1. ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI VASCULARE – ARTERE, VENE
dr. Doina Pavlovschi
2. ABORDARE
HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE
dr. Dorin Dragos
1. ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI VASCULARE – ARTERE, VENE
Dr Doina Pavlovschi
Arterioscleroza
In cazul unei arterioscleroze instalate restitution ad
integrum nu este posibila si imbatranind agravarea este
inevitabila, dar cu ajutorul homeopatiei degradarea este mult
mai lenta si riscul complicatiilor cerebrale, cardiace, psihice
este mult mai mic.
Baryta carbonica
-
Friguros agravat de frig, de umiditate, de frig umed, de bai
reci.
-
Lipsit de incredere in el, isi face griji din nimic
- Concentrare dificila, pare obnubilat, este
lent, are dificultate in vorbire.
- Deficit de memorie instalat treptat, la
inceput pentru numele proprii, apoi pentru numele comune, se va
rataci in locuri bine cunoscute, mimica fetei redusa.
- Pesimist, vede doar partea intunecata a
situatiilor
- HTA, palpitatii < culcat pe partea stanga si
la efort
- Slabiciune in membrele inferioare, senzatia
de greutate in ele, tremuraturi.
Baryta muriatica
- Tropism particular pentru cord si aorta. In
rest asemanator cu Baryta carbonica.
- Senzatia de slabiciune epigastrica cu
pulsatii dupa ce mananca
Aurum
- Remediul
actioneaza pe inima, aorta, HTA
- Pletoric,
congestiv, iritabil, fara rabdare, descurajat, hipertrofia
cordului, HTA
- Depresie care poate conduce la suicid
- Hipersensibil la excitatii exterioare,
irascibil cu posibile furii violente
- Cord hipertrofiat, aritmie, palpitatii,
impresia ca inima se opreste si reporneste brusc
- Senzatia de picioare grele, uneori cu
edeme
Plumbum
-
Slab, uscat, pereti arteriali indurati, care ruleaza sub deget,
vechi arteriosclerotic
- Slabiciune in extremitati, amiotrofii, pareze si
paralizii, tremuraturi ale extremitatilor
-
Deficit de memorie, lentoare in gandire si exprimare,
-
Constipatie cu nevoi ineficiente, scaune dure, bile negricioase
-
Crampe dureroase in gambe, coapse, degete, mai ales in pat.
Phosphorus
- Slabire pana la
emaciere, expresie suferinda, edeme palpebrale
- Astenie psihica si fizica, somnolenta ziua cu
somn agitat noaptea
- Depresiv, anxios, plin de aprehensiuni
- Cefalee < in decubit, la zgomot, la cald, la
miscare, > asezat, de aplicatii reci
- Ameteli, scaderea vederii, surditate
progresiva, mai ales pentru vocea umana
- Spasme esofagiene, tulburari de
deglutitie, degenerescenta grasa a ficatului, subicter
- Nefrita cu albuminurie, hematurie,
cilindrurie, congestie pulmonara
- Parestezii, senzatia de caldura arzatoare
in palme si talpi, pareze, paralizii, ataxie
Phosphoric acid
- Epuizat la cel mai mic efort psihic sau
fizic, ar sta culcat tot timpul
Picric acid
- Senzatia de cap gol, cefalee occipitala la
cel mai mic efort mintal
Selenium
- Deficit mnezic, ameteli, somnolent cu somn
superficial, neodihnitor
- Incapabil de efort sustinut
Apis melifica
- Cefalee brusca, violenta, edem cerebral
Arnica
- Agitatie fizica si mentala, patul pare
prea dur, < noaptea, actiune pe capilare
Agaricus muscarius
- Tremuraturi
ale limbii care fac vorbirea dificila
Causticum
- Tulburari de
vorbire si de deglutitie.
Conium
- Ameteli la intoarcerea capului sau
intorcandu-se culcat in pat, cefalee frontala
- Pareze, paralizii, derobari ale membrelor
inferioare, ataxie
Cocculus
- Ameteli dimineata la sculare, rau in
mijloacele de transport, tremuraturi, ataxie
Scleroza arterelor abdominale
Aurum, Asa foetida, Carbo vegetabilis,
Cuprum ars. Lycopodium, Nux vomica
Arterioscleroza cu incontinenta urinara
Causticum, Conium, Hyosciamus, Phosphorus,
Selenium, Zincum
Arterioscleroza cu incontinenta de
fecale
Apis, Arnica, Conium, Hyosciamus, Opium,
Phosphorus
Arterita membrelor inferioare
Anac., Arnica, Ars. album, Chamomilla,
Cuprum, Lachesis, Plumbum, Secale
Claudicatie intermitenta: Arnica, Cuprum
arsenicosum
Spasme: Cuprum, Plumbum, Secale
Dureri arzatoare: Arsenicum album, Secale,
Apis
Tromboza: Bothrops lanceolatus, Cresol
PATOLOGIE VENOASA
Aesculus hippocastanus
- Vene marcate,
albastrii, ades dureroase, parestezii la extremitati
- Congestie portala si hemoroidala cu
hemoroizi proccidenti, durerosi, putin sangeranzi
- < de somn si de cald, > la frig
- Varicozitati faringiene, alternanta
intre puseele congestive faringiene si hemoroidare
- Ulcere varicoase cu margini rosu-purpurii si
evolutie lenta
- Relatii : Nux vomica, Sulphur
Calcarea fluorica
- Déficit de tesut elastic in peretele venos –
varice, hemoroizi, tumori vasculare
- Hiperlaxitate articulara, dinti neregulati
si prost implantati
- Relatii : Silicea, Calcarea phos., Ferrum,
Fluoric acid
Fluoric acid
-
Asemanator cu Calc. fl. + aportul coroziv al radicalului acid
- Ulcer varicos indolor, cu margini rosii si
dure, varice dureroase, pruriginoase, > la frig
Hamamelis
- Congestie pasiva venoasa, inflamatie
venoasa – flebite, varice, ulcere varicoase, traumatisme ale
venelor cu localizare variata – gambe, scrot, rect, faringe
- Hemoragii venoase cu sange negru si
coagulat, varice si varicozitati dureroase
( Árnica
actioneaza pe capilare dureroase)
- < la cald, umiditate, noaptea
- Hemoroizi proccidenti, durerosi, albastrii,
ulcerati, sangereaza abundent
- Relatii : Ferr., Arn., Fl.ac., Puls.,
Vipera, Sulphur
Lachesis
- Lateralitate stanga, < la trezire,
primavara, vant cald, apa calda, > dupa o
eliminare
- Hemoroizi
proccidenti, purpurii-violet, durerosi, cu senzatia de
constrictie, sangeranzi
abundent, sange negru, descompus, care nu se
coaguleaza
- Ulcer varicos foarte sensibil la cel mai mic
contact, purpuriu-violet, cu marginile infiltrate, inflamate
si foarte sensibile la atingere, secreta lichid fetid cu sange
negru
- Tendinta la varicozitati si echimoze spontane
sau traumatice, purpura
- Relatii : Lycopodium, Nitri acid, Crotalus
horridus
Pulsatilla
- Congestie venoasa cu staza venoasa
periferica, extremitati reci si umede, cianotice
- < la cald,
camera calda, in repaos, alimente grase, patiserie
- > la
aer curat, afara, in miscare, aplicatii reci
- Varicozitati, varice cu dureri intepatoare,
ulcer varicos , sange negru, coagulat
- Inflamatii superficiale marmorate, albastrii
sau violacee
- Relatii : Sulphur, Silicea, Sepia,
Belladonna, Hamamelis
Sulphur
- Congestie venoasa, hemoroizi turgescenti ,
arzatori
- < noaptea, la caldura patului, la repaos,
in ortostatism, la trezirea din somn, prin spalare, ora 11
dimineata, dupa ce mananca si periodic,
> timp uscat, temperatura medie
- Culoare rosu-inchis a urechilor si
orificiilor, prurit anal cu eczematizare si hemoroizi
- Varice ale membrelor inferioare, ulcere
varicoase sangerande, eczema varicoasa a gambelor, prurit <
noaptea la caldura patului
Vipera berus
- Flebite, varice foarte dilatate, dureroase cu
senzatia ca gamba va exploda daca este in picioare sau cu
ele atarnate, aspect albastrui al zonelor afectate, ulcere
recidivante
Zincum
- Actioneaza pe sistemul nervos cerebro-spinal
si vegetativ si asupra psihicului
- Tip palid, slab, epuizat, sensibil, cu pielea
ridata, depresiv, nelinistea picioarelor cu nevoia constanta
de a le misca, < de vin
- Varice gambe pruriginoase mai ales seara si
noaptea, eczema secretanta
Apis
- Inflamatii locale – flebite cu edem
roz-rosiatic, foarte dureros la contact, dureri arzatoare si
intepatoare, > de comprese reci, < de caldura
Arsenicum album
- Vene dilatate, dureri arzatoare, < noaptea
(1-3), > de caldura
- Eczema varicoasa pruriginoasa, arzatoare,
> de aplicatii calde
- Ulcer varicos negricios, secreta un
lichid fetid, iritant cu sange descompus, cu dureri
arzatoare, > de aplicatii calde
Bryonia
- Durere locala vie, care apare sau < la
miscare sau la cel mai mic contact, > la presiune
Strontium carbonicum, Bellis perenis,
Bromium, Carbo vegetabilis
Traumatisme venoase
Apis – edem
rozaliu, durere arzatoare, intepatoare, > de aplicatii
reci, < la cald
Arnica –
contuzii, echimoze posttraumatice ( mai specific pentru
capilare)
Belladonna –
calor, rubor, tumor, dolor – dureri
pulsatile, > de aplicatii reci, < de contact
Ledum palustrum –
echimoze posttraumatice,
leziuni intepate, urmeaza bine dupa Árnica.
Glezne umflate, edematoase si dureroase, > de aplicatii reci.
Ulcer pe teren varicos:
Hamamelis, Lycopodium, Pulsatilla, Sulphur,
Vipera
Ulcer nedureros
: Calcarea fluorica, Carbo veg.
Durere intensa
: Anthracinum, Asa Foetida, Ledum, Lachesis, Nitri acid.
Flebite
Apis –
inflamatie locala perivenoasa, durere arzatoare, intepatoare, >
de aplicatii reci
Arnica –
dupa contuzie traumatica sau efort fizic excesiv
Arsenicum album –
durere arzatoare ca de foc, < de aplicatii
reci, > de cele calde
Belladonna –
inflamatie intensa, rosie, durere pulsatila,
arzatoare, > de aplicatii reci
Bufo rana –
“cand venele arata ca niste curele de bici” Kent
Causticum – dureri
in gambe, crampe uneori, dureri si redori articulare
Hamamelis – toata
regiunea dureroasa, < de caldura si noaptea
Lachesis –
culoare rosu-purpuriu inchis, durere constrictiva, > de o
eliminare
Ledum palustre –
inflamatie ca urmare a unei plagi intepate,
edem rosu-violaceu foarte dureros, < de caldura, > de aplicatii
reci sau plonjand piciorul in apa rece
Lycopodium –
lateralitate dreapta, edem, un picior rece si
altul cald
Pulsatilla –
flebita crurala dupa nastere, < de cald, > de aplicatii reci,
miscare la aer
Sulphur –
dureri arzatoare, < noaptea la
caldura patului,prurit nocturn
Vipera berus –
senzatia ca gamba va exploda, culoare albastrie
Bibliografie
Clarke J H – A Dictionary of practical Materia Medica B Jain
Publishers New Delhi
Encyclopedie medico-chirurgicale
Ed.Techniques Paris
Synthesis 7
Voisin H. – Therapeutique et repertoire
homeopatiques du praticien Maloine Ed. Paris
top
2. ABORDARE
HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE
dr. Dorin Dragos
Prescripţia
se bazează pe tabloul general al remediului – policreste
Anxietate,
teama de confruntări
Polul
egoismului – nevoia de securitate/siguranţă
Arsenicum
expansiunea
(gr. Va) în planul acţiunii/deciziei şi a cunoştinţelor care
le substanţiază (per. 4)
ŕ
extindere/lărgire
pentru a cuprinde totul, pentru a nu-i scăpa nimic
ŕ
scrupulozitate faţă de
detalii,
ordine,
organizare
ŕ
nevoia de
siguranţă.
