Prezentare   Despre medici   Ce este homeopatia?   Cursuri   Contact

1. ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI VASCULARE – ARTERE, VENE     dr. Doina Pavlovschi

2. ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE                                       dr. Dorin Dragos

  1. ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI VASCULARE – ARTERE, VENE

                                                                                                 Dr Doina Pavlovschi

Arterioscleroza

In cazul unei arterioscleroze instalate restitution ad integrum nu este posibila si imbatranind agravarea este inevitabila, dar cu ajutorul homeopatiei degradarea este mult mai lenta si riscul complicatiilor cerebrale, cardiace, psihice este mult mai mic.

Baryta carbonica

-  Friguros agravat de frig, de umiditate, de frig umed, de bai reci.

-  Lipsit de incredere in el, isi face griji din nimic

-  Concentrare dificila, pare obnubilat, este lent, are dificultate in vorbire.

-  Deficit de memorie instalat treptat, la inceput pentru numele proprii, apoi pentru numele comune, se va rataci in locuri bine cunoscute, mimica fetei redusa.

-  Pesimist, vede doar partea intunecata a situatiilor

-  HTA, palpitatii < culcat pe partea stanga si la efort

-  Slabiciune in membrele inferioare, senzatia de greutate in ele, tremuraturi.

Baryta muriatica

-  Tropism particular pentru cord si aorta. In rest asemanator cu Baryta carbonica.

-  Senzatia de slabiciune epigastrica cu pulsatii dupa ce mananca

Aurum

-  Remediul actioneaza pe inima, aorta, HTA

-  Pletoric, congestiv, iritabil, fara rabdare, descurajat, hipertrofia cordului, HTA

-  Depresie care poate conduce la suicid

-  Hipersensibil la excitatii exterioare, irascibil cu posibile furii violente

-  Cord hipertrofiat, aritmie, palpitatii, impresia ca inima se opreste si reporneste brusc

-  Senzatia de picioare grele, uneori cu edeme

Plumbum

-  Slab, uscat, pereti arteriali indurati, care ruleaza sub deget, vechi arteriosclerotic

-  Slabiciune in extremitati, amiotrofii, pareze si paralizii, tremuraturi ale extremitatilor

-  Deficit de memorie, lentoare in gandire si exprimare,

-  Constipatie cu nevoi ineficiente, scaune dure, bile negricioase

-  Crampe dureroase in gambe, coapse, degete, mai ales in pat.

Phosphorus

-  Slabire pana la emaciere, expresie suferinda, edeme palpebrale

-  Astenie psihica si fizica, somnolenta ziua cu somn agitat noaptea

-  Depresiv, anxios, plin de aprehensiuni

-  Cefalee < in decubit, la zgomot, la cald, la miscare, > asezat, de aplicatii reci

-  Ameteli, scaderea vederii, surditate progresiva, mai ales pentru vocea umana

-  Spasme esofagiene, tulburari de deglutitie, degenerescenta grasa a ficatului, subicter

-  Nefrita cu albuminurie, hematurie, cilindrurie, congestie pulmonara

-  Parestezii, senzatia de caldura arzatoare in palme si talpi, pareze, paralizii, ataxie

Phosphoric acid

-  Epuizat la cel mai mic efort psihic sau fizic, ar sta culcat tot timpul

Picric acid

-  Senzatia de cap gol, cefalee occipitala la cel mai mic efort mintal

Selenium

-  Deficit mnezic, ameteli, somnolent cu somn superficial, neodihnitor

-  Incapabil de efort sustinut

Apis melifica

-  Cefalee brusca, violenta, edem cerebral

Arnica

-  Agitatie fizica si mentala, patul pare prea dur, < noaptea, actiune pe capilare

Agaricus muscarius

-  Tremuraturi ale limbii care fac vorbirea dificila

Causticum

-  Tulburari de vorbire si de deglutitie.

Conium

-  Ameteli la intoarcerea capului sau intorcandu-se culcat in pat, cefalee frontala

-   Pareze, paralizii, derobari ale membrelor inferioare, ataxie 

Cocculus

-  Ameteli dimineata la sculare, rau in mijloacele de transport, tremuraturi, ataxie

Scleroza arterelor abdominale

Aurum, Asa foetida, Carbo vegetabilis, Cuprum ars. Lycopodium, Nux vomica

Arterioscleroza cu incontinenta urinara

Causticum, Conium, Hyosciamus, Phosphorus, Selenium, Zincum

Arterioscleroza cu incontinenta de fecale

Apis, Arnica, Conium, Hyosciamus, Opium, Phosphorus

Arterita membrelor inferioare

Anac., Arnica, Ars. album, Chamomilla, Cuprum, Lachesis, Plumbum, Secale

Claudicatie intermitenta: Arnica, Cuprum arsenicosum

Spasme: Cuprum, Plumbum, Secale

Dureri arzatoare: Arsenicum album, Secale, Apis

Tromboza: Bothrops lanceolatus, Cresol

PATOLOGIE VENOASA

Aesculus hippocastanus

-  Vene marcate, albastrii, ades dureroase, parestezii la extremitati

-  Congestie portala si hemoroidala cu hemoroizi proccidenti, durerosi, putin sangeranzi

-  < de somn si de cald, > la frig

-  Varicozitati faringiene, alternanta intre puseele congestive faringiene si hemoroidare

-  Ulcere varicoase cu margini rosu-purpurii si evolutie lenta

-  Relatii : Nux vomica, Sulphur

Calcarea fluorica

-  Déficit de tesut elastic in peretele venos – varice, hemoroizi, tumori vasculare

-  Hiperlaxitate articulara, dinti neregulati si prost implantati

-  Relatii : Silicea, Calcarea phos., Ferrum, Fluoric acid

Fluoric acid

-  Asemanator cu Calc. fl. + aportul coroziv al radicalului acid

-  Ulcer varicos indolor, cu margini rosii si dure, varice dureroase, pruriginoase, > la frig

