeapsa.Daca dominatia persista si el va
fi obligat sa asculte va incepe sa reactioneze cu cruzime,
lipsa de moralitate si un comportament antisocial. El poate
dezvolta acum o imensa incredere cu sfidarea celor din jur..Anac
poate foarte dur si crud si in acelasi timp sa aiba o lipsa de
incredere in el insusi.Vom gasi astfel doua fatete la Anac.Pe de
o parte o fata supusa , angelica datorita fricii de pedeapsa.El
e foarte ordonat, nu se poate odihni pina cind lucrurile nu sunt
asezate la locul lor.Cealalta faţă este dura , rea,violenta
dezgustata de sine. El poate deveni imoral, dezvolta tendinte
homicide sau suicidare este abuziv, capos si evita compania
celorlalti. Aceste doua fete ale lui Anac sunt intr-o opozitie
constanta.: un inger si un diavol.Anac poate fi sotia unui tiran
egoist care conduce cu o mina de fier si nu o lasa sa ia nici o
decizie .Ea devine nehotarita, lipsita de incredere in propria
persoana confuza ca si cum ar avea doua vointe. Ea devine
stupida si cu mintea distrata.Ea poate fi copilaroasa, stupida
si timida cu lipsa de incredere in ea si infricosata.Frica ii
poate paraliza gindirea lucru ce poate fi evidentiat in cazul
unui examen..In timp ce Anac este cunoscut pentru cruzimea si
lipsa sa de moralitate un Anac compensat nu poate fi crud nici
chiar cind situatia o cere.El probabil nu poate ucide nici macar
un tintar. In concluzie Anac are sentimental ca pe un umar se
afla un demon iar pe celalalt un inger.
O alta
situatie in care poate apare o patologie gen Anac este abuzul
din inchisori.
O alta
situatie in care este util este in cadrul cuplurilor de tip
iubire- ura.Unul din soti il bate pe calalalt ani de zile dar
acesta nu se desparte pentru ca il ‘iubeste’ pe aggressor.Deci
si la sadici si masochisti. De asemenea
este util la criminalii in serie sau la cei din profesiile in
care se executa puterea asupra celorlalti (armata, politie).
Are
tendinta de a se sinucide prin impuscare. In manie poate avea
impresia ca aude voci care ii vorbesc, poate avea idea fixa ca e
posedat de un diavol, ca e dublu , ca mintea si corpul sunt
separate, sau ca propriul copil nu-i apartine.
Desi este
cunoscut ca fiind util in stari psihopatologice avansate
remediul este util si in diverse stadii de patologie.De regula
pacientii au un conflict interior de neindurat.In plus exista
doua tendinte contradictorii: inferioritate si cruzime.Adesea
pacientul prezinta doar un complex puternic de inferioritate si
o incredere foarte redusa in propria persoana cu senzatia de
lipsa de sens. In acest stadiu este usor de confundat cu remedii
ca Staphisagria datorita redusei increderi in propria persoana
si un anume tip de vulnerabilitate emotionala.In alte cazuri
apare o duritate si furie sau violenta. Pacientul poate dezvolta
o cruzime si cinism.Apare o scindare in interiorul pacientului
fiind impins in doua directii.Aceaste schisma a personalitatii
este exprimata in literatura homeopatica prin expresia: iluzia
ca pe un umar este un inger iar pe celalalt este un demon.
Mental.
Lipsa
de incredere patologica in propria persoana
Duritate si cruzime fata de animale si/sau fata de oameni
Dorinta
iresistibila de a jura injura si (Nit-ac, Hyos, Nux-v)
Depresie severa si uneori depresie suicidara
Istoric
de familie abusive mariaj sau relatii abusive
Scadere
a memoriei cu epuizare mentala
Teama
de esec
Teama
ca e cineva in spate (Med)
Teama
sau impresia ca e urmarit
Alcoolism sau consum de
droguri
Conflicte frecvente
Imoralitate
Impresia ca are doua
vointe(Will, contradiction of, two wills, feels, as if he had.)
Iluzia ca e separate de
lume(Delusion, that he is separated from the world.)
Lipsa de sentimente
(Unfeeling, hard-hearted.)
Iluzia ca e dublu
(Delusion, of being double.)
Iluzia ca sub control
suprauman (Delusion, is under super-human control.)
Iluzia ca vede demoni
(Delusion, sees devils.)
Uraste(Hatred.)
Kill, desire to.
Timid (Timidity, bashful.)
Furie ce duce la accese
violente(Rage, leading to violent deeds.)
Generalitati
Ameliorat de mincare
Senzatia de dop blocat in
diverse locuri din organism (articulatii, stomac…)
Senzatie de banda in jurul
unor segmente ale organismului
Gastrointestinal
Ulcer si gastrite
ameliorate de ingestia de alimente
Urorogenital
Hipersexual.Dorinte
sadomasochiste sau fantezii sexuale ce implica durere si
umilinta
Piele
Remediu util in eruptiile
veziculoase cu foarte mare mincarime ameliorate de apa fierbinte
Eczeme
Clinic
Probleme de comportament
Depresii.Eczeme.Gastrite.Cefalee.Complex de
inferioritate.Depresie maniacala.Paranoia.Ulcer
peptic.Schizofrenie .Stari suicidare
Comparatii
Staph-Istoric de abuzare,
inferioritate, furie , ulcere peptice,patologie sexuala
Nux-v,Med,Stram,Hyos
top
|