Respectabil.
Tipicar.
Perfecţionist.
Comportament
compulsiv.
*
Dorinţa de a controla lucrurile.
Planifică totul cu grijă.
Avariţie, zgârcenie extremă, economiseşte totul.
Tendinţa obsesivă de a se spăla pe mâini.
Agitaţie:
se frământă; se agită prin cameră; umblă dintr-o parte în
alta; bea cu mici înghiţituri;
Stres/anxietate
ŕ
tonus simpatic crescut
ŕ
vasoconstricţie
periferică (zgârcenie
în distribulţia sângelui)
ŕ
paloare, cianoză, răceală mai ales a extremităţilor,
frisoane; friguros.
Faţă
pământie, trasă, anxioasă, hăituită.
Slăbiciune.
ö
Palpitaţii determinate de
anxietate
ö
Patologie avansată
cardiacă,
renală,
hepatică,
cu
insuficienţă severă de organ:
·
agitaţie,
anxietate,
slăbiciune,
răceală
marcată a corpului;
·
durere coronariană;
·
insuficienţă cardiacă
congestivă
cu ritm neregulat (fibrilaţie atrială), cianoză,
dispnee,
agravată când stă întins, ameliorată când stă în şezut sau
aplecat în faţă;
palpitaţii
la cel mai mic efort;
Patologie:
valvulopatii, coronaropatii, endocardită, pericardită,
cardiomiopatii; cardiomegalie; inflamaţie cardiacă după
suprimarea unei erupţii;
·
insuficienţă renală;
·
insuficienţă hepatică: hepatopatie de stadiu
final sau ciroză;
·
adesea asociată cu retenţie hidrică:
Neutru
Laşitate
în confruntarea cu necunoscutul, imprevizibilul
ŕ
se reflectă în plan fizic prin:
·
oboseală,
slăbiciune
(epuizat, istovit, vlăguit;
colaps
– în cadrul a diverse boli: cardiace –
insuficienţă cardiacă
congestivă
etc.); somnolenţă, apatie;
·
ameţeală;
·
tremurături;
·
greutate, amorţeală;
·
pareză, paralizie;
Respiraţie.
Respiraţie: aproape imperceptibilă; oftată. Senzaţie / criză
bruscă de sufocare / dispnee asociat cu senzaţie de plin /
opresiune în piept.
Piept.
Senzaţie de gol, opresiune, nod, sensibilitate dureroasă,
greutate; dureri: înţepături, constrictive.
Inimă.
* teamă că inima
va înceta să-i mai bată dacă nu se mişcă permanent, asociată
cu teamă de moarte.
Senzaţie ca şi cum sângele ar fi încetat să-i circule.
ú
Palpitaţii.
Puls lent (Apoc,
Dig,
Kalm), moale, slab, plin, intermitent. Ca şi cum
inima ar încerca să se contracte dar nu ar fi capabilă să
ducă până la capăt
ŕ
puls intermitent.
ú
Opresiune; sensibilitate dureroasă.
Răguşeală,
îşi pierde vocea, afonie parţială sau totală, agrav. de
spaimă.
Compasiv,
dar nu neapărat altruist – receptivitate anxioasă şi fobie
impulsivă
Argentum
nitricum
Argentum: teama că nu şi poate menţine maxima (Grupa Ib)
receptivitate / deschidere faţă de exterior (Perioada 5)
ŕ
receptivitate / deschidere excesivă faţă de exterior
Nitricum: preocupare excesivă (Grupa Va) pentru propria
persoană, sănătate, gândire (Perioada 2).
Argentum nitricum:
ö
teama că receptivitatea / deschiderea
excesivă faţă de exterior îi pot ameninţa sănătatea;
ö
teamă să expansioneze în exterior, ca nu
cumva să-şi piardă controlul.
Nitricum (tendinţa explozivă) + Argentum (deschiderea către
exterior/receptivitate)
ŕ
Tendinţe explozive / impulsive / necontrolate dirijate către
exterior
ŕ
* Impulsuri necontrolate
ŕ
đ
grabă:
se grăbeşte fără să vrea, mânat de un impuls necontrolabil
ŕ
merge tot mai repede
ŕ
aleargă fără nici un motiv;
đ
anxios;
đ
iritabilitate nestăpânită, impulsivă, având
ieşiri de care îi pare rău ulterior. Plânge cuprins de
remuşcări.
đ
Manifestări fiziologice necontrolate,
violente / patologice care exprimă lipsa de control:
Abdomen.
acumularea de aer în stomac sau în colon
ŕ
distensie, flatulenţă, eructaţii. Plin, greutate, explozie,
tensiune. Colici. Borborigme.
Respiraţie.
Dispnee, nu are aer (mai ales dacă sunt mulţi oameni în
cameră – îi iau aerul, nu poate suporta nici măcar o batistă
în dreptul nasului, dacă bea ceva, dacă vorbeşte), astm,
vrea aer proaspăt, opresiune, oftat, respiră rapid, gâfâit,
i se taie respiraţia când încearcă să respire mai adânc.
Inimă.
Senzaţie de plin, arsură, explozie. Durere: nu poate
respira, sufocare (asociată cu / cauzată de distensie
abdominală). Palpitaţii: puls intermitent, neregulat;
necontrolate:
* violente cu
senzaţia că îi sare inima din piept;
agravare: când stă pe
partea dreaptă, când face ceva neobişnuit sau brusc, când se
gândeşte la simptome;
piept.
Greutate, bară de fier, căldură, strâns/legat cu corzi,
explozie, tensiune, crampe, spasme, arsură, înţepături,
dureri pătrunzătoare.
Polul
altruismului:
Phosphorus
Expansiune (grupa Va) în planul relaţiilor, a cunoaşterii
celorlalţi şi a exteriorului (perioada 3).
Relaţii
Anxietate când este singur, ameliorare în
companie
(eventual, porneşte televizorul, radioul etc.).
Teamă să nu rămână singur
ŕ
simptome cardiace funcţionale
Înclinat să se devoteze celorlalţi
ŕ
afecţiuni cardiace organice
–
Angină pectorală,
dureri agrav.
la
solicitări, stări de tensiune, de încordare, agrav.
când stă pe partea stângă, amel.
de
băuturi reci.
Respiraţie.
Opresiune, strânsore, sufocare, scurtă, grăbită (tahipnee).
Patologie:
astm, pneumonie.
Piept.
Senzaţie de strânsoare, greutate, plin, opresiune, ca şi cum
hainele ar fi prea strânse, presiune, uscăciune, arsură,
căldură, înţepături, tăietură.
Patologie:
congestie, edem pulmonar, pneumonie (în diferite stadii),
tuberculoză, bronşită, bronşiolită.
Inimă.
senzaţie de căldură; anxietate; ca şi cum inima ar fi
crescut; bandă îngustă, presiune.
Palpitaţii:
violente; puls rapid, mic, moale, compresibil; agravate când
stă pe partea stângă; apar la orice emoţii, excitare,
anxietate, efort, mişcare uşoară, când se ridică, dimineaţa,
la menstruaţie; asociate cu: anxietate, aflux de sânge în
piept, obstrucţie respiratorie, durere în spate, amorţeală,
înţepeneală, răceală pe braţul stâng.
Patologie:
dilataţie cardiacă; degenerarea miocardului; endocardită;
valvulopatii (sufluri); miocardită; insuficienţă cardiacă
congestivă.
Nevoia de
suport/susţinere
Nevoia
de sprijin
Toate
ţesuturile au nevoie de sprijin/suport/susţinere, având
tendinţa la laxitate, să se lăbărţeze, să se destindă, să
expansioneze.
Trăsături psihice
tipic feminine:
influenţabilă,
dependentă,
blândă, timidă,
maleabilă,
înţelegătoare,
tolerantă, docilă,
se simte
părăsită, doreşte şi este ameliorată de consolare.
plângăcioasă; dar şi capricioasă, schimbătoare, nehotărâtă;
emotivă (palpitaţii).
Respiraţie.
Scurtă, sufocare, dispnee, dificilă, astmatică, opresiune la
efort (când merge repede, urcă scări).
Cauze:
isterie, menstruaţie suprimată, tulburări menstruale
Piept.
Presiune, sensibilitate dureroasă, greutate, plin, tensiune,
înţepături, arsură; constricţie a căilor aeriene.
Patologie:
congestie, bronhopneumonie, pneumonie, supuraţie.
Inimă.
Aflux de sânge la inimă. greutate, presiune, plin,
înţepături, arsură.
Palpitaţii:
agravate când când stă pe stânga.
Cauze:
supărare, teamă, bucurie, pubertate (nervoase la fete
tinere), amenoree, când vorbeşte, indigestie.
Iritabilitate anemică – aflux brusc de sânge la faţă şi în
piept
Ferrum
Ferrum este indicat
atunci când sesizăm un
contrastul
între firea
hotărâtă,
voluntară, tenace şi o stare de
slăbiciune
fizică, epuizare (adesea cu anemie, de multe ori
posthemoragică),
agravată
de
repaus
şi de
mişcare susţinută,
dar
ameliorată
de
mişcare lentă,
continuă, cu un
fond de marcată
iritabilitate,
la o persoană foarte
susceptibilă,
iritată de cel mai mic
zgomot.
Persoană plăpândă,
devitalizată,
dar hotărâtă,
încăpăţânată
şi foarte iritabilă,
susceptibilă.
Tabloul omului
hotărât,
energic,
tenace,
muncitor,
plin de
forţă
şi
voinţă
reprezintă un Ferrum
compensat, care nu
dezvoltă patologie şi care nu va veni la consultaţie –
problemele apar atunci când
munca îndârjită,
perseverentă duce, în final, la
epuizare
– nu mai are energie suficientă –
agravat de
mişcarea în forţă
(aşa cum a făcut până acum -
Palpitaţiile, tusea, durerile abdominale, valuri de căldură
(bufeuri) – agravate de mişcare.), dar
nici să oprească
nu poate să accepte,
deoarece este împotriva firii sale – trebuie să se
mişte
constant,
încet,
continuu, oricât de încet dar să nu se oprească - Mişcarea
uşoară ameliorează: durerea de spate, dispneea, tusea.
Respiraţie.
Dispnee:
după miezul nopţii; când stă în şezut; din cauza tensiunii
din abdomen; inspiră cu dificultate, ca şi cum ar avea o
greutate pe piept; __
Piept.
Opresiune;
respiraţie dificilă; ca şi cum cineva l-ar apăsa cu mâna pe
piept.
Durere:
înţepături, apăsare, arsură, crampă; constricţie / opresiune
din cauza afluxului de sânge (în piept); ameliorată dacă se
plimbă încet, dacă vorbeşte, citeşte sau scrie constant;
Inimă.
Durere:
tracţiune, constricţie.
Palpitaţii:
agravate de mişcare; ameliorate dacă se plimbă încet.
Mânie
reprimată
Se
lasă reprimată, călcată în picioare
Neexprimarea emoţiilor
ŕ
formaţiuni tumorale/chistice, colecţii, acumulări care nu se
elimină
Simptome cardiace (înţepături, palpitaţii) după
mânie/revoltă/indignare reprimată, insulte, jigniri,
umilire.