Hamamelis

-  Congestie pasiva venoasa, inflamatie venoasa – flebite, varice, ulcere varicoase, traumatisme ale venelor cu localizare variata – gambe, scrot, rect, faringe

-  Hemoragii venoase cu sange negru si coagulat, varice si varicozitati dureroase

 ( Árnica actioneaza pe capilare dureroase)

-  < la cald, umiditate, noaptea

-  Hemoroizi proccidenti, durerosi, albastrii, ulcerati, sangereaza abundent

-  Relatii : Ferr., Arn., Fl.ac., Puls., Vipera, Sulphur

Lachesis

-  Lateralitate stanga, < la trezire, primavara, vant cald, apa calda, > dupa o eliminare

-  Hemoroizi proccidenti, purpurii-violet, durerosi, cu senzatia de constrictie, sangeranzi

abundent, sange negru, descompus, care nu se coaguleaza

-  Ulcer varicos foarte sensibil la cel mai mic contact, purpuriu-violet, cu marginile infiltrate, inflamate si foarte sensibile la atingere, secreta lichid fetid cu sange negru

- Tendinta la varicozitati si echimoze spontane sau traumatice, purpura

-  Relatii : Lycopodium, Nitri acid, Crotalus horridus

Pulsatilla

-  Congestie venoasa cu staza venoasa periferica, extremitati reci si umede, cianotice

-  < la cald, camera calda, in repaos, alimente grase, patiserie

-   > la aer curat, afara, in miscare, aplicatii reci

-  Varicozitati, varice cu dureri intepatoare, ulcer varicos , sange negru, coagulat

-  Inflamatii superficiale marmorate, albastrii sau violacee

-  Relatii : Sulphur, Silicea, Sepia, Belladonna, Hamamelis

Sulphur

-  Congestie venoasa, hemoroizi turgescenti , arzatori

-  < noaptea, la caldura patului, la repaos, in ortostatism, la trezirea din somn, prin spalare, ora 11 dimineata, dupa ce mananca si periodic, > timp uscat, temperatura medie

-  Culoare rosu-inchis a urechilor si orificiilor, prurit anal cu eczematizare si hemoroizi

-  Varice ale membrelor inferioare, ulcere varicoase sangerande, eczema varicoasa a gambelor,  prurit < noaptea la caldura patului

Vipera berus

-  Flebite, varice foarte dilatate, dureroase cu senzatia ca gamba va exploda daca este in picioare sau cu ele atarnate, aspect albastrui al zonelor afectate, ulcere recidivante

Zincum

-  Actioneaza pe sistemul nervos cerebro-spinal si vegetativ si asupra psihicului

-  Tip palid, slab, epuizat, sensibil, cu pielea ridata, depresiv, nelinistea picioarelor cu nevoia constanta de a le misca, < de vin

-  Varice gambe pruriginoase mai ales seara si noaptea, eczema secretanta

Apis

-  Inflamatii locale – flebite cu edem roz-rosiatic, foarte dureros la contact, dureri arzatoare si intepatoare, > de comprese reci, < de caldura

Arsenicum album

-  Vene dilatate, dureri arzatoare, < noaptea (1-3), > de caldura

-  Eczema varicoasa pruriginoasa, arzatoare, > de aplicatii calde

-  Ulcer varicos negricios, secreta un lichid fetid, iritant cu sange descompus, cu dureri arzatoare, > de aplicatii calde

Bryonia

-  Durere locala vie, care apare sau < la miscare sau la cel mai mic contact, > la presiune

Strontium carbonicum, Bellis perenis, Bromium, Carbo vegetabilis

Traumatisme venoase

Apis – edem rozaliu, durere arzatoare, intepatoare, > de aplicatii reci, < la cald

Arnica – contuzii, echimoze posttraumatice ( mai specific pentru capilare)

Belladonna – calor, rubor, tumor, dolor – dureri pulsatile, > de aplicatii reci, < de contact

Ledum palustrum – echimoze posttraumatice, leziuni intepate, urmeaza bine dupa Árnica. Glezne umflate, edematoase si dureroase, > de aplicatii reci.

Ulcer pe teren varicos: Hamamelis, Lycopodium, Pulsatilla, Sulphur, Vipera

Ulcer nedureros : Calcarea fluorica, Carbo veg.

Durere intensa : Anthracinum, Asa Foetida, Ledum, Lachesis, Nitri acid.

Flebite

Apis – inflamatie locala perivenoasa, durere arzatoare, intepatoare, > de aplicatii reci

Arnica – dupa contuzie traumatica sau efort fizic excesiv

Arsenicum album – durere arzatoare ca de foc, < de aplicatii reci, > de cele calde

Belladonna – inflamatie intensa, rosie, durere pulsatila, arzatoare, > de aplicatii reci

Bufo rana – “cand venele arata ca niste curele de bici” Kent

Causticum – dureri in gambe, crampe uneori, dureri si redori articulare

Hamamelis – toata regiunea dureroasa, < de caldura si noaptea

Lachesis – culoare rosu-purpuriu inchis, durere constrictiva, > de o eliminare

Ledum palustre – inflamatie ca urmare a unei plagi intepate, edem rosu-violaceu foarte dureros, < de caldura, > de aplicatii reci sau plonjand piciorul in apa rece

Lycopodium – lateralitate dreapta, edem, un picior rece si altul cald

Pulsatilla – flebita crurala dupa nastere, < de cald, > de aplicatii reci, miscare la aer

Sulphur – dureri arzatoare, < noaptea la caldura patului,prurit nocturn                                        Vipera berus – senzatia ca gamba va exploda, culoare albastrie

Bibliografie

Clarke J H – A Dictionary of practical Materia Medica  B Jain Publishers New Delhi

Encyclopedie medico-chirurgicale  Ed.Techniques Paris

Synthesis 7

Voisin H. – Therapeutique et repertoire homeopatiques du praticien  Maloine Ed. Paris

                                                                         top

2. ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE             

                                                                       dr. Dorin Dragos

Nevoia de ventilaţie

Carbo vegetabilis

cărbunele vegetal rezultat în urma unei oxidări deficitare à oxigenare deficitară à

è  Lent, gras, leneş, tendinţă la cronicitate.

è  Sângele stagnează în capilare à cianoză, răceală generală [extremităţi, faţă, membre (genunchi, gambe etc.), respiraţie, transpiraţie – dar capul este fierbinte], marmorare, echimoze.

è  Predispoziţie la infecţii.

è  Scăderea forţei vitale, pierdere de fluide

è  Congestie venoasă

è  Colaps, puls imperceptibil

è  Slăbiciune, dispnee, epuizare

è  Hemoragie, închisă la culoare, se scurge încet

è  Flatulenţă

è  Răceală (temperatură scăzută): pielea, extremităţile, transpiraţia, respiraţia; cu toate acestea, vrea să stea dezvelit şi să simtă curent de aer proaspăt,

è  Senzaţie de arsură: inimă, piept, membre, .

Mental.

ö   indiferent, lent;

ö   confuzie; mintea opacă, greoaie, confuză;

ö   nefericit, ;

ö   timiditate;

ö   iritabil;

ö   anxietate, agitaţie;

Stomac. Eructaţii (fetide), regurgitaţii, pirozis, greutate, plin. Arsură. Colică.

Abdomen. Flatulenţă (fetidă), colică, distensie (nu suportă centură).

Respiraţie. Răsuflarea rece. Trebuie să fie ventilat, vrea aer proaspăt, deşi este rece. Astm la vârstnici cu cianoză. Scurtă, dificilă, laborioasă, rapidă. Cheyne-Stokes. Dificilă din cauza flatulenţei şi a eructaţiilor. Slăbiciune, tremurături. Dispnee la efort mic. Tendinţa frecventă de a respira adânc. Oftat. Hidrotorax, astm cardiac. Dispnee în timpul somnului, trebuie să stea în şezut.

Tuse. (determină / asociată cu) arsură în piept. Convulsivă, spasmodică, supărătoare, sufocantă; asociată cu durere de cap, vărsătură, cianoză a capului. Agravată în decubit (seara, noapte, după miezul nopţii, spre dimineaţă, împiedică somnul, la efort, când vorbeşte), persistentă,

Piept. Pieptul greu, dureros, slăbit, ca şi cum ar fi strâns, sfâşiere apăsătoare, arsură. Horcăială. Şuierături. Nu poate sta în pat din cauza dispneei şi a tusei. Se sufocă atunci când tuşeşte. Bronşită cronică. Afecţiuni pulmonare distructive. Pleurezie. Hemoptizie.

inimă. Insuficienţă cardiacă. Suferinţă chinuitoare în regiunea inimii, ca şi cum ar muri. Palpitaţii; pulsaţii în tot corpul; puls filiform, slab, mic, intermitent, imperceptibil.

Membre. Amorţite. Grele. Ca şi cum ar fi paralizate, lipsă de energie; epuizare. Ca şi cum ar fi bătut, sfredelire, tracţiune, sfâşiere, arsură, reumatică,

Senzaţii specifice

Căldură pulsatilă

Glonoinum

Nitroglicerina produce dilataţie arterială (şi venoasă), resimţită în primul rând în cap (din cauza spaţiului nedistensibil) prin cefalee congestivă, pulsatilă, dar şi oriunde altundeva: valuri de căldură (bufeuri), palpitaţii, hipertensiune, afecţiuni cardiace.

Generalităţi. Agravare la soare / căldură. Insolaţie. – Simptomele apar şi dispar odată cu soarele. Ameliorare dacă îşi dă cu apă rece pe faţă; dacă se ridică şi se plimbă.

Cap. Durere de cap; pulsatilă; cu senzaţia că îi crapă (explodează) capul. (Bell. Lach, Meli, Puls); agravată de soare (apare şi dispare odată cu soarele, chiar dacă nu există expunere directă la soare), căldură, băuturi alcoolice, mişcare, trepidaţii, guler strâmt; ameliorată la apăsare, la presiune din afară, dacă stă culcat în întuneric; însoţită de sclere injectate, faţă îmbujorată (hiperemie facială) şi de pulsaţii ample ale carotidelor. – Bufeuri, valuri de căldură. Bufeuri de menopauză.

Inimă. Congestie, pulsaţii (inimă, carotide), fierbinţeală în piept; amorţeală pe braţul stâng în cadrul unei cardiopatii. Simptome cardiace alternând / asociate cu cefalee pulsatilă. Patologie: coronaropatii, valvulopatii (mai ales cele asociate cu pulsatilitate excesivă: insuficienţă aortică; sufluri cardiace), cardiomiopatie; aritmii; insuficienţă cardiacă congestivă.

Comparaţii. Bell – cefalee intensă, agrav. de soare şi trepidaţii, amel. în întuneric, pulsaţii ale carotidelor, bufeuri, hipertensiune.

Meli. Puls. Lach.

Sufocare

Spongia tosta

Obstrucţie în respiraţie – ca şi cum ar respira printr-un burete

Tosta = prăjit à uscăciune.

Respiraţie dificilă şi anxietate.

Epuizare şi greutate în corp după efort uşor, asociate cu aflux de sânge în piept şi la faţă.

Respiră amplu à uscăciune a mucoaselor pe traiectul respirator (limbă, laringe, trahee, gât).

Are nevoie să folosească muşchii respiratori accesori (abdominali) à hainele îi sunt inconfortabile – opresiune, nu poate suporta hainele strânse pe corp, mai ales în regiunea epigastrică şi pe abdomen.

Nas. Obstrucţie (alternând cu secreţie). Mucus gros, vâscos. Nu poate respira pe nas din cauza obstrucţiei faringiene. Greutate opacă la rădăcina nasului. Uscăciune.

Gât. Ca şi cum ar avea un cordon în jurul gâtului. Ca şi cum ceva ar fi împins în afară. Înţepături, uscăciune, arsură, compresie, presiune dureroasă, mâncărime. Zona tiroidei (guşă) indurată, umflată, sufocantă (noaptea), agravare la atingere, presiune; înţepături, .