Aderenţa
sobră la reguli
Kali
carbonicum
Orice
formă de cardiopatie avansată (coronaropatie, valvulopatie –
inclusiv reumatismală, endocardită, pericardită,
cardiomiopatie); cardiomegalie.
Slăbiciune.
Aderenţă la rigiditatea regulilor
ŕ
senzaţie de
aderenţă la
coaste
a plămânilor / inimii.
Respiraţie.
Dispnee / tuse agravată noaptea (200-400).
Ameliorată când stă în şezut sau aplecat în faţă (cu capul
pe masă sau chiar pe genunchi) sau dacă se clatină/leagănă
(în faţă şi în spate). Respiraţie şuierătoare.
Tuse.
Uscată, agravată noaptea (200-400),
asociată cu înţepături în piept / dispnee.
Piept.
Senzaţia că / durere ca şi cum plămânii (lobul inferior)
aderă la coaste. Anxietate, greutate, presiune. Durere:
tăietură, ascuţită,
înţepătură,
sensibilitatea dureroasă,
agravată
la inspir profund (când vorbeşte), la tuse, când ridică o
greutate.
Patologie:
pleurezie, pneumonie, bronşită, hidrotorax.
Inimă.
Ca şi cum ar adera la / ar fi suspendată de coastele din
stânga şi le-ar trage spre dreapta; ca şi cum ar fi ţinută
de benzi strânse în jur.
Durere:
înţepături,
arsură.
Palpitaţii:
puls slab, rapid, intermitent, neregulat, tumultuos;
pulsaţii care se extind la tot corpul, din cauza unor
tulburări digestive; la cel mai mic efort; când îi este
foame.
Patologie:
cardiopatie avansată, cardiomiopatie, valvulopatii
(insuficienţă mitrală).
Şocuri
emoţionale
Consecinţele unui eveniment exterior care generează
manifestări extreme ale
aerului:
frică, vânt, rece [brusc
(eveniment survenit brusc, simptomele încep brusc
(Bell)),
spaimă intensă
(convins
că va muri)
ŕ
agitaţie,
strigă de teamă (durere)],
ö
eveniment generator de
spaimă,
şoc psihic (accident,
traumatism,
atac violent,
ameninţare cu
armă,
dezastre
naturale – orice eveniment suficient de
brutal,
de
violent,
de
înfricoşător,
pentru ca pacientul să-şi simtă
propria viaţă
ameninţată
ŕ
đ
Frică teribilă de moarte.
*-
Simte că moartea este iminentă.
Prezice sau are ideea fixa că moartea se va produce într-un
anumit moment.
*-
"Presentimentul morţii" (Arg-N,
Agn).
Atacuri de panică
cu episoade repetate
în care este copleşit de o teribilă frică de moarte, este
convins de iminenţa morţii, în ochi i se citeşte groaza, are
palpitaţii puternice sau chiar violente, faţa congestionată
şi sete de aer.)
đ
*- Stări de anxietate după un eveniment
înfricoşător,
cum ar fi un accident de maşina, un cutremur de pământ etc.
đ
fobii, anxietate, panică;
·
Angină sau infarct miocardic acut cu durere
şi/sau amorţeală în braţul stâng
(Cact,
Rhus-t, Arn
etc.). – Palpitaţii, tahicardie. – Palpitaţii şi senzaţii de
pulsaţie în tot corpul după o spaimă. – Căldură în piept sau
senzaţie de "fierbere".
ö
vânt rece, intemperii determinând (în scurt
timp: ore sau chiar minute) inflamaţie acută, la orice
nivel, cu evoluţie rapidă:
Încleştare
ŕ
retenţie
ŕ
cazan sub presiune
ŕ
izbucnire, reacţie excesivă, disproporţionată
PIEPT
*-
Accese nestăvilite de tuse fără vreun semn de boală.
*-
Oftează.
Cască.
– Senzaţie de
constricţie sau de greutate la nivelul pieptului însoţită de
dispnee. –
Palpitaţii declanşate de o suferinţă (Dig).
Sulphur
Tipologie caracteristică.
Insuficienţă cardiacă congestivă mai ales din cauza unor
vicii / intoxicaţii exogene: alimentaţie, fumat (boală
coronariană), alcool (cardiomiopatie); pericardită.
Căldură şi valuri de căldură. Senzaţia de plin la inimă.
Dispnee paroxistică nocturnă.
Respiraţie.
Dispnee, sufocare, astm, vrea aer, vrea să fie ventilat,
gâfâie, sare din pat; vrea geamurile şi ferestrele deschise,
mai ales noaptea. Dispnee: alternând cu afecţiuni cutantate
(psoriazis etc.), crize de gută; după suprimarea unor
erupţii cutanate.
Piept.
Opresiune, arsură, căldură, valuri de căldură, răceală,
greutate, plin, slăbiciune, înţepătură, crampă, lovitură.
Patologie:
pleurezie, pneumonie, hidrotorax,
Inimă.
Senzaţie ca şi cum inima ar fi prea mare, înţepături,
ascuţite, tăietură.
Palpitaţii:
la efort, când tuşeşte, la menstruaţie.
Respinge
constrângerea
Lachesis
Energie creatoare
ŕ
Dorinţă de a se manifesta liber
ŕ
Respinge constrângerea
ö
Emoţii de o mare intensitate: mânie,
gelozie.
ö
* Se trezeşte noaptea cu senzaţie de
sufocare, mai ales când e pe punctul de a adormi.
ö
Patologie: coronaropatie (inclusiv anevrism
ventricular), valvulopatie, endocardită, pericardită,
cardiomiopatie.
ö
Angină pectorală.
Insuficienţă cardiacă congestivă. – Infarct miocardic cu
senzaţie de constricţie la nivelul pieptului şi durere
iradiind în braţul stâng.
*- Palpitaţii,
agrav.
când stă
pe partea stângă, noaptea, în timpul somnului.
–
Senzaţie de opresiune, de apăsare pe piept, agrav.
când stă pe partea stângă, noaptea, suprimarea menstruaţiei
(amenoree, menopauză), haine strâmte, căldură (nu suportă
căldura); ameliorare: eliminarea sângelui excesiv (prin
menstruaţie, hemoragie nazală, hemoroidală etc.), aer liber,
răcoare. Senzaţie de plin, ca şi cum inima ar exploda. Tuse
cardiacă. Crize de sufocare care-l trezesc noaptea.
ö
Vene dilatate; vene vineţii vizibile pe faţă
şi pe nas. Faţa vânătă şi foarte buhăită.
ö
Amorţeală în braţul stâng însoţind durerile
de inimă.
ö
Cefalee stângă însoţind patologia
cardiovasculară.
Introvertiţi
Suprasolicitare, responsabilitate
Calcarea
carbonica
Simptome cardiace (palpitaţii, dureri) în condiţii de
suprasolicitare prelungită, de asumare de prea multe
responsabilităţi; la efort fizic (mai ales la urcat de
scări).
Calcarul este aparent tare, dur, masiv
č
persoană de nădejde, pe care se poate pune
bază, responsabilă, cu simţul datoriei, muncitoate, trage
din greu, dar lipsită de imaginaţie ori inventivitate,
respectând normele, regulile, încăpăţânată, fixistă;
în realitate, este casant, sfărâmicios, nu rezistă la
lovituri repetate, se fragmentează şi se prăbuşeşte
ŕ
č
teamă de traumatisme, de lovituri, de
violenţă, agresivitate şi de simboluriel aceastora (unelte,
utilaje, catastrofe, dezastre, război, cutremure);
č
vulnerabilitatea/sensibilitate la factorii
de mediu, boli declanşate/agravate după expunerea la
intemperii;
Inimă.
Senzaţie de anxietate în jurul inimii.
Durere
compresivă, înţepături în timpul respiraţiei.
Palpitaţii;
noaptea, asociate cu tuse, cu anxietate; după ce mănâncă;
însoţită de senzaţie de răceală, agitaţie, opresiune în
piept; la cel mai mic efort; pulsaţii ale arterelor;
audibile; puls plin şi rapid; când adoarme, îl împiedică să
adoarmă. Inimă slăbită. Ateromatoză, calcificări ale vaselor
de sânge. Anevrism, mai ales aortic.
Suprasolicitare, responsabilitate şi anxietate
Calcarea
arsenicosa
Epilepsie
şi aflux de sânge în cap înainte de criză; aura resimţită în
regiunea inimii; senzaţie de zbor. Epilepsie, asociată cu
boală cardiacă (valvulopatie).
Aflux
de sânge în cap şi partea stângă a pieptului. Pulsaţii în
cap şi în spate atât de puternice încât îl fac să se ridice
din pat.
Partea
stângă este mai afectată.
Nefrită
asociată cu mare sensibilitate a regiunii renale;
proteinurie; oligurie; inimă slăbită; insuficienţă cardiacă,
dispnee. Colaps în afecţiuni cardiace şi renale.
Obezitate;
degenerare grasă. Femei corpolente la menopauză, cea mai
mică emoţie declanşând palpitaţii.
Senzaţie de slăbiciune în tot corpul, în timpul durerii de
cap.
Afecţiuni ale splinei şi ale nodulilor limfatici
mezenterici. Hepatomegalie şi splenomegalie la copii.
Malarie cronică.
Anemie.
Friguros.
Mental.
Mânie. Anxietate; pentru viitor. Agitaţie după miezul nopţii
(300). dorinţă de companie. Confuzie;
halucinaţii, iluzii. Depresie. Opacitate mentală – nu poate
digera mental nimic. Nu poate ocupa de nimic din cauza
durerii de cap.
Ameţeală.
Înainte de epilepsie. La mişcătile capului. În atacurile
bruşte se simte ca şi cum ar zbura sau înota prin aer, ca şi
cum nu ar mai atinge pământul cu picioarele; se simte
indescriptibil de bine, de sănătos, ca şi cum ar fi în rai,
cele mai frumoase viziuni îi trec pe dinaintea ochilor.
Cap.
greutate, apăsare în vertex, apoi în occiput. Capul din ce
în ce mai greu; ameţeşte la mişcări rapide ale capului.
Durere de cap: violentă în frunte, ca şi cum i-ar crăpa
capul, arsură, durere surdă, stupefiantă, înţepături;
asociată cu: slăbiciune în tot corpul, aflux de sânge în
cap, ameţeală.
Inimă.
Constricţie la inimă; înainte de atacul de epilepsie; ca un
aflux de sânge în partea stângă a pieptului; asociată cu
palpitaţii şi nevoie de scaun; senzaţie de sufocare;
palpitaţii; opresiune; pulsaţii şi durere în spate iradiind
în membre. Crize de
durere
cardiacă;
asociate cu crize severe de palpitaţii şi teamă de sufocare;
faţa palidă; cearcăne adânci sub ochi. Bătaia inimii foarte
puternică; asociată cu proteinurie.
Palpitaţii:
crize frecvente, mai multe zile la rând; asociate cu căldură
a feţei; violente, asociate cu nevoia de a eructa, dar nu
poate să elimine aerul; după emoţii, chiar minore; asociate
cu opresiune în piept care perturbă somnul. Inimă slăbită;
insuficienţă cardiacă;
dispnee; asociată cu nefropatie.
Sentimentul
datoriei neîmplinite
Aurum
metallicum
În
afecţiunile cardiace (coronaropatii, valvulopatii,
inflamaţii, insuficienţă cardiacă), caracteristică este
durerea în piept,
semnificând înclinaţia spre dăruire, sacrificiu, datorie
faţă de ceilalţi (la care îl obligă poziţia de
conducător).