Laringe. Durere, agravată la atingere, când vorbeşte/cântă, înghite. Dop, obstrucţie, ca şi cum ar avea o valvă. Apăsare spre interior. Răguşeală. Uscăciune, arsură, constricţie. Agravare la inspir şi înainte de miezul nopţii. Tumefacţie. Adenopatii în jur. Raluri groase în trahee.

Respiraţie. Scurtă, gâfâită, dificilă. Se trezeşte brusc după miezul nopţii cu durere şi sufocare, aprins la faţă, cald, înspăimântat de moarte. Sufocare asociată cu palpitaţii, transpiraţie grea. Respiraţie zgomotoasă, fluierătoare când adoarme. Fluierătură, şuierătură, sforăitură la respiraţie; îl obligă să stea în şezut şi aplecat în faţă. Criză de sufocare. Respiraţie dificilă ca şi cum laringele şi traheea s-ar fi îngustate. Foloseşte muşchii respiratori accesori (abdominali). Sufocare în momentul în care adoarme. Paroxism spasmodic de dispnee şi de tuse la o schimbare de vreme, la vânt, la o impresie morală neplăcută. Astm. Astm cardiac. Aflux de sânge în piept şi în cap – căldură la faţă. Tuşeşte, horcăie.

Piept. Opresiune, căldură, congestie în piept asociate cu slăbiciune. Senzaţie de plin. Durere, înţepături, sfredelire, constricţie (spasmodică), contracţie, apăsare, tăietură, arsură, sensibilitate dureroasă, greutate. Uscăciune. Tiraj intercostal.

Inimă. Aflux de sânge din inimă către piept, asociat cu slăbiciune bruscă; aflux de sânge la gât, cap şi faţă. Crize de opresiune şi durere cardiacă, mai ales când stă cu capul jos. Dureri precordiale: înţepături, apăsare, angină (constricţie). Palpitaţii rapide, violente, asociate cu dispnee, nu poate să stea întins (alteori se simte mai bine întins la orizontală); îl trezesc brusc după miezul nopţii, asociate cu sufocare; la cel mai mic efor, când urcă scările. Patologie: insuficienţă valvulară (de obicei, mitrală); valvulopatie reumatismală; hipertrofie cardiacă (mai ales dreaptă) asociată cu dispnee; anevrism de aortă ascendentă.

Constricţie

Cactus

Teamă de moarte în bolile cardiace.

Constricţie

dureri îngrozitoare sau senzaţii de constricţie. În majoritatea cazurilor găsim ca simptom particular durerile violente care însoţesc diferitele tulburări. Durerile sunt descrise adesea ca o senzaţie de strângere: ca şi cum ar avea o bandă sau o sârmă atât de strâns aplicate încât se afundă adânc, sapă în zona afectată. Este o durere “infamă”, chinuitoare, uneori atât de violentă încât pacientul ţipă în culmea disperării.

 (dureri sau senzaţie): *- Dureri severe, violente, constrictive. *- Durere ca şi cum ar avea o bandă sau o sârmă strâns aplicate. – Pacientul ţipă din cauza durerilor severe.

ö   Cap: Dureri de cap congestive, severe, cu faţa roşie; agrav. când nu mănâncă (când ţine post), mai frecvente pe partea dreaptă. – Nevralgie facială dreaptă. congestie şi senzaţie de constricţie la nivelul capului.

ö   Gât: Constricţie şi senzaţie de sufocare la nivelul gâtului.

ö   Piept: *- Dureri constrictive severe la nivelul pieptului sau diafragmei. – dureri severe şi cu senzaţie de constricţie sau apăsare în piept. – Astm. Congestia vaselor pulmonare.

ö   Inimă: – Senzaţia de apăsare şi sufocare, mai ales în boli cardiace. *- dureri de piept sau de inimă constrictive severe „ca şi cum ar fi strâns de o gheară de fier” (cardiopatie ischemică, infarct miocardic, cardiomiopatie, pericardită, valvulopatii); iradiază în braţul stâng, – Amorţeală şi dureri iradiate pe braţul, mâna sau chiar degetele stângi, în contextul unei boli cardiace (Acon, Rhus-t). – Tumefacţia braţului stâng în boli de inimă.; agravare: când stă culcat pe partea stângă, la efort. – Palpitaţii agrav. la efort sau când stă culcat pe partea stângă.

ö   Genital: – Forme severe de dismenoree şi metroragie, cu cheaguri şi dureri constrictive care apar la trecerea fiecărui cheag.

ö   Urinar: Colici ureterale cu litiază, sânge sau cheaguri de sânge în urină.

Hemoragie

ö   Epistaxis cu congestie şi senzaţie de constricţie la nivelul capului.

ö   Hemoptizie.

ö   Metroragie;

ö   Hematurie;

şi de tulburări în circulaţia sângelui.

remediu cardiac; util şi în nevralgii şi hemoragii.

– Agrav. la 11 a.m. sau 11 p.m. – Periodicitate. – Agrav. când stă culcat pe partea stângă.

STĂRI ACUTE: Tulburări cardiace cu dureri severe, constrictive, cu senzaţie de apăsare în piept, anxietate, dispnee sau chiar cianoză şi cu răceala extremităţilor.

SIMPTOME COMBINATE Boală cardiacă şi hemoragie.

Comparaţii. Spig – Dureri cardiace intense, sufluri cardiace, agrav. culcat pe stânga, agrav. de efort, nevralgie.

Lach – Boală cardiacă, agrav. culcat pe stânga, hemoragie, dismenoree.

Naja. Acon. Rhus-t. Phos. Kalm. Lat-m.

Latrodectus mactans

Păianjenul văduva neagră. Muşcătura produce efecte tetanice care durează câteva zile, cu simptome localizate mai ales în piept; constricţie a muşchilor pieptului. Tablou de angină pectorală (sau de infarct miocardic). Senzaţia de constricţie în piept, iradiere în umeri, în axilă, în spate, în braţul stâng. Scăderea coagulabilităţii à sânge subţire, incoagulabil, curge ca apa. Agitaţie, asociată cu durere cardiacă şi stare de prostraţie. Durere precordială şi provocate de cel mai mic efort.

Anxietate, teamă de moarte în timpul durerii. Ţipă (speriat) din cauza durerii; gâfâie, se teme că îşi va pierde răsuflarea şi va muri; dispnee şi chiar apnee în timpul durerii precordiale.

Durere epigastrică transfixiantă. Greaţă , apoi durere abdominală. Hematemeză. Melenă.

Durere precordială/cardiacă violentă, ascuţită, care iradiază în umăr, axilă şi în jos pe braţ (uneori în ambele braţe) (îşi simte braţul stâng ca şi paralizat) şi antebraţ şi în degete, asociată cu amorţeala (şi răceala) în extremitate. Puls slab şi rapid.

Înţepături

Dureri nevralgice

Spigelia

se înverşunează, încrâncenează, focalizează excesiv/îngust într-o anumită viziune / percepţie / interpretare / mod de înţelegere à

è  perturbarea percepţiei à lateralitate stângă; folosită mai ales pentru cefalee (migrenă, sinuzită) şi nevralgii, dar şi tulburări cardiace şi parazitoze (mai ales ale colonului descendent);

è  îngustime a percepţiei à (Spigelia – spin à) ascuţit, pătrunzător, focalizat; dureri ascuţite: nevralgie facială / cefalee ascuţită, înţepătoare, punctiformă;

·   frică de obiecte ascuţite;

è  înverşunare / încrâncenare à dureri severe;

è  înverşunare / încrâncenare într-o anumită idee à cefalee (migrenă, sinuzită) sau nevralgie facială (mai ales pe stânga) cu caracter de hiperemie arterială à agravare la: mişcare, atingere, trepidaţii, zdruncinături, aplecarea în faţă, zgomot, aer liber, fum;

·   Sinuzită frontală cu dureri intense la nivelul sinusurilor respective.

è  încăpăţânare: cefalee care iradiază din zona occipitală;

è  viziune îngustă à (focalizat à) afinitate pentru ochi: dureri oculare; Glaucom. Irită. *- Cefalee extrem de chinuitoare pe partea stângă (foarte rar pe dreapta), în general deasupra sau în interiorul ochiului sau orbitei stângi. se extinde de la frunte sau ochi spre interior. - Nevralgie ciliară.

è  fixitate: Constipaţie (asociată cu boală cardiacă).

è  paraziţi mentali à parazitoză intestinală: viermi cilindrici sau de orice fel;

è  înverşunarea în scopuri exterioare à afecţiuni cardiace organice: coronaropatii; valvulopatii (sufluri cardiace); cardiopatie reumatismală; pericardită;

è  înverşunarea în menţinerea unei relaţii à dureri precordiale funcţionale: Durere (înţepătură, pumnal) în piept, agrav. de mişcare sau inspir, agrav. când stă culcat pe partea stângă, *amel. de băuturi calde.

è  înverşunarea în confruntarea cu exteriorul: – Palpitaţii; tumultoase, vizibile prin peretele toracic; agravate: de inspiraţia profundă, când se apleacă în faţă, când stă culcat pe stânga, de mişcare.

Generalităţi. *- Agravare: fum, tutun, atingere, când merge (se plimbă) în aer liber.

Comparaţii. Kalm: nevralgie, tulburări cardiace, reumatism. Lach: lateralitate stângă, tulburări cardiace, agravare când se culcă pe stânga. Naj. Spong. Cact.

Agravare când se gândeşte la simptome

Oxalicum acidum

Boli cardiovasculare şi consecinţele lor:

·   palpitaţii (agravare când se întinde pe spate); aritmii, fibrilaţie atrială;

·   dureri anginoase (cardiopatie ischemică) [ameliorate de odihnă; însoţite de amorţeală a braţului (Naja, Acon, Cact, Rhus-t)], dureri toracice funcţionale sau organice;

·   insuficienţă cardiacă congestivă cu dispnee, extremităţi reci, cianotice;

Ascuţit à obsesie, idee fixă à

ö   Agravare când se gândeşte la problemele sale: dureri cardiace; palpitaţii; cefalee; nevoia (senzaţie imperioasă) de scaun (diaree);

ö   Durere punctiformă (Kali-Bi).

·   cefalee resimţită în anumite puncte de pe cap; puncte dureroase la nivelul scalpului; agravată de vin (probabil prin congestie);

·   nevralgie;

·   Dureri ascuţite, ca o înţepătură, care se pot extinde în umăr, în braţ sau în abdomen;

·   dureri înţepătoare instalate brusc resimţite în porţiunea inferioară a plămânului stâng; pleurezie;

Agravare când mănâncă fructe, mai ales căpşuni. – Lateralitate stângă.

Agravare la cel mai mic efort / mişcare; ameliorare dacă stă liniştit.

Răguşeală care însoţeşte sau alternează cu probleme cardiace.

Diaree.

Comparaţii. Cact – Angină pectorală, amorţeală în braţul stâng, aritmie, nevralgie, cefalee, cianoză. Lach. Helon. Spig.

Dispnee imediat ce se culcă / adoarme

Grindelia

Paralizie a nervului vag, interferând cu respiraţia. Se sufocă după ce adoarme; când se trezeşte.

Paralizie care începe din membre.

Mental. Dornic de lumină, lumina soarelui, companie.

Ochi. Irită (traumtică, de la o răceală, în cadrul unei boli reumatologice). conjunctivită.

Abdomen. Dureri în regiunea splinei şi/sau a ficatului. Splenomegalie.