Cramponare
de nivelul maximal de exercitarea a
conducerii
– trebuie să se menţină la nivelul maximal atins în
conducere, organizare:
Poziţia de
conducător
îl obligă să fie cel mai bun, să se menţină în vârful
ierarhiei
ŕ
č
remediu egocentric (Ars,
Lyc)
ŕ
lateralitate dreaptă;
č
izolare, singurătate;
č
seriozitate, responsabilitate (maturitate
ŕ
senectute)
ŕ
đ
teamă că nu se poate menţine la altitudinea
pe care o reclamă poziţia sa:
đ
responsabilitatea faţă de cei pe care îi
conduce, îi are în grijă;
đ
afecţiuni ale vârstnicului / datorate
senectuţii:
ú
ateroscleroză valvulară (ŕ
valvulopatii
aterosclerotice),
coronariană (ŕ
cardiopatie ischemică),
č
permanent supraveghează, tensionat să nu
scape nimic din vedere
ŕ
afecţiuni
oculare
(ochiul se corelează cu soarele şi cu voinţa, acţiunea,
autoritatea – al treilea nivel psihoenergetic) de tip
foc:
č
permanent atent, încordat,
concentrat
ŕ
la
cap:
senzaţii, dureri, afecţiuni de tip
foc:
č
teama de eşec, de cădere
č
nu poate cere ajutorul nimănui inferior lui
ŕ
nu poate cere ajutor decât cuiva aflat deasupra lui; or,
deasupra lui se află doar Dumnezeu
ŕ
preocuparea pentru religie / spiritualitate, se roagă mult;
remediu luetic
ŕ
agravare noaptea;
se străduieşte cu
înverşunare să atingă / să se menţină la nivelul maxim, se
dedică
trup şi suflet acestui obiectiv, se
implică
pătimaş, se dăruieşte
ŕ
susceptibilitate la boli
cardiovasculare:
ö
durere coronariană
(angină pectorală), agrav. seara, când urcă scările. Atacuri
de suferinţă chinuitoare în regiunea inimii, care-l fac să
umble dintr-o parte în alta; opresiune; apăsare, ca de la o
carcasă strânsă rigid, ca şi cum inima / pieptul ar fi
strânse de o platoşă.
ö
Palpitaţii, agrav. noaptea, după emoţii,
anxietate, efort fizic; violente, atât de puternice încât îl
obligă să se oprească în loc; inima are pulsaţii ample,
puternice, aproape chinuitoare (insuficienţă aortică; bloc
cardiac intermitent: pauze cardiace de 2-3 secunde, urmate
de o bătaie puternică);
ö
Patologie:
orice cauze de boală cardiacă;
cardiopatie
reumatismală
(dureri articulate migratorii: trec de la o articulaţie la
alta, pentru ca, în final, să se fixeze la inimă);
endocardită;
pericardită;
miocardită;
valvulopatii
aterosclerotice;
cardiomegalie
(hipertrofie / dilataţie cardiacă).
boală aortică
(în conexiune şi cu tenta luetică a remediului) (puls amplu,
depresibil, săltător, îi pulsează în diferite părţi ale
organismului, inima îi sare din piept, i se zbate ca şi cum
nu ar fi bine fixată, pulsaţii vizibile ale carotidelor sau
ale arterelor temporale, pulsaţii ale vaselor retiniene,
dureri de cap).
Fibrilaţie atrială
(puls slab, rapid, neregulat). Senescenţa miocardului.
ŕ
insuficienţă cardiacă
congestivă,
cu dispnee, astm cardiac
şi în relaţii se dăruieşte şi se implică responsabil şi
serios
ŕ
susceptibilitate la traume afective
– tulburări după
pierderea
unei fiinţe dragi, dezamăgire în iubire (el a dăruit totul
şi a primit în schimb foarte puţin).
Emoţii
persistente
Natrum
muriaticum
Palpitaţii determinate de suferinţă/gânduri persistente.
Respiraţie.
Dispnee, mai ales când urcă scări; obstrucţie, mai ales la
muncă fizică, ameliorată dacă îşi foloseşte mâinile şi mai
ales în aer deschis; şuierătoare; dificilă; atacuri de
dispnee.
Piept.
Opresiune, constricţie, tensiune, înţepături, taietură,
crampă, sesnsibilitate dureroasă, ca de la o lovitură,
sfâşiere.
Patologie:
bronşită, pneumonie, pleurită, edem pulmonar acut.
Inimă.
Răceală.
Dureri:
constricţie, presiune; înţepături.
Palpitaţii;
tahicardie, fluturare, puls intermitent, plin şi lent sau
slab şi rapid; pulsaţii în tot corpul; alternând cu bătăi în
cap; când stă pe stânga, când stă în picioare, când urcă
scări, la cea mai mică mişcare, când adoarme, la trezire.
Patologie:
hipertrofie/dilataţie cardiacă, valvulopatii.
Prescripţia
se bazează pe particularităţi simptomatice
Insuficienţă
cardiacă
Adonis
vernalis
Remediu cardiac prin excelenţă. Se foloseşte în potenţe
foarte joase – de fapt, Boericke recomandă tinctura (5-10
picături). Are efect tonic cardiac.
Tabloul
este cel al insuficienţei cardiace (de diferite cauze):
Dispnee, mergând până la astm cardiac (Queb),
tuse uscată, cardiacă; greutate pe piept sau chiar durere
precordială; turgescenţă venoasă; edeme periferice;
palpitaţii. Adesea în fibrilaţie atrială (puls rapid,
neregulat). Agravare la efort, ameliorare la repaus.
Patologie:
valvulopatii (insuficienţă mitrală, aortică etc.); aortită
cronică (sifilitică), endocardită reumatismală (Kalm);
miocardită; pericardită; în vremurile noastre, mai frecvent
cardiopatie ischemică ajunsă la stadiul de insuficienţă
cardiacă congestivă; cardiomiopatie.
Strophantus
Insuficienţă cardiacă congestivă de diverse cauze
Manifestări nespecifice: cardiomegalie, insuficienţă
mitrală, fibrilaţie atrială (puls rapid, neregulat),
dispnee, edem pulmonare, edeme periferice, anasarcă,
oligurie, proteinurie.
Diverse Patologie: hipertiroidie, fumat, cardiopatie
ischemică (dureri coronariene la efort).
Arterioscleroza la vârstnici.
Se
administrează sub formă de tinctură sau potenţe mici.
Digitalis
Este
utilizat nu doar în afecţiuni cardiace, ci şi prostatice,
urinare, hepatice; uneori, se asociază (de exemplu, probleme
hepatice şi cardiace).
Bradicardie
caracteristică.
Lentoare, ataşament, ancorare în trecut:
Teamă
că i se va opri inima.
*- Pulsul foarte lent, bradicardie
importantă,
simptom care se poate asocia şi cu alte tulburări: ameţeală,
vertij, leşin, lipotimie, paloare.
Puls lent; bradicardie
sau tahicardie cu conducere lentă
(transmitere lentă prin blocarea conducerii la ventriculi).
– Senzaţia că inima va înceta să mai bată, agrav. de efort
fizic.
Palpitaţii după o suferinţă, după o traumă
emoţională.
Remuşcări; sentimente de vinovăţie.
Insuficienţă cardiacă congestivă:
ö
Patologie:
·
Cardiopatie reumatismală.
·
Boală coronariană: angină agrav. de contact
sexual, emoţii, stări de excitare, de efort fizic. – Dureri
anginoase cu iradiere pe braţul stâng unde simte amorţeală
şi slăbiciune.
·
Cardiomegalie.
·
Revărsat pericardic; pericardită.
·
Fibrilaţie atrială sau bloc cardiac
(atrioventricular)
ŕ
impulsuri atriale care nu se transmit la ventriculi
ŕ
bradicardie.
ö
Consecinţe:
·
Dispnee sau chiar astm
asociate cu o boală de inimă sau în cadrul unei suferinţe
cardiace. – Se trezeşte brusc din somn cu o respiraţie grea,
gâfâind şi cu teama că se va sufoca (Lach,
Sulph, Op, Grind).
Astm cardiac. Tuse cardiacă.
·
Proteinurie.
·
Cianoză.
·
Hepatomegalie dureroasă.
·
Teama de moarte determinată de simptome
cardiace / la un pacient cu boală cardiacă.
·
Teama că inima se va opri dacă se mişcă.
Generalităţi.
Agrav. după contact sexual (indigestie, angină, etc.).
Cap.
Vede un halo galben sau verde în jurul obiectelor.
Piept.
Hemoptizie după
suprimarea menstruaţiei
(considerat simptom cheie).
Tonicardiacul netoxic
Crataegus
oxyacantha
Acţionează asupra miocardului ca tonic cardiac. Nu are
acţiune asupra endocardului.
Decompensare cardiacă
ö
teamă, deznădejde, melancolie. Nervos,
iritabil, prost dispus. Greutate/opacitate mentală.
ö
Oligurie; proteinurie;
ö
Dispnee la efort minim; Durere în regiunea
inimii. Edem cardiac. Răceală a extremităţilor. Cianoză
periferică.
ö
Dilataţie cardiacă, zgomot 1 diminuat.
Tahicardie, fibrilaţie atrială, puls slab, rapid, neregulat,
intermitent.
ö
Patologie:
miocardită; valvulopatii (sufluri valvulare; boală aortică);
ateroscleroză (mai ales coronariană
ŕ
cardiopatie ischemică); degenerare fibroasă a miocardului
(muşchiul cardiac este flasc, epuizat); susţine acţiunea
inimii în bolile infecţioase.
Retenţie
hidrică, acumulare de apă, hidropizie
Acumulare de apă:
ö
hidrotorax, opresiune (la trezire);
ö
ascită, congestie hepatică, congestie
portală;
ö
suprimarea eliminărilor: oligurie,
transpiraţie suprimată;
ö
edem periferic; jugulare turgescente;
ö
toate formele de anasarcă (de cauză
cardiacă, hepatică, renală).
ö
hidrocefalie acută.
Slăbiciune marcată. Somnolenţă, respiraţie dificilă.
Alcoolism acut.
Stomac.
Este caracteristică pentru acest remediu asocierea cu
simptome
gastrice:
iritabilitate gastrică; senzaţie de prăbuşire/gol, greutate,
durere surdă, opresiune în epigastru împiedicând respiraţia;
greaţă, vărsătură (inclusiv ca tulburări digestive în
insuficienţa renală cronică); sete intensă.
Rect.
Diaree apoasă.
Inimă.
Senzaţie de prăbuşire. Inima slăbită. Cianoză.
Patologie:
insuficienţă cardiacă; insuficienţă mitrală şi tricuspidiană
(jugulare pulsatile); aritmie; fibrilaţie atrială (puls
rapid sau lent, slab, neregulat, intermitent, fluturat);
diferite cauze de bradicardie.
Doză:
tinctură 10 picături.
Cianoză
Epuizare în ciuda corpolenţei
Ammonium
carbonicum
energie vitală redusă
(deşi sunt
corpolenţi):
ö
femei solide care sunt tot timpul obosite şi
epuizate, răcesc uşor, sedentare, au reacţii lente (drept
urmare, folosesc frecvent sticluţa cu săruri mirositoare,
care conţine carbonat de amoniu); menstruaţii frecvente,
abundente;
ö
uremie;
ö
foarte sensibili la aer rece; friguros;
transpiraţie rece;
ö
oxigenare deficitară a sângelui; cianoză;
ö
somnolenţă diurnă;
ö
trebuie să se aşeze din cauza slăbiciunii;
ö
oboseşte
uşor; aversiune pentru muncă; nu este dispus să facă nimic;
simte permanent nevoia să se odihnească, după cel mai mic
efort; prostraţie după solicitări minime;
Cap.
Durerii de cap.
Mental.