Respiraţie. Dispnee, opresiune; raluri şuierătoare, sibilante, sibilante diseminate; zgomotoasă, horcăită. Spută tenace, vâscoasă, abundentă, dificil de desprins; albicioasă, spumoasă, mucoasă, mucopurulentă. Poate respira doar când stă în şezut şi este treaz. Apnee/sufocare/dispnee imediat ce adoarme; se trezeşte cu o tresărire şi gâfâie; trebuie să stea în şezut pentru a respira; nu poate respira când stă întinsă. Respiraţie Cheyne-Stokes. Astm cardiac; cardiomegalie. Astm. Bronşită. Bronşită cronică. Bronhoree.

Inimă. Respiraţie şi inimă slabe.

Lachesis temperat

Naja

Similar cu Lachesis:

·   preocuparea pentru lucruri exterioare à lateralitate stângă; agravare când se culcă pe partea stângă;

·   dorinţa de a se exprima à senzaţie de constricţie la nivelul gâtului; nu suportă lucruri strânse pe gât (gulere strâmte etc.);

·   dorinţa de a-şi manifesta energia/libertatea à sufocare;

·   înverşunare în anumite idei: durere de cap pe partea stângă, la nivel frontal şi temporal; migrenă;

·   agravare noaptea;

·   afecţiuni / simptome cardiace;

·   sufocare, dispnee, astm, mai ales noaptea, mai ales în decubit, în special lateral stâng;

Dar energia interioară este mai redusă à forţa de manifestare spre exterior este mai redusă à

è  Leşin şi colaps asociat cu palpitaţii sau cu boală cardiacă.

è  admite mai multă suprimare/reprimare à

ð afecţiunile sunt mai depărtate de exterior/suprafaţă à sunt mai profunde, cu leziuni organice mai severe à predomină leziunile cardiace severe:

ú         * valvulopatii (inclusiv la copii); este un remediu paliativ chiar şi în cazuri avansate; sufluri cardiace intense; endocardită;

ú         angină cu iradierea durerii spre gât, ceafă, braţul şi mâna stângă (eventual cu amorţeală); dureri cardiace ascuţite, înţepătoare;

ú         Palpitaţii violente, agrav. de cel mai mic efort, agrav. când se culcă pe partea stângă, agrav. dacă vorbeşte. – Puls rapid sau extrem de încetinit (Dig).

ú         insuficienţă cardiacă à cardiomegalie; astm cardiac (dar şi astm bronşic cu crize de dispnee noaptea; febră de fân); dispnee agravată noaptea, agravată când se culcă pe partea stângă (à nu poate dormi pe partea stângă); se trezeşte cu sete de aer; edeme la membrele inferioare;

ú         hipertensiune;

ð afecţiuni chistice: dureri sau chisturi ovariene stângi;

è  fire mai temperată; înverşunarea, locvacitatea, gelozia, agresivitatea sunt mai puţin manifeste;

è  preocupare (obsedantă) pentru probleme comune, necazuri mărunte, dificultăţi minore – le exagerează, le acordă o importanţă disproporţionată, le amplifică în imaginaţie sau chiar le inventează;

è  caracterul inflamator este mai redus, mai puţin violent (lipsesc tendinţa la infecţie şi hemoragie);

Comparaţii. Lach. Spig. Kalm. Spong. Phos. Crot-h. Elaps. Cact.

Cordul iritabil

Iberis amara

Excitare nervoasă. Nervos şi iritabil când se trezeşte dimineaţa

Senzaţii cardiace:

greutate şi presiune; dureri ascuţite (înţepătură, pumnal, săgeată), care străpung inima, agravare când stă pe stânga;

Patologie:

·   inima slăbită, insuficienţă cardiacă congestivă à

        hipertrofie/dilatare cardiacă;

        puls slab;

        dispnee cardiacă, de efort, nevoie constantă să tragă mult aer în piept (nu-i ajunge aerul);

        slăbiciune în tot corpul, nu poate mişca nici un deget; se simte epuizat, vrea să stea jos;

        extremităţi reci;

        edeme, anasarcă;

        hepatomegalie dureroasă (regiunea hepatică plină şi dureroasă); distensie intestinală; scaune decolorate; anorexie, indigestie, eructaţii;

·   circulaţie hiperkinetică; eretism vascular;

·   miocardită virală; dureri în tot corpul (curbatură, mialgii virotice), slăbiciune, tremurături;

Evenimente însoţitoare:

·   constricţie în gât; durere, greutate în braţul stâng; amorţeală şi furnicături în vârfurile degetelor.

Palpitaţii:

·   violente la cel mai mic efort, când râde, când tuşeşte, ameliorare dacă stă liniştit;

·   se trezeşte cu palpitaţii la 2⁰⁰;

·   extrasistole, uneori cu tendinţă la sistematizare (ritm bigeminat, trigeminat etc.); tahicardie; fibrilaţie atrială (puls neregulat, intermitent);

·   puls plin, palpitaţii puternice cu impuls puternic, deplasând peretele toracic;

·   Conştient de acţiunea inimii.

Evenimente însoţitoare:

·   vertij şi sufocare în gât;

·   se aprinde la faţă, i se înroşesc ochii;

·   durere de cap, capul greu, fosfene, acufene, uşoară greaţă;

·   agravare la cea mai mică mişcare, în cameră caldă.

Inima tumultuoasă

Lycopus virginicus

Activitatea tumultuoasă a inimii cauzată:

ö   fie de o patologie primară cardiacă:

·   dispnee: de efort, când urcă scările, de decubit, respiraţie şuierătoare, astm cardiac; edem pulmonar;

·   senzaţie: de opresiune toracică, agravată: de efort, când stă culcat pe partea dreaptă; că împinge în afară, constricţie, sensibilitate (dureroasă), înţepături, dureri ascuţite, iradiate;

·   pulsaţii; activitate tumultuoasă, violentă, furtunoasă, în forţă, se poate auzi de la distanţă, din cauza iritaţiei nervoase; fibrilaţie atrială (excesiv de rapidă, neregulată, intermitentă, tremurată, pulsul nu se sincronizeză cu bătăile inimii); aritmii, palpitaţii violente cu pulsaţii resimţite în tot corpul, somn perturbat de palpitaţii;

·   angină; valvulopatii cu sufluri intense, cu hemoptizie; insuficienţă cardiacă congestivă, cardiomegalie,

·   cardiopatie asociată cu nefropatie; dispnee asociată cu scaune moi, diareice;

ö   fie de hipertiroidism: exoftalmie; guşă, boala Graves;

Hemoroizi suprimaţi. Varicozităţi. Diabet.

Hemoragii: nazală, hemoroidală, hemoptizie.

Asocieri caracteristice

Înţepeneală

Înţepeneală şi dureri severe, iradiind descendent/periferic

Kalmia

Tabloul este dominat de dureri severe, iniţial periferice: reumatice sau nevralgice (Spig, Cimic, Berb). Când patologia periferică este suprimată, apar afecţiuni cardiace (mai frecvent, valvulopatii, reumatismale sau cu altă etiologie), în care tabloul este dominat de acelaşi tip de dureri.

Dureri: care iradiază de sus în jos sau de la centru spre periferie (uneori de-a lungul nervilor); cu amorţeală; extinderea în jos a durerii se regăseşte şi în interesarea descendentă a unor noi articulaţii sau grupe musculare, pe măsură ce boala progresează spre regiuni inferioare; se deplasează descendent, apoi brusc la inimă sau alternează cu simptome cardiace; ascuţite, fulgurante (precum în ataxia locomotorie); ca şi cum ar fi bătut; schimbătoare, migratoare; determină agitaţie; surde, sfâşiere, zdrobire; se amplifică şi diminuează în cursul zilei odată cu soarele (Glon, Stann, Sang, etc.) deşi unele cazuri pot prezenta agravare noaptea.

Înţepeneală. Slăbiciune paralitică. Senzaţii paralitice şi dureri în membre acompaniind aproape orice alte simptome.

Furnicături, amorţeală, tremurături,

Friguros; agravare la rece.

Proteinurie.

Cap. Cefalee care se extinde dinspre gât sau spate către cap (Gels, Sil, Sang).

Faţă. Nevralgie facială, mai ales pe dreapta: oasele malare, iradiind în dinţi (sau în ochi); asociată cu amorţeală şi înţepeneală [redoare, rigiditate, în jurul ochilor şi pleoapelor (Ruta)]; după zoster; trigeminală; apăsare, înţepătură, sfâşiere.

Ochi. Mâncărime în ochi, înţepături. Dureri în jurul ochilor, agravate în timpul zilei, agravate de mişcarea globilor oculari. Senzaţie de înţepeneală în mişchii perioculari şi palpebrali, provocată / agravată de mişcarea ochilor; durere când întoarce ochii; în astenopie; patologie: irită reumatică, sclerită, inflamaţie intraoculară cu exsudat.

Inimă. Furnicături; amorţeală. Durere ascuţită, arsură, iradiată, împunsătură, iradiind în scapula şi în braţul stâng; îi taie respiraţia. Puls slab, lent [Apoc, Dig]. Palpitaţii; fluturare a inimii la efort mic (urcă scările încet), asociate cu anxietate; agravate când se apleacă în faţă, ameliorate când stă drept; tahicardie, asociată cu durere; activitate tumultuoasă a inimii, rapidă şi vizibilă sau mult încetinită (Dig); severe, resimţite în gât, asociate cu constricţie în gât. Paroxisme de angoasă în jurul inimii. patologie: Hipertrofie cardiacă. Valvulopatii (sufluri cardiace intense; pulsaţii vizibile ale diferitelor cavităţi ale inimii; insuficienţă valvulară; reumatismale; după endocardită). Insuficienţă cardiacă congestivă avansată (cu dispnee şi palpitaţii violente). Boală cardiacă organică, mai ales dacă a apărut după suprimarea unei artrite.

Piept. Durere; iradiază pe braţul şi mâna stângă; de piept sau palpitaţii agrav. dacă se culcă pe partea stângă, amel. dacă se culcă pe spate; patologie: reumatism, nevralgie intercostală, afecţiuni cardiace.

Extremităţi. Dureri articulare care iradiază în jos, se extind descendent, cuprind progresiv noi articulaţii, de sus în jos. – Artrită acută, severă, cu debut brusc, agrav. noaptea, agrav. de mişcare. – Durere de umăr, mai ales când durerea se extinde spre cot, articulaţia pumnului sau mână. Bursită. – Inflamaţie şi durere de genunchi.

Comparaţii. Spig – combinaţia de nevralgie şi boală cardiacă, palpitaţii şi sufluri cardiace, angină, reumatism. Berb – reumatism cu dureri acute, de tip nevralgic. Lach. Cact. Spong. Phos. Ran-b. Rhus-t. Ruta. Bry. Cimic. Abrot.

Înţepeneală/redoare ameliorată de mişcare

Rhus toxicodendron

Rigiditate à boli cardiace reumatismale şi aterosclerotice.

Cardiopatie după efort fizic susţinut (sportivi, muncă fizică grea).

Agravare la rece şi la umezeală; nemişcare. Ameliorare la mişcare continuă.

Redoare în piept / spate şi în diverse alte părţi ale corpului.

Înţepeneală, curbatură, oboseală

Magnolia grandiflora

Reumatism şi leziuni cardiace.

Înţepeneală (după expunerea la curent de aer umed, ameliorată pe vreme uscată, determinând insomnie, asociată cu dureri cardiace şi teamă) asociată cu sensibilitate dureroasă/dureri generalizate.

Oboseală (repulsie pentru orice îndeletnicire/activitate, pentru orice muncă fizică). Tendinţă la leşin.

Dureri eratice, schimbându-şi localizarea; alternând între spate şi şi alte locuri; dureri reumatice în diferite locuri, ameliorate dimineaţa la trezire; sensibilitate dureroasă, ameliorată dacă face mişcare.

Greutate ca în urma privării de somn (cască în timpul zilei, somnolenţă). Slăbiciune; asociată cu pierderea conştienţei cu privire la acţiuni, auz deficitar şi senzaţie ca şi cum totul ar fi la o mare distanţă.

Mental.