ö
uituc; mintea goală; stupoare; letargie;
neatent; greşeli când calculează, vorbeşte, scrie;
ö
prost dispus; certăreţ, iritabil,
recalcitrant, neascultător; retras, taciturn;
ö
murdar;
ö
trist; plângăcios; plânge fără motiv; teamă
de nenorociri; anxietate pentru sănătate;
Inimă.
ö
palpitaţii audibile; asociate cu teamă,
anxietate, ca şi cum ar muri;
ö
angină;
ö
(pacienţi
graşi
cu) inimă slăbită – insuficienţă cardiacă; dispnee, dispnee
de decubit, respiraţie şuierătoare; edem pulmonar; la cel
mai mic efort apar / se trezeşte noaptea cu dispnee şi
palpitaţii;
Încărcare pulmonară – ortopnee
Antimonium
tartaricum
Lipsă
de reacţie. Tot mai slăbit. Somnolent, transpirat. Aton.
Greaţă, la fel de intensă ca la Ipeca,
dar ameliorată de vărsătură
Mental.
·
Deznădejde. Se plânge de simptomele sale.
Apatie, indiferenţă. Mormăie, delir, stupoare.
·
Prost dispus, irascibil, morocănos, nu
suportă să fie privit, să fie atins (ţipă dacă este atins),
să i se vorbească.
·
Dar nu suportă nici să fie lăsat singur;
vrea să fie luat în braţe, se agaţă de cei din jur.
Respiraţie.
Rapidă, scurtă, dificilă, laborioasă; stertoroasă;
zgomotoasă, se aude de la distanţă cum
îi horcăie
mucusul în piept;
expectoraţie redusă.
Pieptul pare plin
de mucus, dar nu-l poate expectora;
pieptul se mişcă din ce în ce mai puţin. Raluri groase,
umedă, pieptul îi fierbe.; ca şi cum s-ar sufoca; alternând
cu tuse; cauzată de suprimarea expectoraţiei; ameliorată de
expectoraţie. Opresiune în piept, constricţie în piept;
dispnee, ameliorată de eructaţii.
Trebuie să stea
ridicat,
în şezut, ortopnee. Tablou de
insuficienţă cardiacă
(cu stază pulmonară, hidrotorax),
edem pulmonar acut;
bronhopneumonie;
bronşiolită;
bronşectazie.
Agravare în cameră închisă, caldă. Ameliorare la aer deschis
(pacientul se duce la fereastră să respire mai bine).
Tuse.
Groasă, horcăită, umedă; urmată de vărsătură (alimente şi
mucus); cu crize de sufocare.
Piept.
Durere: apăsare, strivire, arsură, sensibilitate dureroasă,
lancinantă, sfâşiere.
Inimă.
Căldură. Puls rapid, slab, tremurat, aproape imperceptibil;
palpitaţii. Cardiomegalie. Orice cauză de insuficienţă
cardiacă (valvulopatii, inclusiv reumatismale, cardiopatie
ischemică, cardiomiopatii, mai ales dilatative).
Membre.
Edeme. Sensibilitate dureroasă, oboseală excesivă. Durere:
sfâşiere, înţepătură, tracţiune, tăietură; reumatică,
Colaps – platipnee
Conţine acid cianhidric (hidrocianic) (acid prusic) [care
este un stimulent al respiraţiei], căruia i se datorează
probabil efectele.
Slăbiciune
ö
vitalitate scăzută;
lipsa de reacţie,
neameliorată de căldură, mai ales în afecţiuni
respiratorii
şi
cardiace;
ö
slăbiciune bruscă, ameţeală; leşin; perioade
lungi de leşin; asociate cu faţă palidă / cianotică (sau
faţa palidă cu buze cianotice) şi membre reci. Cădere:
senzaţie de cădere în creier, în abdomen, în inimă etc.
colaps nervos.
ö
colaps;
comă (Carb-v);
ö
simţurile tocite;
ö
sfinctere slăbite, se
aude
lichidul cum se
scurge (bolboroseală,
gâlgâit)
prin esofag şi prin
intestine;
paralizie:
a sfincterului anal;
ö
retenţie de urină, ca şi cum vezica urinară
ar fi paralizată; urina este evacuată lent; jet urinar slab,
mai ales pe fondul tulburărilor cardiace şi pulmonare.
ö
Spasme clonice ale membrelor, coree,
tresăriri ale membrelor asociate cu slăbiciune paralitică;
fără pierderea conştienţei.
Rece:
ö
interior: senzaţia de
răceală interioară (în piept etc.); senzaţie de
răceală
(asociată sau nu cu transpiraţie rece) pe frunte, vertex,
coborând pe gât şi pe spate; dar şi senzaţie interioară de
arsură:
ochi, gât, stomac, abdomen, uretră;
ö
la interfaţa
interior-exterior:
tegumente reci
(Carb-v,
Ant-t,
Camph);
ö
exterior:
friguros;
ö
cianoză
(Ant-t); un efort mic
determină respiraţie gâfâită şi accentuarea cianozei; degete
hipocratice; ameliorare dacă stă liniştit;
Accident vascular cerebral, ameninţare de accident vascular
cerebral, semne neurologice de accident vascular cerebral,
Mental.
Pierderea bruscă a memoriei; din cauza durerii, a fricii
etc. Halucinaţii: feţe deformate, că este acuzat, criticat.
Se supără când nu este înţeles. Anxietate / teamă de rele
imaginare. Tristeţe, deznădejde. Tocirea, abolirea
simţurilor; pierderea simţului moral.
Piept.
Dispnee, apăsare, opresiune la cel mai mic efort (Stann).-
Tuse cronică
Respiraţie.
Cianoză şi dispnee / opresiune toracică
agravate dacă stă
ridicat.
Ameliorat
dacă stă întins.
Crizele de
sufocare
îl obligă să se întindă în pat, dar, de îndată ce se
întinde, începe să tuşească. Gâfâie; se apucă de inimă cu
mâna. Superficială; aproape imperceptibilă. Nu poate să
mobilizeze peretele toracic, senzaţia că nu poate face ca
plămânii să i se expansioneze suficient. Stertoroasă.
Patologie:
bronşită; pneumonie.
Tuse.
În valvulopatii (insuficienţă mitrală). Uscată. Iritativă.
Spasmodică. Nocturnă. Cardiacă. Cu fluierături. Cu senzaţia
că mucusul stagnează în gât şi nu poate fi eliminat.
Inimă.
Durere la efort. Bătăi, fâlfâială, palpitaţii, puls foarte
neregulat, slab, rapid (fibrilaţie atrială) care-l fac să se
ţină cu mâna de
inimă.
Patologie:
insuficienţă cardiacă congestivă; cardiopatii congenitale
cianogene;
somn.
ˇEpisoade de somn profund, cu sforăit şi respiraţie
stertoroasă.
Somnolenţă
irezistibilă (mai ales seara). ˇAnxietate, teamă şi
agitaţie; nu poate să adoarmă. Comă vigilă.
Hipocratism
digital.
. –
Transpiraţie în special la nivelul nasului.
Comparaţii.
Carb-v –
răceală şi stări de
colaps, cu leşin frecvent (Camph).
Stann –
infecţii pulmonare cu slăbiciune extremă.
Ant-t –
cianoză şi stări de colaps în infecţii pulmonare.
Hydrocyanicum acidum
Convulsii şi paralizie.
Contracţie spasmodică a laringelui, senzaţie de sufocare,
durere şi strânsoare în piept.
Spasm.
Convulsii isterice, epileptice. Tetanos. Convulsii tetanice.
Senzaţie de prăbuşire/gol în epigastru.
Cianoză
(Ars,
Verat). Răceală.
Colaps
în boli pulmonare; cardiace. Catalepsie. Narcolepsie.
Accident vascular cerebral. Hemiplegie. Afazie. Plafonare a
globilor oculari. comă (întreruptă de mişcări convulsive).
Lipsă
de reacţie.
Lipotimie prelungită. Prostraţie. Epuizare. Epuizare
nervoasă, consecinţa suprasolicitării şi a anxietăţii;
inapetenţă
Circulaţie încetinită.
Holeră. Diaree, dizenterie.
Mental.
Teamă de lucruri imaginare; de orice.
Ameţeală.
Simţurile în ceaţă.
Cap.
congestie cerebrală, ameţeală, greutate, durere.
Stupefacţie. Ca şi cum i-ar trece un nor peste creier.
Respiraţie.
Zgomotoasă, agitată, lentă, neregulată, gâfâită; accelerată
şi laborioasă. Spasme ale tuturor muşchilor. Asfixie.
Oprirea respiraţiei. Astm, contracţie în gât. Senzaţie de
sufocare în timpul unor dureri chinuitoare în piept.
Tuse.
Uscată, spasmodică, convulsivă, asociată cu convulsii;
paroxisme violente; declanşată de senzaţie de gâdilitură, de
înţepătură. Horcăială.
Piept.
Paralizie a plămânilor (Queb).
Cianoză. Congestie venoasă a plămânilor. Strânsoare,
senzaţie de sufocare.
Inimă.
Palpitaţii violente, dureroase. Puls slab, neregulat, cu
deficit, inegal, slab. Durere în piept; cu sufocare; durere
chinuitoare în piept. Insuficienţă cardiacă; apăsare în
inimă. Se ţine / apasă cu mâna de / pe inimă.
cardiopatie avansată cu insuficienţă cardiacă congestivă
ŕ
slăbiciune, cianoză, colaps.
Nevoia de ventilaţie
Carbo
vegetabilis
cărbunele vegetal rezultat în
urma unei oxidări deficitare
ŕ
oxigenare deficitară
ŕ
č
Lent, gras, leneş, tendinţă la cronicitate.
č
Sângele stagnează în capilare
ŕ
cianoză, răceală generală [extremităţi, faţă, membre (genunchi,
gambe etc.), respiraţie, transpiraţie – dar capul este
fierbinte], marmorare, echimoze.
č
Predispoziţie la infecţii.
č
Scăderea forţei vitale, pierdere de fluide
č
Congestie venoasă
č
Colaps, puls imperceptibil
č
Slăbiciune, dispnee, epuizare
č
Hemoragie, închisă la culoare, se scurge încet
č
Flatulenţă
č
Răceală
(temperatură scăzută): pielea, extremităţile, transpiraţia,
respiraţia; cu toate acestea, vrea să stea dezvelit şi să simtă
curent de aer proaspăt,
č
Senzaţie de
arsură:
inimă, piept, membre, .
Mental.
ö
indiferent, lent;
ö
confuzie; mintea opacă, greoaie, confuză;
ö
nefericit, ;
ö
timiditate;
ö
iritabil;
ö
anxietate, agitaţie;
Stomac.
Eructaţii
(fetide), regurgitaţii, pirozis, greutate, plin. Arsură. Colică.
Abdomen.
Flatulenţă
(fetidă), colică,
distensie
(nu suportă centură).
Respiraţie.
Răsuflarea rece. Trebuie să fie
ventilat,
vrea
aer proaspăt, deşi
este rece. Astm la vârstnici cu cianoză. Scurtă, dificilă,
laborioasă, rapidă. Cheyne-Stokes. Dificilă din cauza
flatulenţei şi a eructaţiilor. Slăbiciune, tremurături. Dispnee
la efort mic. Tendinţa frecventă de a respira adânc. Oftat.
Hidrotorax, astm cardiac. Dispnee în timpul somnului,
trebuie să stea
în şezut.
Tuse.
(determină / asociată cu) arsură în piept. Convulsivă,
spasmodică, supărătoare, sufocantă; asociată cu durere de cap,
vărsătură, cianoză a capului. Agravată în decubit (seara,
noapte, după miezul nopţii, spre dimineaţă, împiedică somnul, la
efort, când vorbeşte), persistentă,
Piept.
Pieptul greu, dureros, slăbit, ca şi cum ar fi strâns, sfâşiere
apăsătoare, arsură. Horcăială. Şuierături. Nu poate sta în pat
din cauza dispneei şi a tusei. Se sufocă atunci când tuşeşte.
Bronşită cronică. Afecţiuni pulmonare distructive. Pleurezie.
Hemoptizie.
inimă.
Insuficienţă cardiacă.
Suferinţă chinuitoare în regiunea inimii, ca şi cum ar muri.
Palpitaţii; pulsaţii în tot corpul; puls filiform, slab, mic,
intermitent, imperceptibil.
Membre.
Amorţite. Grele. Ca şi cum ar fi paralizate, lipsă de energie;
epuizare. Ca şi cum ar fi bătut, sfredelire, tracţiune,
sfâşiere, arsură, reumatică,
Senzaţii
specifice
Căldură
pulsatilă
Glonoinum
Nitroglicerina produce dilataţie arterială (şi venoasă),
resimţită în primul rând în cap (din cauza spaţiului
nedistensibil) prin cefalee congestivă, pulsatilă, dar şi
oriunde altundeva: valuri de căldură (bufeuri), palpitaţii,
hipertensiune, afecţiuni cardiace.
Generalităţi.
Agravare la soare /
căldură.
Insolaţie. – Simptomele apar şi dispar odată cu soarele.
Ameliorare dacă îşi dă cu apă rece pe faţă; dacă se ridică şi se
plimbă.
Cap.
Durere de cap;
pulsatilă; cu senzaţia că îi crapă (explodează) capul.
(Bell.
Lach,
Meli, Puls);
agravată de soare
(apare şi dispare odată cu soarele, chiar dacă nu există
expunere directă la soare),
căldură, băuturi
alcoolice, mişcare, trepidaţii, guler strâmt;
ameliorată la
apăsare, la presiune din afară, dacă stă culcat în întuneric;
însoţită de sclere injectate, faţă îmbujorată (hiperemie
facială) şi de pulsaţii ample ale carotidelor.
–
Bufeuri, valuri de căldură.
Bufeuri de menopauză.
Inimă.
Congestie, pulsaţii (inimă, carotide), fierbinţeală în piept;
amorţeală pe braţul stâng în cadrul unei cardiopatii. Simptome
cardiace alternând / asociate cu cefalee pulsatilă.
Patologie:
coronaropatii, valvulopatii (mai ales cele asociate cu
pulsatilitate excesivă: insuficienţă aortică; sufluri cardiace),
cardiomiopatie; aritmii; insuficienţă cardiacă congestivă.
Comparaţii.
Bell –
cefalee
intensă, agrav. de soare şi trepidaţii, amel. în întuneric,
pulsaţii ale carotidelor, bufeuri, hipertensiune.
Meli.
Puls.
Lach.
Sufocare
Obstrucţie
în respiraţie – ca şi cum ar respira printr-un burete
Tosta = prăjit
ŕ
uscăciune.
Respiraţie
dificilă şi anxietate.
Epuizare
şi greutate în corp după efort uşor, asociate cu aflux de sânge
în piept şi la faţă.
Respiră amplu
ŕ
uscăciune a mucoaselor pe traiectul respirator (limbă, laringe,
trahee, gât).
Are nevoie să folosească muşchii
respiratori accesori (abdominali)
ŕ
hainele îi sunt inconfortabile – opresiune, nu poate suporta
hainele strânse pe corp, mai ales în regiunea epigastrică şi pe
abdomen.
Nas.
Obstrucţie (alternând cu secreţie). Mucus gros, vâscos. Nu poate
respira pe nas din cauza obstrucţiei faringiene. Greutate opacă
la rădăcina nasului. Uscăciune.
Gât.
Ca şi cum ar avea un cordon în jurul gâtului. Ca şi cum ceva ar
fi împins în afară. Înţepături, uscăciune, arsură, compresie,
presiune dureroasă, mâncărime. Zona
tiroidei
(guşă) indurată, umflată, sufocantă (noaptea), agravare la
atingere, presiune; înţepături, .
Laringe.
Durere, agravată la atingere, când vorbeşte/cântă, înghite. Dop,
obstrucţie, ca şi cum ar avea o valvă. Apăsare spre interior.
Răguşeală. Uscăciune, arsură, constricţie. Agravare la inspir şi
înainte de miezul nopţii. Tumefacţie. Adenopatii în jur. Raluri
groase în trahee.
Respiraţie.
Scurtă, gâfâită, dificilă. Se trezeşte brusc după miezul nopţii
cu durere şi sufocare, aprins la faţă, cald, înspăimântat de
moarte. Sufocare asociată cu palpitaţii, transpiraţie grea.
Respiraţie zgomotoasă, fluierătoare când adoarme. Fluierătură,
şuierătură, sforăitură la respiraţie; îl obligă să stea în şezut
şi aplecat în faţă. Criză de sufocare. Respiraţie dificilă ca şi
cum laringele şi traheea s-ar fi îngustate. Foloseşte muşchii
respiratori accesori (abdominali). Sufocare în momentul în care
adoarme. Paroxism spasmodic de dispnee şi de tuse la o schimbare
de vreme, la vânt, la o impresie morală neplăcută. Astm. Astm
cardiac. Aflux de sânge în piept şi în cap – căldură la faţă.
Tuşeşte, horcăie.
Piept.
Opresiune, căldură, congestie în piept asociate cu slăbiciune.
Senzaţie de plin. Durere, înţepături, sfredelire, constricţie
(spasmodică), contracţie, apăsare, tăietură, arsură,
sensibilitate dureroasă, greutate. Uscăciune. Tiraj intercostal.
Inimă.
Aflux de sânge din inimă către piept, asociat cu slăbiciune
bruscă; aflux de sânge la gât, cap şi faţă. Crize de opresiune
şi durere cardiacă, mai ales când stă cu capul jos.
Dureri
precordiale: înţepături, apăsare, angină (constricţie).
Palpitaţii
rapide, violente, asociate cu dispnee, nu poate să stea întins
(alteori se simte mai bine întins la orizontală); îl trezesc
brusc după miezul nopţii, asociate cu sufocare; la cel mai mic
efor, când urcă scările.
Patologie:
insuficienţă valvulară (de obicei, mitrală); valvulopatie
reumatismală; hipertrofie cardiacă (mai ales dreaptă) asociată
cu dispnee; anevrism de aortă ascendentă.
Constricţie
Cactus
Teamă de
moarte în bolile cardiace.
Constricţie
dureri
îngrozitoare sau senzaţii de constricţie. În majoritatea
cazurilor găsim ca simptom particular durerile violente care
însoţesc diferitele tulburări. Durerile sunt descrise adesea ca
o senzaţie de strângere: ca şi cum ar avea o bandă sau o sârmă
atât de strâns aplicate încât se afundă adânc, sapă în zona
afectată. Este o durere “infamă”, chinuitoare, uneori atât de
violentă încât pacientul ţipă în culmea disperării.
(dureri sau senzaţie):
*- Dureri severe,
violente, constrictive.
*-
Durere ca şi cum ar avea o bandă sau o sârmă strâns aplicate.
–
Pacientul ţipă din cauza durerilor severe.
ö
Cap:
Dureri de cap congestive, severe, cu faţa roşie; agrav. când nu
mănâncă (când ţine post), mai frecvente pe partea dreaptă. –
Nevralgie facială dreaptă. congestie şi senzaţie de constricţie
la nivelul capului.
ö
Gât:
Constricţie şi senzaţie de sufocare la nivelul gâtului.
ö
Piept:
*- Dureri
constrictive severe la nivelul pieptului sau diafragmei.
–
dureri severe şi cu senzaţie de constricţie sau apăsare în
piept. – Astm. Congestia vaselor pulmonare.
ö
Inimă:
– Senzaţia de apăsare şi sufocare, mai ales în boli cardiace.
*- dureri de piept sau de inimă constrictive
severe „ca şi cum ar fi strâns de o gheară de fier”
(cardiopatie ischemică, infarct miocardic, cardiomiopatie,
pericardită, valvulopatii);
iradiază
în braţul stâng, –
Amorţeală şi dureri
iradiate pe braţul, mâna sau chiar degetele stângi, în contextul
unei boli cardiace
(Acon,
Rhus-t). –
Tumefacţia
braţului stâng în boli de inimă.; agravare: când stă culcat pe
partea stângă, la efort. – Palpitaţii agrav. la efort sau când
stă culcat pe partea stângă.
ö
Genital:
–
Forme severe de
dismenoree şi metroragie, cu cheaguri şi dureri constrictive
care apar la trecerea fiecărui cheag.
ö
Urinar:
Colici ureterale cu litiază, sânge sau cheaguri de sânge în
urină.
Hemoragie
ö
Epistaxis cu congestie şi senzaţie de
constricţie la nivelul capului.
ö
Hemoptizie.
ö
Metroragie;
ö
Hematurie;
şi de
tulburări în circulaţia sângelui.
remediu
cardiac; util şi în nevralgii şi hemoragii.
– Agrav.
la 11
a.m.
sau 11 p.m.
–
Periodicitate. – Agrav. când stă culcat pe partea stângă.
STĂRI
ACUTE: Tulburări cardiace cu dureri severe, constrictive, cu
senzaţie de apăsare în piept, anxietate, dispnee sau chiar
cianoză şi cu răceala extremităţilor.
SIMPTOME COMBINATE
Boală cardiacă
şi
hemoragie.
Comparaţii.
Spig –
Dureri
cardiace intense, sufluri cardiace, agrav. culcat pe stânga,
agrav. de efort, nevralgie.
Lach –
Boală cardiacă, agrav. culcat pe stânga, hemoragie, dismenoree.
Naja.
Acon.
Rhus-t.
Phos.
Kalm.
Lat-m.
Latrodectus
mactans
Păianjenul văduva neagră.
Muşcătura produce efecte tetanice care durează câteva zile, cu
simptome localizate mai ales în piept; constricţie a muşchilor
pieptului. Tablou de angină pectorală (sau de infarct
miocardic). Senzaţia de constricţie în piept, iradiere în umeri,
în axilă, în spate, în braţul stâng. Scăderea coagulabilităţii
ŕ
sânge subţire, incoagulabil, curge ca apa. Agitaţie, asociată cu
durere cardiacă şi stare de prostraţie. Durere precordială şi
provocate de cel mai mic efort.
Anxietate,
teamă de moarte în timpul durerii. Ţipă (speriat) din cauza
durerii; gâfâie, se teme că îşi va pierde răsuflarea şi va muri;
dispnee şi chiar apnee în timpul durerii precordiale.
Durere
epigastrică transfixiantă. Greaţă , apoi durere abdominală.
Hematemeză. Melenă.
Durere
precordială/cardiacă violentă, ascuţită, care iradiază în umăr,
axilă şi în jos pe braţ (uneori în ambele braţe) (îşi simte
braţul stâng ca şi paralizat) şi antebraţ şi în degete, asociată
cu amorţeala (şi răceala) în extremitate. Puls slab şi rapid.
Înţepături
Dureri nevralgice
Spigelia
se înverşunează,
încrâncenează,
focalizează
excesiv/îngust
într-o anumită viziune / percepţie / interpretare / mod de
înţelegere
ŕ
č
perturbarea percepţiei
ŕ
lateralitate
stângă;
folosită mai ales pentru
cefalee
(migrenă, sinuzită) şi
nevralgii,
dar şi tulburări
cardiace
şi
parazitoze
(mai ales ale colonului descendent);
č
îngustime a percepţiei
ŕ
(Spigelia
– spin
ŕ)
ascuţit,
pătrunzător, focalizat; dureri ascuţite: nevralgie facială /
cefalee ascuţită, înţepătoare, punctiformă;
·
frică de obiecte ascuţite;
č
înverşunare / încrâncenare
ŕ
dureri severe;
č
înverşunare / încrâncenare într-o anumită idee
ŕ
cefalee
(migrenă, sinuzită) sau
nevralgie
facială
(mai ales
pe stânga)
cu caracter de hiperemie arterială
ŕ
agravare la: mişcare, atingere, trepidaţii, zdruncinături,
aplecarea în faţă, zgomot, aer liber, fum;
·
Sinuzită frontală cu dureri intense la nivelul
sinusurilor respective.