·   Teamă că va muri. Nervos, se sperie uşor, iluzii şi halucinaţii vizuale, asociate cu dureri ascuţite în ochi.

·   Proastă dispoziţie, îi ard mâinile. Nelalocul lui. Tristeţe.

·   Confuzie. Minte greoaie, opacă. Pierderea memoriei.

Ameţeală, gol în stomac; începe cu înceţoşarea privirii, pierderea poftei de mâncare.

Greutate occipitală, durere în tâmple.

Respiraţie. Sufocare când merge repede sau când stă pe partea stângă. Dispnee; de la durere în inimă, asociată cu teamă de moarte şi senzaţie de răceală în corp.

Piept. Opresiune în piept, nu îşi poate expansiona plămânii. Constricţie, ca de la o bandă chiar sub axile. Dureri reumatice în clavicule; pe partea dreaptă, apoi în inimă, determinând teamă de moarte, asociată cu răceală generală. Dureri eratice pe ambele părţi ale toracelui. Înţepeneală a celor două părţi ale pieptului; ca după expunerea la un curent când este supraîncălzit.

Inimă. Senzaţia ca şi cum inima s-ar fi oprit din bătut. Dureri: crampe în inimă; în jurul inimii; înţepături care îl trezesc frecvent; dimineaţa la trezire; dimineaţa la inspir profund; când stă pe partea stângă; iradiere: umărul stâng, uneori în spate; asociate cu: teamă, oboseală/apatie, mâncărimi la picioare; alternând cu dureri în umărul stâng, amorţeală în membrul superior. După ce trece durerea, persistă o sensibilitate dureroasă; patologie: boală coronariană, endocardită, pericardită.

Sepsis distructiv, hemoliză

Crotalus horridus

Hemoliză şi fibrinoliză. Icter (hemolitic).

Varice, ulcer varicos, care sângerează, se transformă septic, abcedează. Echimoze.

Cianoză; culoare albastră, vânătă, neagră.

Tumefacţie / edem (în general, inflamator cu substrat septic), edem generalizat, mai ales la cap. hepatic, cardiac, renal. Prin hiperpermeabilitate capilară. Patologie: boli debilitante, alcoolism, procese septice: flegmon, abces, gangrenă.

Convulsii, mai ales dacă au o cauză septică sau toxică.

Slăbiciune generalizată, obosit la cel mai mic efort, paralizie; somnolenţă.

lateralitate dreaptă.

Mental.

·   plângăcios; timid; excesiv de sensibil;

·   tristeţe, indiferenţă, se gândeşte numai la moarte;

·  nerăbdător, iritabil, suspicios, se înfurie din orice, îi repede pe ceilalţi, antipatii faţă de anumite persoane (membrii ai familiei etc.) (stadii precoce ale demenţei senile); delir, halucinaţii: se luptă cu duşmani imaginari şi cu animale hidoase; dorinţa de a scăpa; teamă de rău; anxietate, agitaţie.

·  perturbarea percepţiei şi a memoriei; greşeli [nume, locuri, cifre, cuvinte, scris, vorbit (nu se poate exprima)], confuzie, delir (inclusiv tremens), halucinaţii, vorbeşte fără încetare;

Gât. Evoluţie septică (spre flegmon, abces) a unei faringoamigdalite.

Respiraţie. Anxioasă, laborioasă, rapidă, dificilă ca şi cum plămânii nu se expansionează. Astm, mai ales de cauză cardiacă, asociat cu debiltate şi prostraţie marcate, cianotic, tumefiat, transpiraţie rece.

Tuse. Accese convulsive, asociate cu debilitate, cianoză sau paloare a feţei în timpul (şi după) accesele de tuse. Faţă tumefiată. Epistaxis. Hemoptizie. Cauzată de presiune pe laringe, pe care nu o suportă.

Piept. Înţepături, arsură. Opresiune la oameni vârstnici, cu hidrotorax, cu febră recurentă (în accese de frisoane, febră, transpiraţie – ca în malarie), cu accident vascular cerebral. Patologie: supuraţie pulmonară (bronşiectazii, bronşită cronică purulentă, abces pulmonar, pneumonie cu evoluţie spre abcedare, hemoptizii), edem pulmonar (lezional) la alcoolici, la vârstnici.

Inimă. Senzaţia de tremurătură la inimă, ca şi cum inima nu ar mai fi fixată şi s-ar răsturna. Palpitaţii. Sensibilitate dureroasă. Durere care iradiază în scapula stângă şi în braţul stâng, la efort. Inima slăbită, cu puls rapid şi slab, tremurat, filiform, aproape imperceptibil. Agravare la cel mai mic efort.

Noduli artritici/artrozici

Lithium carbonicum

Afecţiuni articulare, în special la şold; artrită/artroză la articulaţiile mici cu noduli caracteristici.

Cap. Cefalee ameliorată când mănâncă. – Kent (şi Hering) îl menţionează pentru hemianopsie dreaptă.

Urogenital. Litiază renală. – Micţiuni frecvente; nicturie; durere la nivelul colului vezicii urinare când se abţine să urineze sau în retenţia de urină.

Inimă. Şoc brusc în inimă. Sensibilitate dureroasă de tip reumatic. Împunsătură surdă, pulsând. Durere şi sensibilitate dureroasă, agravată dimineaţa când se apleacă în faţă; înainte de şi în timpul micţiunii, dar ameliorată după micţiune. Durere ascuţită, iradiată, iradiază în spate, umăr, braţ; îşi simte braţul ca şi paralizat. Tremurătură şi fluturare în inimă, care iradiază în spate; după agitaţie mentală provocată de o supărare (vexare, frustrare). Cardită reumatică cronică asociată cu inflamaţie cronică a articulaţiilor degetelor. Durere de şold şi boală de inimă. Reumatism şi valvulopatie.

Extremităţi. – Artrită, mai ales la nivelul şoldului. – Noduli artritici (artrozici). – Dureri la nivelul articulaţiilor mici.

Comparaţii. Benz-ac. Calc.

                                                                               top