č
încăpăţânare: cefalee care iradiază din zona
occipitală;
č
viziune îngustă
ŕ
(focalizat
ŕ)
afinitate pentru ochi: dureri oculare;
Glaucom.
Irită.
*-
Cefalee extrem de chinuitoare pe partea stângă (foarte rar pe
dreapta), în general deasupra sau în interiorul ochiului sau
orbitei stângi. se
extinde de la frunte sau ochi spre interior.
- Nevralgie ciliară.
č
fixitate: Constipaţie (asociată cu boală
cardiacă).
č
paraziţi mentali
ŕ
parazitoză
intestinală: viermi cilindrici sau de orice fel;
č
înverşunarea în scopuri exterioare
ŕ
afecţiuni
cardiace
organice: coronaropatii; valvulopatii (sufluri cardiace);
cardiopatie reumatismală; pericardită;
č
înverşunarea în menţinerea unei
relaţii
ŕ
dureri precordiale funcţionale:
Durere
(înţepătură, pumnal)
în piept, agrav.
de
mişcare sau inspir, agrav.
când
stă culcat pe partea stângă, *amel.
de
băuturi calde.
č
înverşunarea în
confruntarea cu exteriorul:
– Palpitaţii;
tumultoase, vizibile prin peretele toracic;
agravate:
de inspiraţia profundă, când se apleacă în faţă, când stă culcat
pe stânga, de mişcare.
Generalităţi.
*- Agravare:
fum,
tutun, atingere, când merge (se plimbă) în aer liber.
Comparaţii.
Kalm:
nevralgie, tulburări cardiace, reumatism.
Lach:
lateralitate stângă, tulburări cardiace, agravare când se culcă
pe stânga.
Naj.
Spong.
Cact.
Agravare când se gândeşte la simptome
Oxalicum acidum
Boli
cardiovasculare
şi consecinţele lor:
·
palpitaţii
(agravare când se întinde pe spate); aritmii, fibrilaţie
atrială;
·
dureri anginoase
(cardiopatie
ischemică)
[ameliorate de odihnă; însoţite de
amorţeală
a braţului (Naja,
Acon, Cact, Rhus-t)],
dureri toracice funcţionale sau organice;
·
insuficienţă cardiacă
congestivă
cu dispnee, extremităţi reci, cianotice;
Ascuţit
ŕ
obsesie, idee fixă
ŕ
ö
Agravare când se gândeşte
la problemele sale: dureri cardiace; palpitaţii; cefalee; nevoia
(senzaţie imperioasă) de scaun (diaree);
ö
Durere punctiformă
(Kali-Bi).
·
cefalee resimţită în anumite puncte de pe cap;
puncte dureroase la nivelul scalpului; agravată de vin (probabil
prin congestie);
·
nevralgie;
·
Dureri
ascuţite, ca o înţepătură, care se pot extinde în umăr, în braţ
sau în abdomen;
·
dureri înţepătoare instalate brusc resimţite în
porţiunea inferioară a plămânului stâng; pleurezie;
Agravare
când mănâncă fructe, mai ales căpşuni. – Lateralitate stângă.
Agravare
la cel mai mic efort / mişcare; ameliorare dacă stă liniştit.
Răguşeală
care însoţeşte sau alternează cu probleme cardiace.
Diaree.
Comparaţii.
Cact – Angină
pectorală, amorţeală în braţul stâng, aritmie, nevralgie,
cefalee, cianoză.
Lach.
Helon.
Spig.
Dispnee imediat
ce se culcă / adoarme
Grindelia
Paralizie
a nervului vag, interferând cu respiraţia. Se sufocă după ce
adoarme; când se trezeşte.
Paralizie
care începe din membre.
Mental.
Dornic de lumină, lumina soarelui, companie.
Ochi.
Irită (traumtică, de la o răceală, în cadrul unei boli
reumatologice). conjunctivită.
Abdomen.
Dureri în regiunea splinei şi/sau a ficatului. Splenomegalie.
Respiraţie.
Dispnee, opresiune; raluri
şuierătoare,
sibilante, sibilante diseminate; zgomotoasă, horcăită.
Spută tenace,
vâscoasă, abundentă, dificil de desprins; albicioasă, spumoasă,
mucoasă, mucopurulentă.
Poate respira doar
când stă în şezut şi este treaz.
Apnee/sufocare/dispnee
imediat ce adoarme;
se trezeşte cu o tresărire şi gâfâie; trebuie să stea în şezut
pentru a respira; nu poate respira când stă întinsă. Respiraţie
Cheyne-Stokes. Astm cardiac; cardiomegalie. Astm. Bronşită.
Bronşită cronică. Bronhoree.
Inimă.
Respiraţie şi inimă slabe.
Lachesis
temperat
Naja
Similar cu
Lachesis:
·
preocuparea pentru lucruri exterioare
ŕ
lateralitate stângă;
agravare când se culcă pe partea stângă;
·
dorinţa de a se exprima
ŕ
senzaţie de constricţie la nivelul gâtului; nu suportă lucruri
strânse pe gât (gulere strâmte etc.);
·
dorinţa de a-şi manifesta energia/libertatea
ŕ
sufocare;
·
înverşunare în anumite idei: durere de cap pe
partea stângă, la nivel frontal şi temporal; migrenă;
·
agravare noaptea;
·
afecţiuni / simptome cardiace;
·
sufocare, dispnee, astm, mai ales noaptea, mai
ales în decubit, în special lateral stâng;
Dar
energia interioară este mai redusă
ŕ
forţa de manifestare spre exterior este mai redusă
ŕ
č
Leşin şi colaps asociat cu palpitaţii sau cu
boală cardiacă.
č
admite mai multă
suprimare/reprimare
ŕ
đ
afecţiunile sunt mai depărtate de
exterior/suprafaţă
ŕ
sunt mai profunde, cu leziuni organice mai severe
ŕ
predomină leziunile
cardiace
severe:
ú
* valvulopatii
(inclusiv la copii); este un remediu paliativ chiar şi în cazuri
avansate; sufluri cardiace intense; endocardită;
ú
angină cu iradierea durerii spre gât, ceafă,
braţul şi mâna stângă
(eventual cu amorţeală); dureri cardiace ascuţite, înţepătoare;
ú
Palpitaţii violente, agrav.
de cel
mai mic efort, agrav.
când
se culcă pe partea stângă, agrav.
dacă
vorbeşte.
–
Puls rapid
sau extrem de încetinit (Dig).
ú
insuficienţă cardiacă
ŕ
cardiomegalie;
astm cardiac (dar şi
astm
bronşic
cu crize de dispnee noaptea; febră de fân);
dispnee
agravată noaptea, agravată când se culcă pe partea stângă (ŕ
nu poate dormi pe partea stângă); se trezeşte cu sete de aer;
edeme
la membrele inferioare;
ú
hipertensiune;
đ
afecţiuni chistice: dureri sau
chisturi ovariene
stângi;
č
fire mai
temperată;
înverşunarea, locvacitatea, gelozia, agresivitatea sunt mai
puţin manifeste;
č
preocupare (obsedantă)
pentru probleme
comune,
necazuri
mărunte,
dificultăţi minore – le exagerează, le acordă o importanţă
disproporţionată, le amplifică în imaginaţie sau chiar le
inventează;
č
caracterul inflamator este mai redus, mai puţin
violent (lipsesc tendinţa la infecţie şi hemoragie);
Comparaţii.
Lach.
Spig.
Kalm.
Spong.
Phos.
Crot-h.
Elaps.
Cact.
Cordul iritabil
Iberis amara
Excitare
nervoasă. Nervos şi iritabil când se trezeşte dimineaţa
Senzaţii
cardiace:
greutate
şi presiune; dureri ascuţite (înţepătură, pumnal, săgeată), care
străpung inima, agravare când stă pe stânga;
Patologie:
·
inima slăbită,
insuficienţă cardiacă
congestivă
ŕ
hipertrofie/dilatare cardiacă;
puls slab;
dispnee
cardiacă, de efort, nevoie constantă să tragă mult aer în piept
(nu-i ajunge aerul);
slăbiciune
în tot corpul, nu poate mişca nici un deget; se simte epuizat,
vrea să stea jos;
extremităţi reci;
edeme,
anasarcă;
hepatomegalie dureroasă (regiunea hepatică plină şi dureroasă);
distensie intestinală; scaune decolorate; anorexie, indigestie,
eructaţii;
·
circulaţie hiperkinetică; eretism vascular;
·
miocardită virală; dureri în tot corpul
(curbatură, mialgii virotice), slăbiciune, tremurături;
Evenimente
însoţitoare:
·
constricţie în gât; durere, greutate în braţul
stâng; amorţeală şi furnicături în vârfurile degetelor.
Palpitaţii:
·
violente la cel mai mic efort, când râde, când
tuşeşte, ameliorare dacă stă liniştit;
·
se trezeşte cu palpitaţii la 200;
·
extrasistole, uneori cu tendinţă la
sistematizare (ritm bigeminat, trigeminat etc.); tahicardie;
fibrilaţie atrială (puls neregulat, intermitent);
·
puls plin, palpitaţii puternice cu impuls
puternic, deplasând peretele toracic;
·
Conştient de acţiunea inimii.
Evenimente
însoţitoare:
·
vertij şi sufocare în gât;
·
se aprinde la faţă, i se înroşesc ochii;
·
durere de cap, capul greu, fosfene, acufene,
uşoară greaţă;
·
agravare la cea mai mică mişcare, în cameră
caldă.
Inima
tumultuoasă
Lycopus
virginicus
Activitatea tumultuoasă a inimii
cauzată:
ö
fie de o patologie primară cardiacă:
·
dispnee:
de efort, când urcă scările, de decubit, respiraţie şuierătoare,
astm cardiac;
edem pulmonar;
·
senzaţie: de
opresiune
toracică, agravată: de efort, când stă culcat pe partea dreaptă;
că împinge în afară, constricţie, sensibilitate (dureroasă),
înţepături, dureri ascuţite, iradiate;
·
pulsaţii; activitate tumultuoasă, violentă,
furtunoasă, în forţă, se poate auzi de la distanţă, din cauza
iritaţiei nervoase;
fibrilaţie
atrială
(excesiv de rapidă, neregulată, intermitentă, tremurată, pulsul
nu se sincronizeză cu bătăile inimii); aritmii,
palpitaţii
violente cu
pulsaţii resimţite în
tot corpul,
somn perturbat de palpitaţii;
·
angină;
valvulopatii
cu sufluri intense, cu hemoptizie;
insuficienţă cardiacă
congestivă,
cardiomegalie,
·
cardiopatie asociată cu
nefropatie;
dispnee asociată cu scaune moi,
diareice;
ö
fie de hipertiroidism: exoftalmie; guşă, boala
Graves;
Hemoroizi
suprimaţi.
Varicozităţi.
Diabet.
Hemoragii:
nazală, hemoroidală, hemoptizie.
Asocieri
caracteristice
Înţepeneală
Înţepeneală şi dureri severe, iradiind descendent/periferic
Kalmia
Tabloul
este dominat de
dureri
severe, iniţial periferice:
reumatice
sau
nevralgice
(Spig,
Cimic,
Berb). Când patologia periferică
este suprimată, apar afecţiuni
cardiace
(mai frecvent, valvulopatii, reumatismale sau cu altă
etiologie), în care tabloul este dominat de acelaşi tip de
dureri.
Dureri:
care iradiază de sus
în jos sau de la centru spre periferie
(uneori de-a lungul nervilor); cu amorţeală; extinderea în jos a
durerii se regăseşte şi în interesarea descendentă a unor noi
articulaţii sau grupe musculare, pe măsură ce boala progresează
spre regiuni inferioare; se deplasează descendent, apoi brusc la
inimă sau alternează cu simptome cardiace;
ascuţite, fulgurante
(precum în ataxia locomotorie); ca şi cum ar fi bătut;
schimbătoare,
migratoare; determină
agitaţie; surde, sfâşiere, zdrobire; se amplifică şi diminuează
în cursul zilei odată cu soarele (Glon,
Stann,
Sang,
etc.)
deşi unele cazuri pot prezenta agravare noaptea.
Înţepeneală.
Slăbiciune paralitică. Senzaţii paralitice şi dureri în membre
acompaniind aproape orice alte simptome.
Furnicături, amorţeală, tremurături,
Friguros;
agravare la rece.
Proteinurie.
Cap.
Cefalee care se extinde dinspre gât sau spate către cap (Gels,
Sil,
Sang).
Faţă.
Nevralgie facială,
mai ales pe
dreapta: oasele malare, iradiind în dinţi (sau în ochi);
asociată cu
amorţeală
şi
înţepeneală [redoare,
rigiditate, în jurul ochilor şi pleoapelor
(Ruta)];
după zoster; trigeminală; apăsare, înţepătură, sfâşiere.
Ochi.
Mâncărime în ochi, înţepături.
Dureri
în jurul ochilor, agravate în timpul zilei, agravate de mişcarea
globilor oculari. Senzaţie de
înţepeneală
în mişchii perioculari şi palpebrali, provocată / agravată de
mişcarea ochilor; durere când întoarce ochii; în astenopie;
patologie:
irită reumatică,
sclerită, inflamaţie intraoculară cu exsudat.
Inimă.
Furnicături; amorţeală.
Durere ascuţită,
arsură, iradiată, împunsătură, iradiind în scapula şi în braţul
stâng; îi taie respiraţia. Puls slab, lent [Apoc,
Dig].
Palpitaţii;
fluturare a inimii la efort mic (urcă scările încet), asociate
cu anxietate; agravate când se apleacă în faţă, ameliorate când
stă drept; tahicardie, asociată cu durere; activitate
tumultuoasă a inimii, rapidă şi vizibilă sau mult încetinită (Dig);
severe, resimţite în gât, asociate cu constricţie în gât.
Paroxisme de angoasă în jurul inimii.
patologie:
Hipertrofie cardiacă.
Valvulopatii
(sufluri cardiace intense; pulsaţii vizibile ale diferitelor
cavităţi ale inimii; insuficienţă valvulară; reumatismale; după
endocardită).
Insuficienţă cardiacă
congestivă
avansată (cu dispnee şi palpitaţii violente).
Boală cardiacă
organică,
mai ales dacă a apărut după suprimarea unei artrite.
Piept.
Durere;
iradiază pe braţul şi
mâna stângă;
de piept sau palpitaţii agrav.
dacă
se culcă pe partea stângă, amel.
dacă
se culcă pe spate;
patologie:
reumatism, nevralgie intercostală, afecţiuni cardiace.
Extremităţi.
Dureri articulare
care iradiază în jos, se extind descendent, cuprind progresiv
noi articulaţii, de sus în jos.
–
Artrită acută, severă, cu debut brusc,
agrav. noaptea, agrav. de
mişcare. – Durere de umăr, mai ales când durerea se extinde spre
cot, articulaţia pumnului sau mână. Bursită. – Inflamaţie şi
durere de genunchi.
Comparaţii.
Spig –
combinaţia de nevralgie şi
boală cardiacă, palpitaţii şi sufluri cardiace, angină,
reumatism.
Berb –
reumatism cu dureri acute,
de tip nevralgic.
Lach.
Cact.
Spong.
Phos.
Ran-b.
Rhus-t.
Ruta.
Bry.
Cimic.
Abrot.
Înţepeneală/redoare ameliorată de mişcare
Rhus
toxicodendron
Rigiditate
ŕ
boli cardiace reumatismale şi aterosclerotice.
Cardiopatie după efort fizic susţinut (sportivi, muncă fizică
grea).
Agravare
la rece şi la umezeală; nemişcare. Ameliorare la mişcare
continuă.
Redoare în
piept / spate şi în diverse alte părţi ale corpului.
Înţepeneală, curbatură, oboseală
Magnolia
grandiflora
Reumatism
şi leziuni cardiace.
Înţepeneală
(după expunerea la curent de aer umed, ameliorată pe vreme
uscată, determinând insomnie, asociată cu dureri cardiace şi
teamă) asociată cu sensibilitate dureroasă/dureri generalizate.
Oboseală
(repulsie pentru orice îndeletnicire/activitate, pentru orice
muncă fizică). Tendinţă la leşin.
Dureri
eratice, schimbându-şi localizarea; alternând între spate şi şi
alte locuri; dureri reumatice în diferite locuri, ameliorate
dimineaţa la trezire;
sensibilitate dureroasă,
ameliorată dacă face mişcare.
Greutate
ca în urma privării de somn (cască în timpul zilei, somnolenţă).
Slăbiciune;
asociată cu pierderea conştienţei cu privire la acţiuni, auz
deficitar şi senzaţie ca şi cum totul ar fi la o mare distanţă.
Mental.
·
Teamă că va muri. Nervos, se sperie uşor, iluzii
şi halucinaţii vizuale, asociate cu dureri ascuţite în ochi.
·
Proastă dispoziţie, îi ard mâinile. Nelalocul
lui. Tristeţe.
·
Confuzie. Minte greoaie, opacă. Pierderea
memoriei.
Ameţeală,
gol în stomac; începe cu înceţoşarea privirii, pierderea poftei
de mâncare.
Greutate
occipitală, durere în tâmple.
Respiraţie.
Sufocare când merge repede sau când stă pe partea stângă.
Dispnee;
de la durere în inimă, asociată cu teamă de moarte şi senzaţie
de răceală în corp.
Piept.
Opresiune
în piept, nu îşi poate expansiona plămânii.
Constricţie,
ca de la o bandă chiar sub axile.
Dureri reumatice
în clavicule; pe partea dreaptă, apoi în inimă, determinând
teamă de moarte, asociată cu răceală generală.
Dureri eratice
pe ambele părţi ale toracelui.
Înţepeneală
a celor două părţi ale pieptului; ca după expunerea la un curent
când este supraîncălzit.
Inimă.
Senzaţia
ca şi cum inima s-ar
fi oprit din bătut.
Dureri:
crampe în inimă; în jurul inimii; înţepături care îl trezesc
frecvent; dimineaţa la trezire; dimineaţa la inspir profund;
când stă pe partea stângă;
iradiere:
umărul stâng, uneori în spate;
asociate
cu: teamă, oboseală/apatie, mâncărimi la picioare;
alternând
cu dureri în umărul stâng, amorţeală în membrul superior. După
ce trece durerea, persistă o
sensibilitate dureroasă;
patologie:
boală coronariană, endocardită, pericardită.
Crotalus
horridus
Hemoliză
şi fibrinoliză.
Icter
(hemolitic).
Varice,
ulcer varicos, care sângerează, se transformă septic, abcedează.
Echimoze.
Cianoză;
culoare albastră, vânătă, neagră.
Tumefacţie
/
edem
(în general,
inflamator
cu substrat septic), edem generalizat, mai ales la cap. hepatic,
cardiac, renal. Prin
hiperpermeabilitate
capilară.
Patologie:
boli debilitante, alcoolism, procese
septice:
flegmon, abces, gangrenă.
Convulsii,
mai ales dacă au o cauză septică sau toxică.
Slăbiciune
generalizată, obosit la cel mai mic efort, paralizie;
somnolenţă.
lateralitate dreaptă.
Mental.
·
plângăcios; timid; excesiv de sensibil;
·
tristeţe, indiferenţă, se gândeşte numai la
moarte;
·
nerăbdător, iritabil,
suspicios,
se înfurie din orice, îi repede pe ceilalţi, antipatii faţă de
anumite persoane (membrii ai familiei etc.) (stadii precoce ale
demenţei senile); delir, halucinaţii: se luptă cu duşmani
imaginari şi cu animale hidoase; dorinţa de a scăpa; teamă de
rău; anxietate, agitaţie.
·
perturbarea percepţiei şi
a memoriei; greşeli [nume, locuri, cifre, cuvinte, scris, vorbit
(nu se poate exprima)],
confuzie,
delir
(inclusiv tremens),
halucinaţii,
vorbeşte fără încetare;
Gât.
Evoluţie septică (spre flegmon, abces) a unei faringoamigdalite.
Respiraţie.
Anxioasă, laborioasă, rapidă, dificilă ca şi cum plămânii nu se
expansionează. Astm, mai ales de cauză cardiacă, asociat cu
debiltate şi prostraţie marcate, cianotic, tumefiat,
transpiraţie rece.
Tuse.
Accese convulsive, asociate cu debilitate, cianoză sau paloare a
feţei în timpul (şi după) accesele de tuse. Faţă tumefiată.
Epistaxis. Hemoptizie. Cauzată de presiune pe laringe, pe care
nu o suportă.
Piept.
Înţepături, arsură. Opresiune la oameni vârstnici, cu
hidrotorax, cu febră recurentă (în accese de frisoane, febră,
transpiraţie – ca în malarie), cu accident vascular cerebral.
Patologie:
supuraţie
pulmonară (bronşiectazii, bronşită cronică purulentă, abces
pulmonar, pneumonie cu evoluţie spre abcedare, hemoptizii),
edem pulmonar
(lezional) la alcoolici, la vârstnici.
Inimă.
Senzaţia de tremurătură la inimă, ca şi cum inima nu ar mai fi
fixată şi s-ar răsturna. Palpitaţii. Sensibilitate dureroasă.
Durere care iradiază în scapula stângă şi în braţul stâng, la
efort. Inima slăbită, cu puls rapid şi slab, tremurat, filiform,
aproape imperceptibil. Agravare la cel mai mic efort.
Noduli
artritici/artrozici
Lithium
carbonicum
Afecţiuni
articulare, în special la şold; artrită/artroză la articulaţiile
mici cu noduli caracteristici.
Cap.
Cefalee
ameliorată când mănâncă. – Kent (şi Hering) îl menţionează
pentru hemianopsie dreaptă.
Urogenital.
Litiază renală.
– Micţiuni frecvente; nicturie; durere la nivelul colului
vezicii urinare când se abţine să urineze sau în retenţia de
urină.
Inimă.
Şoc brusc în inimă. Sensibilitate dureroasă de tip reumatic.
Împunsătură surdă, pulsând. Durere şi sensibilitate dureroasă,
agravată dimineaţa când se apleacă în faţă; înainte de şi în
timpul micţiunii, dar ameliorată după micţiune. Durere ascuţită,
iradiată, iradiază în spate, umăr, braţ; îşi simte braţul ca şi
paralizat. Tremurătură şi fluturare în inimă, care iradiază în
spate; după agitaţie mentală provocată de o supărare (vexare,
frustrare). Cardită reumatică cronică asociată cu inflamaţie
cronică a articulaţiilor degetelor.
Durere de
şold şi
boală de inimă.
Reumatism
şi
valvulopatie.
Extremităţi.
–
Artrită,
mai ales la nivelul şoldului. – Noduli artritici (artrozici). –
Dureri la nivelul articulaţiilor mici.
Comparaţii.
Benz-ac.
Calc.
top
|